5,307 matches
-
politică din interiorul «sistemului», după Paul Goma și Dorin Tudoran, dar singurul Încă prezent În țară În momentul răsturnării regimului. La sfârșitul anilor ’80, membri influenți ai Uniunii Scriitorilor, intelectuali critici față de politică culturală a partidului comunist, pledau Încă pentru abținere În scopul salvării acestei instituții, respectată pentru democrația să internă (foarte controversată, pe de altă parte). Uniunea Scriitorilor a fost prezentată drept urmare că un loc de rezistență intelectuală, chiar singura instituție nonconformista sub un regim «totalitar». Este Intr-adevar posibilă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
independentă față de influențele, sugestiile din exterior. Ursula Șchiopu (1984), într-un studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Chiril. Mai greu de explicat este însă absența ultimelor două (Chiril a murit la 27 iunie 444). în general, după un scurt preambul cu expresii de circumstanță, epistolele invită la sărbătorirea Paștilui, care trebuie pregătit prin post trupesc și spiritual (abținere de la păcate) și prin practicarea virtuții; apoi, sînt dezvoltate una sau mai multe teme doctrinale pe baza unor texte biblice. Ultima parte a epistolelor conține kerygma morții și a învierii și anunțul privitor la data Paștilui. Temele dezvoltate în epistole
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ea o utopie. Și analiza continuă. Aruncând câteva priviri, dincolo de ideile politice care au guvernat și guvernează societatea omenească subliniate în carte, se poate spune, și nu-i o noutate, că lumea este imperfectibilă și poate acesta este și motivul abținerii autorului de a da sfaturi, de a crea o nouă „Republică” care să o înlocuiască pe cea a „idioților” de azi și din totdeauna. El doar dărâmă mituri, falsuri, ezoterisme - adevărate narcotice pentru amețit prostimea „Republicii”. Și aceste reflecții ne
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
Astfel, latura psihologică este dublată de valorile morale, care dau sensul persoanei și care fac ca acțiunile și conduitele individului să aibă un pronunțat caracter moral, exprimate prin datorii, drepturi, voința de a acționa liber sau capacitatea de autocontrol și abținere, curaj sau prudență, inițiativă sau defetism, sacrificiu, dăruire etc. Se poate remarca faptul că acțiunile morale sunt manifestări psihologice ale persoanei, dublate Însă de valorile morale care le impun o anumită finalitate. Aceste acțiuni sunt marcate de valorile morale pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pulsiuni spirituale. Cele mai frecvente sunt modestia, orgoliul și aroganța. Ele sunt atitudini prin care o persoană se valorizează pe sine În raport cu ceilalți. Modestia este o inhibiție psiho-morală a tendințelor Supra-Eului unui individ. Ea exprimă o atitudine de rezervă, de abținere, de autocontrol, dorința de a nu deranja pe ceilalți. Orgoliul este, dimpotrivă, o atitudine psiho-morală, prin care individul caută, printr-o supraevaluare excesivă, să se impună celorlalți. Totul se centrează pe propria sa persoană, mergând până la negarea oricăror valori ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înainte, prezic sau prorocesc (etimologie lat. pro și oros = a vorbi Înainte, a prevestiă. De fiecare dată când se face auzită, vocea lor reprezintă un avertisment adresat oamenilor, pentru a le atrage atenția asupra acțiunilor lor nesăbuite, obligându-i la abținere, la Întoarcerea la normele și valorile morale și spirituale de la care s-au abătut. Funcția profetică este o funcție de cenzură socială, colectivă. Rolul profeților este de a certa și de a Îndrepta abaterile oamenilor, În special cele de ordin moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ordine de care s-a Îndepărtat. că Înțeleptul este un personaj aparte. El este cel care gândește, cel ce construiește și formulează idei pe care le transmite concetățenilor săi. El le revelează adevărul, binele și frumosul, valorile morale, viața cumpătată, abținerea de la violență, Înțelepciunea și concordia dintre oameni. dă Sfântul este un personaj Înrudit cu Înțeleptul. Dar În timp ce Înțeleptul cultivă valorile morale ale profanului, sfântul cultivă valorile spirituale ale sacrului. El reprezintă exemplul unei vieți de devoțiune, cultivând iubirea, respectul față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
raport de subordonare a voinței față de conștiință, din care rezultă o formă nouă reprezentată de conștiința responsabilității. Acest lucru este absolut necesar, Întrucât este știut faptul că voința acționează sub presiunea sentimentelor (R. Le Senneă. Constrângerea nu trebuie confundată cu abținerea. Prima este de ordin exterior, pe când a doua este de ordin personal, interior. Prima este impusă persoanei, a doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul sufletesc, cât și În cel moral. Fie că este o constrângere externă, fie că este vorba de o abținere interioară, În ambele situații, persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și de sfâșiere interioară. Ele izolează sfârșind prin a Însingura Persoana. În plan colectiv, Însingurarea se manifestă prin starea de Înstrăinare a indivizilor. În această situație, compensarea este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprezentat prin preferințele alimentare, legate de gustul și contactul acestora cu gura. Dincolo de calitățile sale de factură nutrițională, „alimentul”, din punct de vedere psihomoral reprezintă „obiectul apetențelor” care sunt „alese” și „verificate” În gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul alimentar, trebuie judecat și Înțeles prin raportarea „alimentelor” la un anumit sistem de valori al persoanei. În fine, trebuie să avem În vedere și cazurile de „pervertire a gustului” și „apetențele anormale” care apar În cursul unor afecțiuni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interior și „liniștea sufletească” (Seneca, De tranquillitate animiă. Pe Înțelept nimic nu-l poate atinge, nu-l poate impresiona. El a dobândit acea stare de libertate care ridică sufletul deasupra mizeriilor lumii (Seneca, De constantia sapientisă. Stăpânirea de sine, ca abținere, reprezintă măsura de precauție pe care permanent trebuie să o ai În vedere. În sensul acesta, Seneca recomandă: „ai Încredere În tine Însuți, spune-ți că ești pe calea cea bună, fără a te lăsa abătut la dreapta sau la stânga
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Rațiunea va pune o cenzură severă dorințelor, evitându-se În felul acesta erorile și conservând o curgere liniară și echilibrată a vieții, care se va reflecta și În starea sufletească și morală a persoanei respective. Folosirea bună a vieții presupune abținere, Înțelegere, cooperare, aspecte care vor anula orice fel de tendințe de Închidere egoistă. Desigur că cele două modalități la care ne-am referit reprezintă modele teoretice. Între ele, precum și În interiorul lor, există numeroase nuanțe, Însă acestea rămân totuși de referință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Însăși și care reprezintă pentru ea, Încă din timpul vieții, perspectiva unui bilanț al destinului personal. Persoana umană, ființă psihomorală ambiguă (C. Enăchescu, Da și Nuă, va oscila pe tot parcursul existenței sale Între bine și rău, Între tentație și abținere sau renunțare, Între a face și nu face. Existența este un lung șir de Întâlniri cu evenimente care mă Încarcă, Întrucât nu pot trece indiferent pe lângă ele. Memoria mea le va conserva, iar uitarea, poate chiar mai importantă decât prima
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
patima cea mai teribilă și cea mai turbată” care vine să tulbure „liniștea sufletească” (euthimia; tranquillitate animi). În sensul acesta, el recomandă următoarele remedii împotriva apariției acesteia: evitarea conflictelor la mânie; cuvântul bun; muzica și culorile plăcute, care calmează spiritul; abținerea și alianța cu timpul, care rezolvă totul; ocupațiile plăcute; autocontrolul și încrederea în sine; retragerea din lume, implicând evitarea surselor de mânie. În continuarea acestor „remedii”, Seneca recomandă și norme de viață care amintesc de principiile igienei mintale: „Spiritul cere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este trăirea unei stări de epuizare energetică fără explicație; astenicul are posibilitatea de a-și exprima dorințele, dar nu și le poate satisface; există o permanentă reținere de a acționa, de teama de a nu-și accentua starea de epuizare; abținerea legată de consecințele previzibile ale acestui efort; pentru astenic, plăcerea e posibilă, dar și foarte costisitoare, implicând un efort suplimentar; astenicul este o persoană care se simte permanent împiedicată a duce o viață normală, fiind obligată să ducă o „viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțeleagă pe sine ca persoană, să-și cunoască organismul și viața psihică, posibilitățile și resursele. În paralel cu cunoașterea de sine, trebuie educate autocontrolul individului și independența acestuia. Aceasta corespunde cu principiul latin: „Imperare simi, maximum imperium est”. c) Principiul abținerii. Acesta este un principiu esențial de igienă mintală, care trebuie transmis individului prin educație. El privește regimul instinctelor, al pulsiunilor și tendințelor individuale și cere ca acestea să fie supuse unui control strict de către individ, care trebuie să le domine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca să îmi poată influența mentalitatea și comportamentul. Am știut întotdeauna ce cale să alegă singur, fără sfaturi. (Lider) Justificarea acțiunii sau a nonacțiunii este specifică în cele trei categorii. Implicarea e justificată, în primul rând, prin supunere la normă, în timp ce abținerea de la contribuția la bunul colectiv este explicată prin calcul rațional. Avem aici corespondentul românesc a ceea ce Bellah și Hammond (1980) au denumit „limbaje secundare ale responsabilității sociale” sau al discursului angajamentului civic, pentru a-i parafraza pe Smith și Alexander
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țara care i-a Încredințat destinele sale” <ref id="28"> 28 IRD, vol. II, partea I-a , doc. nr. 47, p. 115.</ref>. La acea dată Însă, interesul Rusiei era acela de a consilia România În direcția unei atitudini „de abținere”, totul rezumându-se la acordarea de sprijin moral creștinilor răsculați din Balcani și, eventual, procurarea de arme pentru insurgenți <ref id="29">29 Fr. Kellogg, Drumul României spre independență, Iași, 2002, p. 205. </ref>. Pe măsură ce Imperiul Otoman era tot mai
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
preștiințifică încearcă să dea o explicație apariției bolilor psihice legându-le de cauze fizice (miasme, substanțe toxice, alimentație, cauze morale etc.). În sensul acesta combaterea tulburărilor psihice făcea apel la remedii dintre cele mai diferite. Ovidiu, în Ars amandi recomanda abținerea și prudența, ca măsuri de prevenire a apariției bolilor psihice. În Evul Mediu s-a apelat la remedii alchimice (elixiruri, siropuri, unguente, fumigații etc.). Interesante sunt recomandările terapeutice ale Școlii Medicale de la Salerno, care pentru păstrarea sănătății mintale recomanda următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va interveni ca factor de evaluare: am făcut bine?, am greșit?, trebuia să mă abțin?, am prejudiciat pe altul?, m-am dezonorat pe mine prin actele comise?. Dacă am greșit, voit sau involuntar, conștiința morală mă va sancționa prin remușcări. Abținerea ca și comiterea actelor sunt urmate de consecințe morale pentru Eul personal. Trebuie ca tot ceea ce fac, să fie conform cu conștiința morală. Dar acest lucru este greu și se dobândește după o îndelungată experiență, după un lung exercițiu. A fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) dintre ceilalți vor coopera și apoi ar trebui să pierd jocul „Lașul” de n persoane dintre toți ceilalți ne-votanțiprobabili care-l susțin pe candidatul respectiv, astfel ca să pot fi sigur că aceștia nu se vor supune și vor abandona abținerea lor rațională în locul meu. Numai dacă apar aceste două condiții, mă voi decide să nu votez. Simpla posibilitate ca eu să fiu votantul marginal într-o alegere nu este încă suficientă pentru a mă convinge să particip. În plus, putem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Antoniu și Cleopatra, Romeo și Julieta, Anna Karenina, Emma Bovary), nu își exhiba în vreun fel preferințele sexuale, se masturba pentru a nu transmite altora boala lui teribilă și nu își politiza homosexualitatea. Această din urmă atitudine a lui „Abe”, abținerea de la orice formă de activism și ideologie (cum ar fi gay pride), ar putea fi un suprem omagiu al portretistului. În Statele Unite, political correctness, un fenomen de societate foarte greu de înțeles de la distanță, a făcut ca marginalitatea asumată liber
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ordine de care s-a Îndepărtat. că Înțeleptul este un personaj aparte. El este cel care gândește, cel ce construiește și formulează idei pe care le transmite concetățenilor săi. El le revelează adevărul, binele și frumosul, valorile morale, viața cumpătată, abținerea de la violență, Înțelepciunea și concordia dintre oameni. dă Sfântul este un personaj Înrudit cu Înțeleptul. Dar În timp ce Înțeleptul cultivă valorile morale ale profanului, sfântul cultivă valorile spirituale ale sacrului. El reprezintă exemplul unei vieți de devoțiune, cultivând iubirea, respectul față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
raport de subordonare a voinței față de conștiință, din care rezultă o formă nouă reprezentată de conștiința responsabilității. Acest lucru este absolut necesar, Întrucât este știut faptul că voința acționează sub presiunea sentimentelor (R. Le Senneă. Constrângerea nu trebuie confundată cu abținerea. Prima este de ordin exterior, pe când a doua este de ordin personal, interior. Prima este impusă persoanei, a doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]