5,956 matches
-
și, cu o mare unitate de stil, a „Venusurilor", cu forme stereotipe: exagerarea volumului sânilor, abdomenului și șoldurilor, în timp ce capul, picioarele și brațele sunt atrofiate. Specialiștii au văzut în aspectul particular al acestor statuete feminine expresia unor convenții stilistice: sânii, abdomenul și șoldurile formează un cerc înscris într-un romb, constituit din cap și membre (A. Leroi-Gourhan, 1965). Repartiția lor geografică cuprinde o zonă care se întinde de la Pirineii occidentali până la valea Donului și care a livrat mai mult de 95
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
morfologice și tehnice comune. Grupa pirineo-aquitană. Reprezintă un ansamblu deosebit de omogen. Chiar dacă este vorba de figurații în ronde-bosse (Lespugue, Tursac, Sireuil) sau în basorelief (Laussel, Abri Pataud), stilul este uniform: sunt, în cea mai mare parte reprezentări, cu regiunea bazinului, abdomenului și feselor hipertrofiate, în timp ce capul, bustul și membrele sunt neglijate sau atrofiate; aceste caracteristici se conjugă pentru a determina construcția rombică și izometrică specifică statuetelor feminine. Una din cele mai vestite statuete care, de altfel, se înscrie perfect în canoanele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mic, de forma unui oval regulat, nu are nici o linie a feței figurată, coafura este reprezentată prin linii gravate, aproape paralele, gâtul delicat este bine detașat de torace, acesta din urmă fiind plat, cu sâni atașați foarte jos, descinzând pe abdomen. Regiunea abdominală este redusă, ca urmare a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele sunt enorme, lărgite lateral. Un veșmânt (amintind de cel al femeilor africane) acoperă partea posterioară a coapselor, fiind format dintr-o serie de benzi longitudinale, având în partea
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fi privite din profil. Cu toate acestea, construcția clasică este și aici perfect valabilă. Morfologic, statueta de la Tursac cuprinde trei părți esențiale: trunchiul, membrele inferioare și pedunculul. Dacă partea superioară a corpului este atrofiată și neglijată, restul este detaliat reprezentat. Abdomenul, foarte voluminos, descinde până la nivelul genunchilor, unii specialiști văzând aici indicele unei maternități. Membrele inferioare sunt repliate sub corp; gambele, scurte și puternice, nu au laba piciorului figurată, extremitățile lor nefiind separate decât printr-o linie oblică. Statueta de la Sireuil
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
baza coafurii, reprezentată în partea superioară a spatelui, în relief. Corpul, aplatizat lateral, este alungit și destul de zvelt, sânii sunt mici, conici, fiind considerați sâni de tânără fată. Brațele sunt aplatizate și încrucișate sub sâni; bazinul este relativ voluminos, cu abdomenul proiectat în față. Foarte interesantă este perforația care traversează extremitatea membrelor inferioare - ea putea asigura suspendarea obiectului ca pandantiv dar, comparând-o cu Tursac, poate sugera și o întrebuințare funcțională, permițând fixarea statuetei. După cum am precizat, basorelieful nu este lipsit
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Laussel, Abri Pataud, Terme-Pialat). Cel mai vestit rămâne situl de la Laussel, cu patru sau cinci blocuri cu siluete feminine. Prima dintre ele, „Femeia cu corn” (fig. 3a), este reprezentată din față, numai capul este din profil, privind spre dreapta. Sânii, abdomenul și coapsele sunt foarte voluminoase, iar picioarele se termină imprecis. Legat de obiectul pe care-l ține în mână, Al. Marshack (1987) presupune că bovideul și cornul aveau un sens particular, simbolic și mitologic și că marcajele sau decorul de pe
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
construcția rombică specifică statuetelor feminine. O coafură în „coadă de cal” descinde până la ceafă, amintind de dispoziția coafurii la unele statuete grecești. Capul, în care liniile feței nu sunt figurate, prezintă o formă ovală. Sânii sunt enormi și coboară până la abdomen, coapsele sunt masive iar membrele inferioare sunt fracturate deasupra genunchilor. Mijlocul corpului prezintă o centură care nu se continuă, însă, la spate. O a doua reprezentare feminină „Polichinela”, alături de vestitul „Cap de negroidă” (fig. 4), par să reprezinte un argument
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi provine și „Hermafrodita”, ce a generat numeroase ipoteze asupra semnificației sale: E. Piette (1907) vedea sub abdomenul rotunjit „un enorm falus”; H. Delporte (1979) pune sub semnul întrebării această interpretare, sugerând „pliuri de grăsime”; J.P. Duhard (1988) oferă altă ipoteză: o operă perfect realistă, reprezentând fie o împerechere, fie o naștere. M. Mussi (1995) vede în această
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
feminine paleolitice în ronde-bosse, având 225 mm înălțime. Partea superioară a corpului, deasupra bazinului, formează o piramidă ascuțită, simetrică celei constituite de membrele inferioare. Fața este marcată printr-o creastă verticală, gâtul nu este degajat de bust, sânii sunt voluminoși, abdomenul îngustat lateral, cu un dos plat (H. Delporte, 1979). Grupa renano-danubiană. Este reprezentată de figurile morave (Dolni Vestonice, Pavlov, Petrkovice, Moravany, Predmosti), dar și de cele din Austria (Willendorf) și Germania (Mauern, Linsenberg) iar mai spre vest, de cele din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gravură feminină (fig. 8b), provine de la Predmosti. Formele corpului sunt simple, geometrizate. Întregul stil al acestei gravuri diferă de absolut tot ceea ce există în arta paleolitică. Sânii și regiunea bazinului - părțile voluminoase - sunt reprezentate de ovale, construite din linii concentrice. Abdomenul este figurat printr-un cerc incomplet, diametrul său fiind redus. Maniera de tratare a capului este interesantă: are o formă triunghiulară, hașurat în interior cu benzi convexe și drepte, divizate prin incizii transversale (Z. Abramova, 1991). În Austria, la Willendorf
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și nu putem invoca, în acest sens, decât piesa de la Predmosti. Grupa rusă. Marea majoritate a statuetelor ruse reprezintă femei într-o atitudine clasică pentru arta paleolitică: cu capul ușor aplecat în față, cu unele detalii anatomice exagerate (sâni și abdomen voluminoase, cute de grăsime în regiunea bazinului și a șoldurilor). Membrele inferioare sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
detalii anatomice exagerate (sâni și abdomen voluminoase, cute de grăsime în regiunea bazinului și a șoldurilor). Membrele inferioare sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste caracteristici apropie statuetele est-europene de cele din Europa Centrală și Occidentală. M. Gvozdover (1989) subdivizează statuetele orientale în trei tipuri: statuete de tip Kostenki (fig. 9a): caracterizate printr-un profil foarte articulat, picioare repliate, fese și dos protuberante. Aceste
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar brațele, de proporții normale, se încrucișează de cele mai multe ori sub sâni. statuete cu proporțiile unui corp de femeie zveltă, de talie mare. Acest tip este ilustrat de statuetele cu un corp
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de cele mai multe ori sub sâni. statuete cu proporțiile unui corp de femeie zveltă, de talie mare. Acest tip este ilustrat de statuetele cu un corp și picioare lungi și subțiri, cum sunt cele de la Avdeevo și Gagarino. Sânii coboară pe abdomenul ușor bombat, bazinul este destul de îngust, iar dosul aplatizat. statuete cu proporțiile unui corp de femeie obeză, de talie mică. Cele mai reprezentative sunt două statute de la Gagarino și alte două de la Kotilevo 2, prezentând sâni masivi și circulari, abdomen
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
abdomenul ușor bombat, bazinul este destul de îngust, iar dosul aplatizat. statuete cu proporțiile unui corp de femeie obeză, de talie mică. Cele mai reprezentative sunt două statute de la Gagarino și alte două de la Kotilevo 2, prezentând sâni masivi și circulari, abdomen proeminent și bazin exagerat. statuete în contur general, fără detalii. Masivitatea și lipsa detaliilor sunt trăsături comune acestei grupe. Capul, mare și lipsit de gât, se sprijină direct pe un trunchi prost echilibrat, unde sânii și abdomenul nu se delimitează
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
masivi și circulari, abdomen proeminent și bazin exagerat. statuete în contur general, fără detalii. Masivitatea și lipsa detaliilor sunt trăsături comune acestei grupe. Capul, mare și lipsit de gât, se sprijină direct pe un trunchi prost echilibrat, unde sânii și abdomenul nu se delimitează foarte clar. Ca exemple, amintim câteva figurinele descoperite la Kostenki I, Avdeevo, Kotilevo 2. O categorie aparte o reprezintă statuetele „așezate” (Kostenki I, Kostenki 13, Avdeevo). Cea mai interesantă, provenind de la Avdeevo, a fost realizată într-un
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
-se pe un gât subțire și, în general, bine degajat de corp, însă, la cele din Siberia, este realizat direct în prelungirea bustului. Pe torsul figurinelor siberiene, sânii lipsesc de cele mai multe ori, sau sunt sugerați printr-un simplu contur gravat. Abdomenul este plat, bazinul normal dezvoltat, fără steatopigie sau steatomerie. Triunghiul pubian este mereu reprezentat sub forma unui V, de mici dimensiuni. Cea mai mare parte a statuetelor posedă brațe, uneori doar schițate, dar neatrofiate. Membrele inferioare sunt simplificate (dar au
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
feminină, realizată într-o concrețiune din marnă, de culoare gri. Tehnica utilizată este în ronde-bosse, artistul sugerând un corp feminin din profil, în poziție șezând. Capul și picioarele sunt aproximativ cilindrice. Pieptul este degajat prin două adâncituri, realizate prin raclage. Abdomenul și șoldul sunt, de asemenea, puse în evidență. Suprafața statuetei, ca și zonele raclate, prezintă urme de colorant roșu și negru. I. Borziac (1996) a presupus că artistul a dorit să reprezinte o femeie bătrână. O statuetă feminină, deși cu
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Adăpostul de la La Madeleine este decorat cu două figuri clasice și poate, mai departe, cu o a treia. Pe peretele sălii de la intrarea în peștera Comarque (Dordogne) este reprezentat trunchiul (cu sâni și vulvă gravate) și coapsele unei femei cu abdomenul proeminent, figurată într-o poziție aproape culcată. La Angles sur l’Anglin, partea centrală a adăpostului este decorată cu cinci trunchiuri de femei cu sexul figurat, cu abdomenul rotunjit în basorelief, în timp ce șoldurile și fesele sunt plate în raport cu abdomenul (G.
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezentat trunchiul (cu sâni și vulvă gravate) și coapsele unei femei cu abdomenul proeminent, figurată într-o poziție aproape culcată. La Angles sur l’Anglin, partea centrală a adăpostului este decorată cu cinci trunchiuri de femei cu sexul figurat, cu abdomenul rotunjit în basorelief, în timp ce șoldurile și fesele sunt plate în raport cu abdomenul (G. Pinçon, L. Iakovleva, 1995). Aceste reprezentări parietale magdaleniene sunt, în general, asociate unui cal sau bizon, fără să iasă însă în evidență o alegere prioritară, nici o departajare a
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cu abdomenul proeminent, figurată într-o poziție aproape culcată. La Angles sur l’Anglin, partea centrală a adăpostului este decorată cu cinci trunchiuri de femei cu sexul figurat, cu abdomenul rotunjit în basorelief, în timp ce șoldurile și fesele sunt plate în raport cu abdomenul (G. Pinçon, L. Iakovleva, 1995). Aceste reprezentări parietale magdaleniene sunt, în general, asociate unui cal sau bizon, fără să iasă însă în evidență o alegere prioritară, nici o departajare a caracterului explicativ sau complementar al asocierii: un cal pentru una din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
într-o friză de pe peretele stâng al celei de-a doua galerii, sunt asociate cu o imagine vulvară triunghiulară. În peștera La Roche-Lalinde, fiecare figurină feminină, realizată, de altfel, în același stil specific FFS-urilor, prezintă o linie care traversează abdomenul și al cărei sens este dificil de stabilit. În siturile magdaleniene găsim nenumărate analogii, indiferent dacă este vorba de gravură sau pictură, reprezentând incontestabil aceeași tradiție artistică sau o tradiție similară. Bogatele descoperiri de la La Roche-Lalinde și Gare de Couze
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
partea superioară o spărtură, ceea ce l-a determinat pe H. Breuil (1952) să susțină că torsul era completat de o altă piesă din material perisabil, iar părțile acum lipsă se îmbucau în această spărtură. Brațele și sânii nu sunt reprezentați, abdomenul este plat, iar regiunea fesieră normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea se deosebește net de figurinele stilizate ale Magdalenianului, prin numeroase elemente: prezența capului și a picioarelor, trunchi detaliat, cu sâni și abdomen, bazinul voluminos, amintind de obezitatea gravettiană (A. C. Welte, E. Ladier, 1995). Contrar reprezentărilor feminine gravettiene, cele magdaleniene din Europa Centrală sunt puternic schematizate, redate din profil, întotdeauna fără cap, doar fesele proeminente permițând atribuirea lor sexului feminin (fig. 12b). Toate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Astfel, de la Cucuteni Băiceni, dintr-o etapă neprecizată a fazei Cucuteni B1, provine o statuetă antropomorfă feminină fragmentară, din care s-a păstrat jumătatea superioară a corpului. Are singurul braț păstrat (stângul), modelat în sus, iar la partea inferioară a abdomenului a fost incizată imaginea triunghiului pubian (M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]