1,387 matches
-
care i-au adus la putere pe John F. Kennedy în 1960 și pe George W. Bush în 2000. Motivul pentru care Statele Unite nu recunosc alegerile este evident: nu le convine forma de guvernare aleasă de poporul venezuelean, și susțin abdicarea guvernului, chiar și prin metode violente. Astfel, Statele Unite nu susțin democrația și stabilitatea în Venezuela, ci, dimpotrivă, le sabotează intenționat. (traducerea David Schwartz)
Statele Unite trebuie să recunoască rezultatele alegerilor din Venezuela () [Corola-website/Science/295652_a_296981]
-
Mihail al IV-lea, care fiind bolnav de epilepsie, a domnit până în 1041. Zoe a fost convinsă să îl adopte pe unul din nepoții lui, Mihail, desemnat cu titlul de cezar. Mihail al V-lea a preluat conducerea imperiului după abdicarea unchiului său. A domnit puțin, până în aprilie 1042, dar a reușit să o îndepărteze pe Zoe, iar pe sora ei, Teodora, a călugărit-o Poporul s-a revoltat căci o susținea pe Zoe, care era moștenitorul legitim. Mihail al V
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
închisoare), iar partidul este dizolvat. La 6 noiembrie 1947, gruparea PNL-Gheorghe Tătărescu ("tovarășă vremelnică de drum" - cum o taxau cinic comuniștii) este eliminată din Parlament și Guvern. Devenită ultima piedică în calea instaurării depline a comunismului, monarhia este abolită prin abdicarea silită a Regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 și plecarea acestuia în exil forțat. Imagini
22 decembrie () [Corola-website/Science/296780_a_298109]
-
a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară. În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
la acea dată) și fără votul de aprobare al parlamentului (suspendat, redeschis abia în 1946). În schimb, Mihai a fost încoronat cu Coroana de Oțel și uns rege de patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București imediat după abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940. Legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi șeful suprem al armatei și de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit „Conducător”. Regele
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
a nu reveni acasă. După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. Comuniștii au anunțat abolirea monarhiei și instaurarea unei republici populare și au transmis la radio înregistrarea proclamației regelui despre propria sa abdicare. În ședința extraordinară din 30 decembrie 1947 a cabinetului, Petru Groza a declarat următoarele: "Doamnă și domnilor miniștri, vreau să vă comunic că actul acesta s-a făcut prin buna învoială. Regele a constatat - așa cum este scris aici - că instituția
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
țara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România și Ileana de Habsburg, care, potrivit ziarului The New York Times, "au colaborat atât de strâns cu rușii, încât au devenit cunoscute drept «mătușile roșii» ale Regelui". Există câteva relatări asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenințat cu un pistol și cu șantajul că urma să execute 1.000 de deținuți studenți dacă nu abdică. Într-un interviu din 2007 pentru "New York Times", Regele
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
cu arestări ulterioare a mii de oameni, nu cu unele anterioare, și că apoi va scufunda țara în sânge, dacă Mihai nu abdică. Pe de altă parte, potrivit unor articole din "Jurnalul Național", din care unul citează arhivele Securității române, abdicarea regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui șantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din țară însoțit de bunurile solicitate și de o parte din suita regală. Potrivit cărții , autobiografice
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
solicitate și de o parte din suita regală. Potrivit cărții , autobiografice a fostului șef al serviciului de spionaj sovietic NKVD, generalul maior Pavel Sudoplatov, ministrul adjunct de externe sovietic Andrei Vâșinski ar fi purtat personal negocieri cu regele Mihai în vederea abdicării, garantându-i o parte dintr-o pensie ce urma să-i fie plătită lui Mihai în Mexic. Referitor la episodul controversat al amenințării cu pistolul de către prim-ministrul de atunci, Petru Groza, regina-mamă Elena ar fi declarat, conform arhivei fiicei
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
pistolul de către prim-ministrul de atunci, Petru Groza, regina-mamă Elena ar fi declarat, conform arhivei fiicei lui Petru Groza, că acesta s-ar fi comportat cu familia regală „mai bine ca un părinte”, iar că la 30 decembrie 1947, ziua abdicării, „poporul a făcut un divorț - și decent și elegant - de monarhie”. Potrivit liderului comunist albanez Enver Hodja, care rememorează conversațiile avute cu liderii comuniști români privind abdicarea regelui, Mihai ar fi fost amenințat de către liderul PCR Gheorghe Gheorghiu-Dej cu un
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
regală „mai bine ca un părinte”, iar că la 30 decembrie 1947, ziua abdicării, „poporul a făcut un divorț - și decent și elegant - de monarhie”. Potrivit liderului comunist albanez Enver Hodja, care rememorează conversațiile avute cu liderii comuniști români privind abdicarea regelui, Mihai ar fi fost amenințat de către liderul PCR Gheorghe Gheorghiu-Dej cu un pistol și nu de Petru Groza, pentru a determina abdicarea. Regele ar fi fost apoi lăsat să plece din țară însoțit de câteva persoane din anturaj și
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
de monarhie”. Potrivit liderului comunist albanez Enver Hodja, care rememorează conversațiile avute cu liderii comuniști români privind abdicarea regelui, Mihai ar fi fost amenințat de către liderul PCR Gheorghe Gheorghiu-Dej cu un pistol și nu de Petru Groza, pentru a determina abdicarea. Regele ar fi fost apoi lăsat să plece din țară însoțit de câteva persoane din anturaj și, după cum confirmă liderul sovietic Nikita Hrușciov, rememorând confesiunile făcute de Dej, cu orice bunuri dorite, inclusiv cu rubine și aur. Hodja nu menționează
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
și trupele acestuia, loiale lui Mihai. Potrivit unei relatări din revista "Time", la începutul lui 1948 ar fi existat negocieri între Regele Mihai și guvernul comunist privind recuperarea unei părți din averea lăsată în România, ceea ce ar fi întârziat denunțarea abdicării drept ilegală. Există rapoarte conform cărora autoritățile comuniste române, obediente față de Stalin, i-au permis regelui Mihai să scoată din România 42 de tablouri valoroase din proprietatea Coroanei României în noiembrie 1947, „pentru a pleca mai repede din țară”. Unele
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
rege" un titlu retras familiei regale române de casa de Hohenzollern din Germania în timpul primului război mondial, recunoscând prin aceasta că la acea dată nu mai era regele României. Totuși, în cele din urmă, în martie 1948, Mihai își denunța abdicarea ca fiind smulsă cu forța și ilegală. Revista americană "Time" susține că lui Mihai i-au trebuit peste două luni pentru a denunța abdicarea, deoarece negociase cu comuniștii recuperarea unor proprietăți din România, în ciuda unui articol anterior cum că Bucureștii
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
nu mai era regele României. Totuși, în cele din urmă, în martie 1948, Mihai își denunța abdicarea ca fiind smulsă cu forța și ilegală. Revista americană "Time" susține că lui Mihai i-au trebuit peste două luni pentru a denunța abdicarea, deoarece negociase cu comuniștii recuperarea unor proprietăți din România, în ciuda unui articol anterior cum că Bucureștii i-ar fi permis să scoată din țară numai 3.000 de dolari americani, patru automobile și o decorație cu diamante și rubine, acordată
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
se semnează ca "Regele Mihai de România". Unii monarhiști români, pentru care Mihai e rege doar de drept divin, nu și constituțional, deoarece nu a jurat pe constituție și nu a fost investit în funcție de parlament în a doua domnie, consideră abdicarea lui din 1947 drept nulă, argumentând că aceasta a fost un act pur constituțional, nu religios, care nu îl poate decădea dintr-o poziție în care a fost pus de Dumnezeu. Aceiași monarhiști susțin că, în calitate de rege absolut, neconstituțional, de
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
PSD. Unii monarhiști au privit gestul lui Mihai drept o încălcare a tradiției neutralității politice a monarhiei, cât și ca un compromis cu foștii săi dușmani ex-comuniști din motive financiare, în timp ce majoritatea comentatorilor politici au considerat gestul ca o noua abdicare. Mihai a avut dintotdeauna o reputație de taciturn. I-a spus odată bunicii sale: "Am învățat să nu spun ce simt și să le zâmbesc celor pe care-i urăsc cel mai mult". La vârsta de 16 ani, Regele Mihai
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Manoilescu i-a fost atribuit titlul inventat ad-hoc de "Mare Voievod de Alba-Iulia" (ortografiat ), propunere care a atras în parlament protestele lui Nicolae Iorga. Din 6 septembrie 1940 până în 30 decembrie 1947 Mihai a fost din nou "regele României". După abdicarea forțată, Mihai a continuat să se intituleze rege. Într-un interviu de la începutul anilor '90, Mihai argumenta că poate fi numit "fostul suveran", însă nu "fostul rege". După 2000, Mihai a întrerupt legăturile cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen și a interzis
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
forțele politice de stânga și pe 7 noiembrie socialistul independent Kurt Eisner a proclamat în Bavaria o Republica a Sfaturilor după model sovietic. Stânga socialistă era însă divizată între Partidul Social Democrat German-SPD, care solicită armistițiul, eliberarea deținuților politici și abdicarea Kaiserului și Organizația Radicală Spartakus-USDP, ce propuneau o revoluție bolșevică. Pe 9 noiembrie, revoluția s-a extins la Berlin și socialistul Scheidemann a proclamat Republica în timp ce spartakistul Liebknecht a proclamat Republica Socialistă. Împăratul Wilhelm al II-lea a abdicat. Pe
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
cele mai multe eșuează din cauza lipsei infrastructurilor de primire a colonilor și datorită bolilor tropicale. În urma Revoluției franceze teritoriul devine loc de deportare al prizonierilor și al deținuților politici. În perioada Războaielor napoleoniene Guyana este ocupată de către portughezi, dar este eliberată odată cu abdicarea lui Napoleon. În urma eliberării sclavilor la jumătatea secolului XIX regiunea duce o lipsă acută de forță de muncă, astfel că, Napoleon al II-lea decide să înceapă o politică de trimitere a deținuților francezi în lagăre de muncă. Regiunea devine
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
prin care cerea încheierea războiului și recunoașterea independenței coloniilor revoltate. Guvernul North a demisionat la 20 martie. George al III-lea a încercat fără succes să formeze un nou guvern de coaliție care să continue războiul. A luat în calcul abdicarea, dar a acceptat un cabinet alcătuit doar din membrii de opoziție. Rockingham a devenit premier, iar Clinton a fost înlocuit de Sir Guy Carleton ce a primit instrucțiuni că să evite acțiuni offensive și să capituleze. A retras forțele britanice
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
asistat la moartea vechii Rusii, dar care, cu toate suferințele, i-a rezervat o soartă mai blândă decât cea a multor contemporani. Începând de la jumătatea anului 1916, situația în Rusia se înrăutățise sensibil. Începutul Revoluției Ruse în februarie 1917 și abdicarea țarului Nicolae II au constituit pentru mulți intelectuali ruși un semnal de alarmă și unii dintre ei, care considerau că situația nu mai avea nici o ieșire, au început să părăsească țara. După Revoluția Socialistă din Octombrie, în 1918, a început
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
frământări interne și continue agresiuni din partea inamicilor externi. Însăși gesturile sale de a păzi ca pe ochii din cap viața unicului moștenitor al lui Andronic al III-lea, și singura piedică în calea suirii pe tron a dinastiei Cantacuzinilor prin abdicarea sa atunci când a văzut că războiul intern iscat de asocierea la domnie a fiului său Matei tindea să devină fatal statului, arată caracterul lui Ioan Cantacuzino ce a ținut piept vremurilor. Ultimii ani de viață și i-a petrecut în
Familia Cantacuzino () [Corola-website/Science/299617_a_300946]
-
pasibilă cu moartea (vezi mai jos asasinarea lui Mihai Stelescu). După asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938, conducerea Legiunii a fost preluată de Horia Sima. Dezordinile cauzate de legionari în vara lui 1940 au dus în cele din urmă la abdicarea regelui Carol al II-lea. La 4 septembrie 1940 Legiunea s-a aliat cu Ion Antonescu, după zece zile fiind proclamat „Statul Național-Legionar”, în al cărui guvern legionarii constituiau principala forță politică. Horia Sima a amplificat campania de asasinate politice
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]