3,981 matches
-
la 6 dimineață...și seara la 19,00. Au urmat apoi 2-3 ani în care “am dat în parte” prunele...adică cel care le-a cules ne-a dat și nouă o parte din ele, pentru țuică. Făcea tata o țuică bună, de se lingeau pe buze tovărășii de la partid veniți în controale pe la SMA ori IAS. Unii l-au căutat și acasă, după ce s-a pensionat. Cum făcea bunica țuică, nu știu să vă spun, că am fost prea mică
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
nouă o parte din ele, pentru țuică. Făcea tata o țuică bună, de se lingeau pe buze tovărășii de la partid veniți în controale pe la SMA ori IAS. Unii l-au căutat și acasă, după ce s-a pensionat. Cum făcea bunica țuică, nu știu să vă spun, că am fost prea mică când s-a prăpădit. Sora mea, însă, e specialista, că tata. Ieri s-a apucat, plină de elen să culeagă “prunele 2016”, ea singură, din nou...până i s-a
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
La armată? - Oho! La grăniceri!... - Bravo, Ionele! - Femeie! Ai pus paharele? - Pun acușica. Așezați-vă, că vin acușica! Mă uit roată prin încăpere, doar-doar oi vedea ceva deosebit, căci n-am fost chemat doar pentru atâta lucru, adică să bem țuică. Mă mira că încă n-o văzusem pe Maria prin casă. Apăru, în sfârșit, și fata. Era dichisită tare, în cămașă și catrință, model popular, ca la paradă. Noi, bărbații, eram deja la al doilea păhărel de țuică, eram cu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
să bem țuică. Mă mira că încă n-o văzusem pe Maria prin casă. Apăru, în sfârșit, și fata. Era dichisită tare, în cămașă și catrință, model popular, ca la paradă. Noi, bărbații, eram deja la al doilea păhărel de țuică, eram cu chef și mâncam din sarmalele aduse de nevasta lui nea Macovei. - Măi, fato! Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu beau țuică! se codi fata rușinată. Cu tot dichisul gătelii, fata a fost pusă de
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
popular, ca la paradă. Noi, bărbații, eram deja la al doilea păhărel de țuică, eram cu chef și mâncam din sarmalele aduse de nevasta lui nea Macovei. - Măi, fato! Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu beau țuică! se codi fata rușinată. Cu tot dichisul gătelii, fata a fost pusă de maică-sa să ne servească la masă, să caute mere și nuci prin cămară și cârnați în pivniță. Se vedea că fetei îi era tare ciudă pe
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
de vreme ne poate așeza în policandrul celor mai așteptate speranțe de dragoste și iubire aici, la interferența Ardealului cu Moldova. Aici. În subcarpații de curbură,unde te pot plesni peste gură, savurând gustul Cârnaților de Pleșcoi, Covrigilor de Buzău, Țuica de Pătârlagele ori Brânza de Penteleu! Astăzi, în orașul nostru, capitala județului de interferență, a avut loc un eveniment așteptat de iubitorii celor 7 arte, în cazul nostru, iubitorilor de literatură. Eveniment petrecut la Casa de Cultură a Sindicatelor din
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
de vreme ne poate așeza în policandrul celor mai așteptate speranțe de dragoste și iubire aici, la interferența Ardealului cu Moldova. Aici. În subcarpații de curbură,unde te pot plesni peste gură, savurând gustul Cârnaților de Pleșcoi, Covrigilor de Buzău, Țuica de Pătârlagele ori Brânza de Penteleu!Astăzi, în orașul nostru, capitala județului de interferență, a avut loc un eveniment așteptat de iubitorii celor 7 arte, în cazul nostru, iubitorilor de literatură. Eveniment petrecut la Casa de Cultură a Sindicatelor din
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
agonisești grăunțe Și la gură nu legi sacul, Te-i uita luuung... la plăcinte. 1. Unui chefliu Ținând-o într-un bairam Și cu ochii după fuste, Ajunse dar’ la liman, Savurează mai nou... huște. 2. Unui chefliu Când sorbi țuica tacticos Ai de grijă, măi frățâne, Să o bei, dar’ cu folos, Tu pe ea, nu ea pe tine. 1. Unui leneș Se zvonise, nu degeabă, Că-n loc de-a smulge ciulini Ce-i năpădiră ogradă, Ar tăia frunză
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
Peste pietre, apa curge Murmurând încetișor. O beau cerbi și căprioare, Ea e limpede mereu; De ea, capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează în Cartea mai sus menționată, rămasă mie drept scumpă amintire de la tatăl meu ... Citește mai mult APA - RESTITUIREDin CARTEA OMULUI MATURALCĂTUITĂ DE I. POPESCU - BĂJENARUDirectorul școalei „PRINCIPELE MIHAI” din
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
isvor.Peste pietre, apa curgeMurmurând încetișor.O beau cerbi și căprioare,Ea e limpede mereu;De ea, capul nu ne doare,Nici nu face trupul greu.Las’ să bea deci, vin,bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea.Spirtul, țuica și rachiul:Naiba, dracul, să le iea! Notă: Această poezie figurează înCartea mai sus menționată, rămasă miedrept scumpă amintire de la tatăl meu... V. GÂNDURI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016. GÂNDURI Fiicei mele
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Rrom, român azi trândăvește, Că doar este Întâi Mai... Și-așa nimeni nu muncește, Canci servici... De-aia, tocmai ... Vinul, țuica nu-ți lipsește Și ce pofte lacom ai... Mici, cotlete, pulpe, pește... Sfârâie... ce halimai! La produs, muncitorește, Doar pe vremuri te-nhămai... Prânzul gras te osânzește, Bei și râgâi și-ncă mai Bagi în tine de pocnește Betelia, plapuma
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
Autorului Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste, dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
articol este concentrat pe procesul creșterii corpurilor bune de măritat la Cortorari". Procesul descris de Cătălina Tesăr este grotesc, plin de promiscuitate. Astfel, în accepțiunea doamnei Tesăr, romii Cortorari sunt un fel de asceți sexuali care își îmbată nevestele cu țuică pentru a fi apte de contact sexual (pag 119): "Before copulation, women should consume small quantities of strong alcohol (such as brandy), which is said to tame them down to such an extent as to leave their partners lead the
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
should consume small quantities of strong alcohol (such as brandy), which is said to tame them down to such an extent as to leave their partners lead the sexual intercourse"- înaintea actului sexual, femeile trebuie să consume mici cantități de țuică, despre care se spune că le îmblânzește încât le permit pertenerilor conducerea actului sexual. Iar bărbații trebuie să nu bea nimic tărie timp de șase luni, dar trebuie să bea vin, înaintea actului sexual, altfel ei nu vor da naștere
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
el? L-a întrebat frate-său Dumitru. - Ce era să-i fac, nene, a răspuns Marin, dacă n-a știut să meargă pe potecă!... Cârciumile erau rare. Banii erau puțini. Cârciumarul ținea evidența datoriilor pe o tăbliță de școală: “Lăudat - țuică - 1 + 1 +....; Marin Ciulei - țuică - 1+1+1... “etc. Când mergea la cârciumă, Marin își lua cu el un baston cum purtau moșierii, apuca buretele de pe tejghea cu un cui din capătul bastonului și, când nu îl vedea cârciumarul, se
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
-său Dumitru. - Ce era să-i fac, nene, a răspuns Marin, dacă n-a știut să meargă pe potecă!... Cârciumile erau rare. Banii erau puțini. Cârciumarul ținea evidența datoriilor pe o tăbliță de școală: “Lăudat - țuică - 1 + 1 +....; Marin Ciulei - țuică - 1+1+1... “etc. Când mergea la cârciumă, Marin își lua cu el un baston cum purtau moșierii, apuca buretele de pe tejghea cu un cui din capătul bastonului și, când nu îl vedea cârciumarul, se întindea și ștergea ultima țuică
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
țuică - 1+1+1... “etc. Când mergea la cârciumă, Marin își lua cu el un baston cum purtau moșierii, apuca buretele de pe tejghea cu un cui din capătul bastonului și, când nu îl vedea cârciumarul, se întindea și ștergea ultima țuică din dreptul numelui său, apoi se așeza liniștit la masă. Ceilalți, chiar dacă îl vedeau, tăceau în front, de frică. Au mers să fure cai într-o noapte. Unul dintre cai avea un clopot la gât. - Ce ne facem, Marine, i-
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
rugăciunile femeilor îngenunchiate pe marginea drumului care își pierduseră băieții ori soții în război și care, în disperarea lor i-au umplut carul cu prescuri, cu pâine coaptă în casă, cu mere, cu prune crude și uscate, cu sticle cu țuică și fiecare cu ce-a avut. Vestea că n-a murit și se întoarce acasă nenea Mitică a ajuns sus la munte înaintea lui și mătușa mea, sora tatălui meu, nu s-a clintit de lângă stâlpul verandei până ce nu a
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > STATUL ȘI POMANA. Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu vă grăbiți să apăsați butonul telecomenzii. Departe de mine a reclama (de la a face reclamă) țoiului de țuică, micului pipernicit, găleții sau a simplului pix dat orășenilor în onoarea partidului stat. Cam pe acolo bat. Statul și-a găsit proprietarul în conducerea unor partide care și-l însușesc. O fi bine, o fi rău nu știu. Dar nici
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
libertatea credinței nu a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța Găvănescu, mama celor șapte copii, un model de femeie cum rar întîlnim
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
în stufăriș, Să îți transpui viața în vis. Plecați la pescuit pe seară, Se-ntorc trudiți acasă iară, Lipovenii, cu duba și gabara, De pește își umplu cămara. Specialități cu gust gătite, De dobrogencele iubite, Plachie, saramură, ciorbă pescărească, O țuică bătrână și-o Fetească. O geampara și-o muzică lăutărească, Românul știe să trăiască, Într-o petrecere și-o chelaba, Frumoasă-i viața în Dobrogea. Și generoși cum bine-i știm, Petrecem și ne veselim, Cu un berbec fript la
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut pământ, o fabrică de cherestea, o batoza, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasa nr.119 ... Citește mai mult FragmentBună ziuaVreau să respect proporțiile între suferință deținuților politici și
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut pământ, o fabrică de cherestea, o batoza, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasa nr.119 ... III. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr.
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]