2,626 matches
-
Material românesc. Oameni și înfăptuiri, cu o ediție cenzurată și alta necenzurată. Propunându-și să recupereze o imagine cât mai completă și mai fidelă a culturii și a civilizației române din cele mai vechi timpuri, autorul ține să noteze domeniile abordate chiar pe pagina de titlu a lucrării: „Istorică, culturală, literară, publicistică, ziaristică, folklorică, militară, religioasă, juridică, economică, medicală, tehnică, științifică, artistică (muzică, pictură, sculptură, dramaturgie), politică, diplomatică, sportivă etc.” Limitându-se strict la spațiul național, el nu înglobează decât personalitățile
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
preocupat de ideologia care stă la baza fenomenului literar, în cazul în speță ideologia socială a lui Bolliac, inclusiv influențele exercitate asupra ei. Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu (1935) face un pas mai departe pe terenul istoriei ideilor, abordate genetic (contextul istoric care le-a produs) și comparatist (contextul european). Dacă în ceea ce privește cercetarea strictă a scriitorului pașoptist lucrarea nu era tocmai o premieră (de ideologia lui se mai ocupaseră, chiar dacă numai parțial, G. Bogdan-Duică, G. Oprescu, Tudor Vianu), nu
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
G. Coșbuc, Al. Vlahuță) la cea neoromantică ori simbolistă sau la genuri „minore” (precum fabula, epigrama etc.). Dimensiunea teoretică este absentă. Articolele de fond, prezente în fiecare număr, dezbat teme morale, sociale, politice, culturale, practicând un discurs didacticist asupra problemelor abordate. Sunt publicate versuri de Vasile Militaru, Petre Dulfu, Maria Pană, alături de aceștia aflându-se I. Gr. Periețeanu, Ilie Marin, S. Prunculeț, George Silviu, Ioan I. Ciorănescu, Elena Farago, Radu Boureanu, Victor Ion Popa. Aici apare poemul Lumânările de Nichifor Crainic
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
este al doilea personaj principal al cărții, amintirile oprindu-se, practic, la data morții criticului), la cenaclul Sburătorul și la scriitorii care l-au frecventat. Memorialul face multe precizări privitoare la geneza propriilor scrieri, la relația dintre viață și subiectele abordate. Un loc important îl ocupă și notele de călătorie prin Europa, cu numeroase considerații despre locurile văzute, mai frecvente fiind însemnările referitoare la pictură, monumente, la viața artistică. SCRIERI: Fântânile luminii, București, 1923; Testamentul domnișoarei Brebu, București, 1933; Urechea lui
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
văzută ca o „diagramă” a presiunilor politice exercitate de autoritățile comuniste, după încheierea celui de-al doilea război mondial, asupra criticii literare și a literaturii naționale: de la proletcultismul agresiv al primului volum, interesat nu de valoarea în sine a cărților abordate, ci de consonanța ideilor dintr-o scriere cu interesele partidului aflat la putere, demersul analitic al autorului câștigă, de-a lungul anilor, adâncime teoretică și subtilitate stilistică, ajungând, odată cu „dezghețul” ideologic din anii ’60 - în studiile despre George Bacovia, Adrian
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
ales de proză, în special de roman, și într-o măsură de critica literară, fără să ignore poezia, comentată însă mai rar. În ceea ce privește romanul, se referă, în primul rând, la problematica acestuia, temele fundamentale și la viziunea fiecăruia dintre autorii abordați. Suita de eseuri din Realitate și romanesc este, de fapt, un studiu sistematic în care se examinează „problema realității”, a realității „interioare”, în romanul românesc, de la Duiliu Zamfirescu la Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Camil Petrescu, Gib I.
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
rezolutive umane și ale alegerii raționale”. Diferențierea organizațiilor în mai multe departamente (producție, marketing, cercetare etc.) trebuie să-și găsească explicația și în strategia de soluționare a problemelor complexe: descompunerea lor în subprobleme mai simple ce pot fi mai ușor abordate. Diviziunea internă a muncii poate fi deci explicată parțial ca o strategie de a rezolva probleme cu un anumit grad de complexitate. Cum putem explica tendințele de centrare excesivă pe subobiectivele departamentului (o caracteristică generală a birocratizării) și de pierdere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abordarea clinică umană. Pentru a încerca să răspundem la aceste întrebări sau, cel puțin, pentru a demonstra flexibilitatea, creativitatea necesară psihoterapeutului, fiecare autor, în cadrul capitolului al cărui autor este, descrie, după o scurtă prezentare a cunoștințelor teoretice actuale privind patologia abordată, modul în care a lucrat cu pacientul pe parcursul unei terapii. Cunoștințele clinice și competența teoretică se intersectează, se asociază, se distanțează fără încetare, susținute de raționamentul experimental care le face inseparabile. Capitolul se încheie cu o discuție concretă asupra cazului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognitivă individuală; în etapa a doua se pune problema indicării unei terapii de grup. - Terapeutul pune diagnosticul de tulburări de personalitate prea grave și se teme că pacientul perturbă unitatea grupului. - O tulburare de dispoziție netratată sau insuficient stabilizată trebuie abordată terapeutic înainte de a trata absența afirmării de sine. - Alte situații pot constitui contrindicații pentru terapia de grup: un grup trebuie să fie omogen pe plan clinic, astfel încât participanții să aibă un efect sinergic unii asupra altora. Argumente care justifică o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
10 și 11: exprimarea unei critici și formularea unei cereri de schimbare (urmare) Trecerea în revistă a sarcinilor Animatorii se asigură de faptul că fiecare pacient a pregătit o critică și, la nevoie, îl ajută să utilizeze tehnicile cognitive deja abordate, pentru a facilita exprimarea acesteia. Jocuri de rol personale Aceste două ședințe au drept obiectiv antrenarea pacienților în vederea formulării unor cereri de schimbare. Fiecare pacient exersează cel puțin o situație personală, sub formă de jocuri de rol repetitive, până în momentul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
program complet sau parțial, adaptat pacientului. Planul unei terapii în cazul unei absențe a afirmării de sine generalizată este același în practica individuală ca și în cea de grup, construit sub forma unor ședințe structurate pe același format. Ordinea domeniilor abordate se stabilește în funcție de ierarhia problemelor pacientului, începând cu cele mai ușoare. Sedințele oferă un spațiu larg jocurilor de rol inversate. In cazul lui JȘrșmie, terapeutul propune un program axat pe refuz, apoi pe răspunsul la criticile primite la serviciu. Sarcini
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Este arta de a se exprima respectând în aceeași măsură dreptul propriu de a face acest lucru cât și pe cel al celorlalți. Emoțiile ocupă un loc important în cadrul acestui subiect: favorizarea exprimării acestora oferă posibilitatea identificării unui compromis. Temele abordate sunt: - comunicarea non verbală; - introducere în problema afirmării de sine (definiția și identificarea diferitelor stiluri relaționale); - inițierea unei conversații; - a face și a primi complimente; - a ști să asculți; - a face critici; - a primi critici; - a primi critici legate de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este elementul esențial al terapiei. In cadrul grupurilor de prevenire a recăderii, interacțiunea permite utilizarea experiențelor personale pentru a oferi informațiile și tehnicile care trebuiesc cunoscute, cu scopul de a controla situațiile de risc și de a menține abstinența. Temele abordate sunt următoarele. Istoria bolii Schema generală de parcurs a subiectului alcoolo-dependent este explicată. Fiecare pacient identifică, pentru sine însuși, traseul său în cerc vicios. Sonia întâmpină câteva dificultăți în a-și efectua sarcina primită, deoarece nu înțelege imediat care este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rezolva. Colaborarea pacient-terapeut este esențială pentru identificarea obiectivelor: vezi cap. 3, Alianța terapeutică. Ultima parte a ședințelor avea drept obiectiv în mod obișnuit să identifice, pentru Marie, o formulă concretă de implicare, în timpul săptămânii, care să aibă legătură cu conținutul abordat. De scurtă durată, centrată pe prezent, importanța colaborării și a exercițiilor practice frecvente... Evaluarea și analiza funcțională continuă pe tot parcursul terapiei și nu se limitează doar la primele întâlniri. Burns, 1989; Craske și al., 1992; Ladouceur și al., 2000
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care au la dispoziție opțiuni multiple, să se combine astfel încât să producă o organizație socială stabilă. În timp ce modelele cauzale se concentrează în special asupra relațiilor obiective dintre precedent și consecință, modelele de alegere ne dezvăluie preferințele subiective care motivează comportamentul abordat. Astfel, modelele de joc reprezintă o dezvoltare pozitivă în științele sociale. Trebuie să încurajăm inovațiile teoretice care mai pot apărea și trebuie să căutăm aplicații concrete ori de câte ori se poate. În al doilea rând, există multe situații în care teoria formală
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
una dintre cele mai puternice aserțiuni din științele politice. Aceasta stabilește un singur punct de echilibru specific în jocul rațional unidimensional de n persoane. Echilibrul este independent de componenta coaliției câștigătoare, de aria totală a pozițiilor din spațiul de politici abordate și de complexitățile manevrelor strategice. Poziția preferată de către votantul median domină jocul. Mai mult, ipoteza nu depinde de numărul de jucători, sau de distribuția preferințelor lor. De exemplu, graficul de mai jos reprezintă un joc unidimensional de politică de preferințe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nivelul fiecărei dimensiuni. Adesea, există reguli care prevăd ca diferite subiecte să fie abordate de către documente legislative diferite. Adesea, adunările legislative limitează amendamentele irelevante și pretind ca fiecare secțiune a unui document să fie în legătură directă cu subiectul principal abordat. Problema care se pune este aceea că nu întotdeauna e posibil să se separe dimensiunile politice în compartimente bine delimitate. Membrii adunării legislative vor căuta să conecteze în mod strategic aceste dimensiuni în scopul negocierii. Mai mult, preferințele legislatorilor sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reale și fictive se amestecă, sau 51 prozopoeme despre obiecte, ființe, plante și insecte, precum și despre cuvinte sublime, tertipuri și eiusdem farinae (1979) cuprinde, ordonate alfabetic, poeme în proză, meditații, schițe, idei notate în fugă, aforisme. Notabilă este varietatea subiectelor abordate, adesea în spiritul prozei argheziene. Comentariul de subtext îi asigură autorului o libertate pe care reportajul, mai cu seamă cel confecționat conform unui standard ideologic, nu ar fi avut cum să-i ofere. SCRIERI: În mina de cărbuni, București, 1950
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios. De aceea, sociologii români au fost disponibili pentru a se angaja În grupuri de cercetare comparativă inițiate de mult În Vest sau În dezvoltarea cercetărilor sociologice imediat aplicative, În special a sondajelor de opinie. Empirismul a renăscut - fapt foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comentariul de sorginte structuralistă - concretizat în identificarea de „structuri textuale” și „extratextuale” - și ajungând la viziuni critice de ansamblu, urmărește să descifreze „sensurile interioare” ale operei, acel „nucleu problematic” ce se regăsește în toate scrierile lui Istrati, indiferent de tematica abordată. Iar acest nucleu este inadaptarea, incapacitatea eroilor istratieni, fie că este vorba de Moș Anghel sau de personajele din ciclul haiducilor, de a se înscrie cu succes în ordinea realului. Ei sunt aprioric niște învinși, ceea ce apropie literatura lui Istrati
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
titluri precum Societatea, Omul, Natura, Politica. Autorul va reuși să capteze câteva ipostaze ținând de esența societății românești și internaționale de-a lungul a trei decenii prin intermediul unei scrieri voit fragmentare la nivel stilistic, dar care capătă coerență prin tematica abordată. Culegerea de eseuri Elucubrații (1999), definită, în prezentarea făcută de Alexandru Paleologu, ca o carte ce echivalează cu „un act de curaj pentru că înăuntrul ei sunt demolate mituri și anulate eroisme, sunt puse sub semnul întrebării faime considerate definitive, sunt
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
e aceea de a fi instructiv. Numeroasele studii publicate în periodice, culegeri colective, volume nu excelează prin avansarea unor puncte de vedere noi, dar își demonstrează utilitatea prin claritatea expunerii, prin bogăția informației, prin efortul constant de a elucida chestiunile abordate. Ceea ce le dezavantajează e o anume rigiditate, ideologică mai cu seamă, un ton cumva strepezit, cu toată oralitatea, pe alocuri, a stilului. Propensiunea didactică e învederată încă din titluri - Prelegeri de estetică (I-II, 1967), Estetica lui Tudor Vianu (1968
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
strădaniile sale izbutesc, K. devenind, cu timpul, unul dintre cei mai activi propagatori ai literaturii române pentru cititorii germani. Numeroase pagini transpuse de el au apărut în „Rumänische Rundschau”, revistă destinată difuzării scrisului românesc mai ales în străinătate. Lista poeților abordați este cuprinzătoare și diversă: Tudor Arghezi, Octavian Goga, Camil Baltazar, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana ș.a. Lista prozatorilor cuprinde atât pe Ion Vinea, Eusebiu Camilar, Nicolae Jianu și Henriette Yvonne Stahl, cât și pe Geo
KITTNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287718_a_289047]
-
publice douăzeci și cinci de volume de povești, trei volume de legende și încă trei cu alte narațiuni populare. Dintre cercetările teoretice asupra poveștilor populare, lucrarea Grundzüge einer Geschichte des Märchens im deutschen Sprachraum (1983) este interesantă pentru specialiștii români prin temele abordate. Una dintre problemele la care s-a oprit autorul este aceea a raportului dintre Legenden și Sagen. Într-o mai recentă culegere din studiile sale (Rumänische Legenden aus der mündlichen Tradition. Fragmentarische Skizzen und exemplarische Texte, 1990), editorii Dieter Messner
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]