1,020 matches
-
-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor căpătâi și rânduirăm pravilă și lege că numai cine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rostogolesc valurile, ar putea trece drept Poarta Mișeilor, pe unde se intră în Turnul Londrei, cînd vii pe Tamisa. Există, apoi, balenele precursoare, ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că prima și cea mai urgentă formă nouă care ar trebui introdusă la patagonezi ar fi pantalonii! Putem adăuga acuma că prima "școală literară" pe care ar trebui s-o transplanteze la ei acești frați ai noștri ar fi un abecedar cu istorioare morale. De la patagonezi până la parizieni sunt grade - și fiecare grad cu "forma lui nouă" și cu școala lui literară... Pseudobaudelairismul nostru este același snobism (foarte "specific" societăților orientale înapoiate) care face pe cucoana Zinca din Tătărași să-și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru prima dată în istoria învățământului nostru, activitatea școlilor pentru adulți. În același an, a fost înființată Casa Școalelor, care va avea o activitate importantă mai ales în timpul lui Spiru Haret, în cadrul ei înființându-se Direcția Culturii Poporului, tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru prima dată în istoria învățământului nostru, activitatea școlilor pentru adulți. În același an, a fost înființată Casa Școalelor, care va avea o activitate importantă mai ales în timpul lui Spiru Haret, în cadrul ei înființându-se Direcția Culturii Poporului, tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mie. Așa cum fratelui meu îi place să se joace, verișorului meu să picteze, peștișorilor din acvariu apa și pisicilor torsul, mie îmi place să citesc. Bucuria de a citi este o bucurie care se naște odată cu prima zi de școală. Abecedarul-o carte frumoasă ca un paradis. Neam de neam a stăruit deasupra ei, cultivînd-o ca pe o grădină de cuvinte. În timp, imaginația cutezătoare și bogată a scriitorilor a creat un lucru plin de grandoare și măreție CARTEA. Cartea nemuritoare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să contracareze operația de „ștergere a urmelor”, pe care unii dintre autorii sau comentatorii acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ineficient al sistemului pe care îl reprezintă și îl perpetuează”, el devine - alături de metodistul de partid și de activist - un distribuitor al ideologiei „umanismului socialist”; iar învățământul, ca sistem, suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii. Copilul e format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au la început sunetul a, e, i, etc. ; - Spune cu ce sunet începe cuvântul : mama, școală, țară, zar ; - Câte silabe are cuvântul :măr, pară, mașină etc ; Noțiunile de ortografie și punctuație la clasa I,se predau în momentul când în abecedar întâlnim : - substantive proprii scrise cu literă mare ;primul cuvânt din propoziție scris cu literă mare ; - punctul scris la sfârșitul propoziției ;semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, linia de dialog, două puncte. Aceste semne de punctuație vor fi explicate la clasa I
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
acestei reguli, cum ar fi : - să selecteze și să citească propoziții interogative dintr-un text ; - să alcătuiască propoziții interogative ; - să transforme propoziții enunțiative în propoziții interogative ; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare ; - dictări. Virgula (, ) este întâlnită în abecedar, pentru prima dată în lecția,, Sunetul și litera o “ () mare de tipar ),când o interjecție se desparte de restul propoziției prin virgulă :,,O, e o mașină mare ! “. În lecția următoare ,, Sunetul și litera c “ (mic de tipar ) virgula apare după
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de folosire a virgulei, se pot face numeroase exerciții, cum ar fi: - să alcătuiască propoziții în care virgula să fie scrisă în toate situațiile cunoscute; - să completeze un text cu semnele de punctuație corespunzătoare; Linia de dialog (-) este întâlnită în abecedar în lecția,, Sunetul și litera c’’Ămic de tipar). După citirea lecției, se analizează cu copiii, pe baza ilustrașiilor din manual, cine întreabă, apoi cine răspunde și se stabilește faptul că în lecție vorbesc două persoane. Se observă că înaintea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
despre linia de dialog se aprofundează, elevii sunt puși să formuleze singuri regula de folosire a acestui semn de punctuație: Linia de dialog arată începutul vorbirii fiecărei persoane care ia parte la convorbire’’. Două puncte (:) apar pentru prima dată în abecedar în textul,,Cei șapte pitici’’ ca semn de punctuație folosit înaintea unei enumerări. Exemplu:,,Ei se numesc :Sap, Sep, Sip, Sop, Săp’’. În textul,,Oac’’, elevii află că două puncte se mai folosesc și atunci când urmează cuvintele cuiva. Exemplu:,,Barbă
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
elevii își însușesc repede această regulă. Când elevii scriu prima propoziție :,, Ana are mere. ”,se analizează propoziția și se stabilește regula potrivit căreia, primul cuvânt dintr-o propoziție se scrie cu literă mare, iar la sfârșit se scrie punctul. În abecedar, elevii se întâlnesc cu primele texte și atunci învață că titlul unui text se scrie întotdeauna cu literă mare. Când se întâlnesc cu prima poezie, elevii învață că primul cuvânt din fiecare vers se scrie cu literă mare, indiferent de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Barează cuvântul nepotrivit : Vacanța mare sa /s-a terminat. Laura sa/s-a întors de la bunici. Sora sa/s-a va deveni școlăriță. Ea sa/s-a pregătit cu grijă. Se gândește cu bucurie la prima sa/s-a carte, abecedarul. O va primi în prima sa/s-a zi de școală. 56 14. Pune în locul parantezelor semnele de punctuație care lipsesc :,, () Ai venit () Și glasul i se păru fetiței aspru () Răspunse cam întristată () () Am venit () Femeia întrebă blând () () ) Ai luat
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
în dezvoltarea auzului fonematic și însușirea pronunției corecte Aplicarea metodei fonetice analitico-sintetice se impune atât oral, cât și în compunerea cu ajutorul alfabetului decupat sau în citirea și scrierea cuvintelor și a propoziției. Acest lucru se realizează pe baza textelor din abecedar și cu ajutorul jocurilor didactice. În jocul „Ploaia”, copiii stau cu mâinile pe masă. La un semnal, ei bat pe bancă cu un singur deget și reproduc printr-un singur sunet onomatopeea: „pic, pic, pic”. La fel se organizează jocurile „Vântul
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
Năsăud. A debutat în 1923 cu Pastel de vară în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri, proză, articole, medalioane la „Năzuința”, „Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în 1933-1934 la Brad și la Turda), publicație ce a contribuit substanțial, prin paginile ei, la modernizarea atât a beletristicii, cât, implicit, și a gustului publicului din Transilvania. Singurul său volum de versuri, Soliloquii, apărut postum, în 1938, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
trei faze distincte în evoluția poeziei sale: între 1923 și 1925, idilică, metaforică; după 1925, tinzând spre conceptualizare, în urma contactului cu cenaclul lui Mihail Dragomirescu; în sfârșit, ultima fază, cea a efortului de sincronizare cu lirica modernă, în urma colaborării la „Abecedar” și „Gând românesc”, unde se făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca, în stilul său specific, le caracterizează astfel: „Din faza solarelor crâmpeie de vară, pur și simplu metaforică, o metaforă exterioară, plasticizantă, poezia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
cu versuri și proză scurtă și la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”. Cartea de debut, Povești (1950), este urmată de numeroase volume pentru copii, între care și romanele Prietenii mei cei mici (1958), S-au întors graurii (1960) și Abecedarul din iarbă (1979). Povestirile sunt populate de personaje pline de candoare, cu o fantezie debordantă și reacții tipice vârstei. În afara acestui gen de literatură, a publicat două volume de poezie și un roman. Numărătoarea (1969) cuprinde versuri de dragoste, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
casei, București, 1960; S-au întors graurii, București, 1960; Trei căsuțe, trei drumuri, București, 1963; Fetița, soarele și cocostârcul, București, 1964; Dacă deschid ușa, București, 1968; Numărătoarea, București, 1969; Omul de zăpadă, București, 1971; Ultimul om de zăpadă, București, 1975; Abecedarul din iarbă, București, 1979; La umbra cailor sălbatici, București, 1984; Vacanța cu lebăda, București, 1985; La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile dorului (1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” și în broșură, însoțind o ediție facsimilată a cărții, nu este în măsură să-i consolideze autoritatea științifică, deoarece abecedarul se va dovedi un fals al editorului Zaharia Carcalechi. În ceea ce privește ideile despre istoria literaturii, V., discipol al lui V.A. Urechia și al profesorilor Emilio Castelar și Felipe Monlau de la Universitatea din Madrid, nu este cu nimic original. Literatura, afirmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
a unui mare roman în informațiile istorice sau în utila lecție morală pe oare le furnizează. Altă problemă importantă este aceea de a ști dacă literatura are o singură funcție sau mai multe funcții. În cartea sa Primer for Critics (Abecedar pentru critici) Boas enumera, cu satisfacție, o pluralitate de funcții ale literaturii și de tipuri corespunzătoare de critică ; iar la sfârșitul lucrării The Use of Poetry and the Use of Criticism (Utilitatea poeziei și utilitatea criticii) T. S. Eliot insistă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metodologic, obiectivul final al lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual Manualul școlar de istorie este principalul instrument prin care se realizează "pedagogia națională", fiind, de asemenea, principalul vector al memoriei colective. Ca unealtă pedagogică de creare a sinelui național, manualul de istorie s-a dovedit a fi cel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]