5,392 matches
-
profesionale a firmei. De fapt, cu toată asemănarea de manieră și de înfățișare, domnul Spavin nu se înrudește cu cel din portret. Tabloul a fost achiziționat la vânzarea bunurilor dintr-o casă, la începutul carierei sale, tocmai pentru a conferi așezământului său impresia de vechime și continuitate în profesie, pe care clienții săi o consideră atât de încurajatoare. Astăzi, domnul Spavin privește peste biroul său și este plăcut surprins. Nu s-a gândit vreodată că va fi posibil. Acest băiat este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o conservă argentiniană stricată, cu carne de vită. Dimineața le aduce în fața ochilor o scenă stranie. Postul de comerț a dispărut de parcă (după cum le șoptește Marchant) n-ar fi fost niciodată acolo. În locul lui văd un sătuc și ruinele unui așezământ, cu acoperiș de tablă, cu o cruce în față, ceea ce-i face să spere că ar putea fi o biserică. Lângă ea, două camioane ale căror platforme sunt încărcate cu role gigantice de cablu și în jur, pe o jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sfințite, să vorbim mai pe larg despre Academia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod. --Dacă m-aș împotrivi, atunci degeaba mi s-au albit pletele și barba, dragule. De fapt, cu dorința asta îmi faci mare bucurie. Așa că, te ascult: --În “Așezământul pentru școli”, nefericitul voievod spune: “Di vremi ci învățătura și știința săvârșăște di păcat pe om și-l face vrednic ca să aleagă binele din rău și adivărul de neadevăr, pi drepți din nedrepți, pe dreptate din nedreptate, înluminează ca în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
27 iunie 1703 (7211) însă, Zamfira, soția lui Adam chervasaragiul, vinde locul de casă egumenului Meletie de la mănăstirea Barnovschi. --Uite ce poruncește Grigore Ghica voievod la 1 noiembrie 1747 (7256): “Facem știre tuturor cui să cade a ști că,... pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor... să nu facă putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
înprejurul capitalei Moldovei. Pe la jumătatea veacului al XIX-lea rămânând în părăsire de călugări, toate s-au depărtat până la ruină. În această stare fiind, Noi Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, în dragostea și datoria ce avem pentru păstrarea vechilor așezăminte religioase, stăruit-am ca această Monastire să fie din nou deschisă cu călugări, ceea ce s-a și făcut în anul 1910, înzestrăndu-se cu 100 ha de pământ, de jur împrejurul dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
oi și secerând; cămașa pruncului Iisus este deseori decorată cu motive locale; îngerul ce vestește sfârșitul lumii și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale unor oameni din popor. Cel care a pictat Probota vedea așezămintele din Muntele Athos ca fiind un simbol al luptei antiotomane și de aceea a luat din trapeza de la Lavra pictată în 1512 scena Judecata de apoi. Astfel pentru prima dată în Moldova, la Probota în pridvorul bisericii apare ampla desfășurare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
327 215 I. C. Negru, Mitropolitul Dosoftei, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, anul XXXIII, Iași, 1959, p. 114 95 Dumnezeu, deoarece prin cărți sfinte se impune credința pravoslavnică și din ele își scoate biserica lui Dumnezeu știința și așezămintele. Înainte de a merge la tipar domnul opri Cazania ca să mai fie revăzută o dată”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol II. 3, p. 84-85 footnote>. Comanda nu a fost onorată din cauza prețului mic oferit de Gheorghe Duca, care s-a adresat altui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ctitorii, numărul de vetre monahale ortodoxe s-au înmulțit în Moldova, fiecare voievod lăsând pentru familie și țară inegalabile mănăstiri. Printre acestea se numără și ctitoria lui Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia, amplasată pe colina de sud a orașului Iași, un așezământ de evlavie ortodoxă și cultură europeană. Ea se încadrează perfect în peisajul natural al vechii capitale moldave. Fiind hărăzită de la început Patriarhiei Ierusalimului, a avut o destinație specială de a avea călugări cărturari, care să transmită prin cărțile lor, învățătura
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuia făcută de către Comisiunea monumentelor istorice, în zilele Marelui Rege Carol I, din îndemnul Înalt Prea Sfințitului Dr. Pimen Georgescu Mitropolitul Moldovei, care în lunga și rodnica sa arhipăstorie au avut grijă de refacerea acestui Sfânt Locaș reparându-se însemnatele așezăminte monastirești cu sala gotică, palatul domnesc și altele, plantându-se dealul Cetățuia și reînviind viața duhovnicească și culturală, care de multă vreme erau părăsite în această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aici ne dăm seama de valoarea tezaurului spiritual al colecției de la Cetățuia. „Broderiile liturgice, icoanele, obiectele din metal sau sculptate în lemn, manuscrisele și tipăriturile din colecția de obiecte bisericești ale Mănăstirii Cetățuia, pun în lumină măiestria artistică a viețuitorilor așezămintelor monahale din Moldova secolelor XVII XIX”<footnote Mitrofan Băltuță, Colecția de obiecte bisericești de la Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 11-12, anul XLIX, Iași, 1973, p. 806 footnote>. Concluzii Încă de la înființarea ei în anul 1669, Mănăstirea Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
carne de tot soiul... Nu ești departe de adevăr. Ca drept dovadă că ai cam ghicit cum stau lucrurile, ascultă hotărârea din 1 noiembrie 1747 (7256) a lui Grigorie Ghica voievod: „Facem știre tuturor...că, făcând domnie me cercetare pentru așezămîntul tîrgului și pentru ca să se scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor de o parte să nu facă putoare la desime ulițelor, precum era obicinuiți mai înainte, am poroncit credincios boieriului nostru, dumnealui Panaiote vel agă, să scoată pe misărnicii, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai multă ieftinătate a lăcuitorilor țării aceștii... și am dat-o și am afierosit-o mănăstirii Sfântului... Spiridon, cu locul, cu moara și cu toate ergaliile ei”. Trebuie să știe sfinția ta că am cercetat cu mare băgare de seamă „Așezământul” lui Alexandru Ioan Mavrocordat voievod din august 1785 privitor la mănăstirea Sfântul Spiridon și spitalul de aici și am găsit că vodă se plânge de starea acestora: „În vremea de acum aflându-se spitalul la slabă și proastă stare n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de epitropi și căruia îi rânduiește 25 de lei pe lună, fără a avea vreo supărare din partea doctorului Curții. Privind doftoriile, acestea „vamă să nu plătească, având epitropii purtare de grijă,... pentru toate câte vor fi de tebuință”. Din acest așezământ am mai aflat că sfinția sa Irinupolios egumenul mănăstirii va trebui „să aibă sfinția sa purtarea de grijă și priveghere și pentru doftori, i gherah, i spițer și alți oameni din slujba spitalului ca să vază cum urmează la rânduiala slujbei lor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele”. Să nu uiți, fiule, nimic din cele ce mi-ai spus, fiindcă acest așezământ face parte din începutul - în adevăratul sens al cuvântului - organizării spitalicești din Iași și în Moldova. N-am să uit, părinte. Și nici răbdarea de înger cu care m-ai ascultat... Rabdarea face parte din însăși ființa unui monah... Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ierarh Spiridon... Și acest lucru bun și de mare folos aceștii patrii s-au socotit ca să fie în epitropiia breslei negustorilor din Iași”. Fiindcă ne-am amintit de bolnița Spiridoniei, nu cred că este nepotrivit să-ți amintesc și de așezământul lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din decembrie 1776, în care spune că a luat aminte la faptul că „Sfântul lăcașu... făcătorului de minuni Spiridon început de alții pentru ca să se facă bolniță spre priimire și tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Spiridon început de alții pentru ca să se facă bolniță spre priimire și tămăduire bolnavilor... însă nesăvârșit fiind... am săvârșit toate celi trebunicioase ce lipsiia... prin a noastre domnești cheltuieli cu odăi rânduite pentru bolnavi... Așijdere și cu spițerie deosebită”. În acest așezământ, vodă mai spune: „Precum și pentru spital ce și pentru a obștii folos și odihnă de îndestulare cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele din urmă se opri la niște iederă care se cățăra pe gardul cimitirului. Apoi ieși de la adăpostul salciei, aruncând mereu câte o privire către casa parohială, țopăi grăbită peste gardul de sârmă și peste poarta cimitirului și intră în așezământ. Ajunsă acolo, sfâșie un braț de iederă de pe trunchiul unui copac și, ținând-o în fața ei cu destulă neîndemânare, își croi drum pe furișatelea pe cărarea năpădită de buruieni ce ducea spre biserică. în cea mai mare parte a timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fin al înotătoarei ce se înalță spre lumină prin apa străvezie? Lui Sampath îi păruse rău de fata cu zece rude. Ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei, repetase, tremurând din tot trupul. Niciodată în zilele petrecute în așezământul acela groaznic nu se mai simțise atât de mișcat ca atunci. Acum încerca să compună și el ceva. — Dar nu, nu răspunde, spuse cu voce tare. Rămâi în copac. Ce știu ei despre... despre... De ce? Ce știu ei despre... despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cert este că un număr ridicat dintre ei, fără rude cunoscute nici bani să plătească taxa cerută În căminele apusului fericit, se Îngrămădeau pe acolo la nimereală, dar acum nu pe coridoare, așa cum e un obicei vechi al acestor meritorii așezăminte de asistență, ieri, azi și Întotdeauna, ci prin debarale și prin unghere, prin ascunzători și prin poduri, unde adesea Îi lăsau abandonați timp de mai multe zile, fără ca asta să deranjeze pe cineva, căci, așa cum spuneau medicii și infirmierele, oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
alarmează Dan. E... Manu Mircea. Indianu'! Curistu'! Nosferatu'! Caută clienți! îi răspunde Fratele. Cel pomenit de Avocat, zis și Napoleon Bucevski, Spărgătorul de Buci, alias Elton John, reîntruparea lui Bucifal, poponarul oficial al elitelor intelectuale orășenești, profilat diform pe peretele așezământului muzical, pare să nu-i zărească. El e! Rânza lui, de popozaur! Ori e băut, ori a fumat iarbă. Sigur e dropsat! Nu vede, n-aude! se destinde Vierme. Bun! Cum spuneam... Repede, repede, mai repede, că vine autobuzul. Nici o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se îndepărtează rapid, prin transfocare, apoi, iată! cu toții se regăsesc acum în siguranță, dincolo de pod, la câteva zeci de metri distanță, în renumitul cartier cu nume și cu specific autentic-romanes. Aterizaseră chiar lângă bisericuța ctitorită cu hramul Sfântului Mucenic Filimon, așezământ eclesiastic ce păstorea sufletele celor câteva sute de cetățeni pitorești (a doua sau a treia generație de familii ce-și părăsiseră, cu nestins regret, traiul de nomazi), actualmente trăitori relativ împământeniți și pașnici, din colțul acela răzleț de periferie. Dintr-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de ocupație rusească, dar a continuat să dețină majoritatea, chiar majoritatea absolută. Regimul de relativă autonomie, statuat de Așezământul regiunii înființate Basarabia din 1818, nu a rezistat prea mult timp. S-a manifestat o ofensivă în vederea anulării autonomiei, în forme tot mai accentuate în timpul domniei autocrate a țarului Nicolae I (1825-1855). Cu două luni înaintea izbucnirii unui nou război
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
înființate Basarabia din 1818, nu a rezistat prea mult timp. S-a manifestat o ofensivă în vederea anulării autonomiei, în forme tot mai accentuate în timpul domniei autocrate a țarului Nicolae I (1825-1855). Cu două luni înaintea izbucnirii unui nou război ruso-turc, Așezământul a fost înlocuit, în februarie 1828, cu Regulamentul lui Voronțov, care desființa autonomia Basarabiei, introducea obligativitatea limbii ruse în actele publice, înlocuirea obiceiurilor și legislației românești cu legiuirile rusești etc. Limba română s-a mai utilizat în administrație din ce în ce mai puțin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de pictură, sculptură, arhitectură moldovenească au rămas în teritoriul ocupat de Soviete în paguba culturii noastre naționale. Tot acolo au rămas două mitropolii românești, una la Cernăuți și alta la Chișinău, două episcopii istorice la Ismail și Hotin, precum și trei așezăminte de înaltă învățătură și anume Universitatea Carolina din Cernăuți, Facultățile de Teologie și Agricultură din Chișinău. La aceasta se mai adaugă și sutele de școale primare, secundare și profesionale pentru răspândirea și luminarea populațiunii românești, care, ajunsă sub ocupațiune străină
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
individualității ce-și consumă existența în efemerul aglomerărilor umane. Fiecare timp al acestei vieți se dorește așezat și circumscris de un mediu corespondent, de un fond elaborat prin axiomatica ființării în cetate. Copilăria și tinerețea evoluează în sfera deschisă de așezământul învățării, sub cupola ce cuprinde împreună întâlnirea roditoare dintre ucenic și dascăl, întovârâșire și colegialitate, ambiție și delăsare, admirație și invidie. Este contextul în care vlăstarul ființei umane își proiectează rădăcina firavă spre solul realității mundane, își inaugurează și dezvoltă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]