1,587 matches
-
a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. După arderea celor două edificii din lemn, la începutul secolului al XV-lea a fost construită o biserică din piatră, de formă dreptunghiulară și cu o absidă poligonală decroșată. Pe traseul exterior al acesteia a fost construită biserica actuală. a fost construită în anul 1551, fiind ctitorită de către Doamna Elena Rareș, soția voievodului Petru Rareș. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), sprijinite de contraforturi cu copertine cu profile obișnuite. Pe absida altarului se află nouă firide alungite, iar sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), sprijinite de contraforturi cu copertine cu profile obișnuite. Pe absida altarului se află nouă firide alungite, iar sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort. Biserica este înconjurată sub acoperiș de un brâu din două rânduri de ocnițe, revenind câte trei ocnițe mici la două ocnițe mari
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
un stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec.XIX de un meșter necunoscut. Este în culori vii: roșu aprins, albastru, plus destul de mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
fără cuie sau scoabe. Streașina largă este sprijinită pe console și căpriori. Acoperișul a fost realizat din șindrilă, dar în 1911 a fost înlocuit cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica are formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele vestic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una în axa altarului, una în proscomidiar, una în diaconicon și câte una în pereții
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
denumirea de „tinda muierilor”. Naosul are o formă pătrată, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică, întărită la mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre se află în această încăpere: una dreptunghiulară în axa absidei încheiată în arc în plin centru (identică ca
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre se află în această încăpere: una dreptunghiulară în axa absidei încheiată în arc în plin centru (identică ca formă și mărimea cu cele din pereții naosului) și două ferestre dreptunghiulare în cele două nișe, mai mici în exterior și mai mari în interior. În decroșurile de nord și de sud
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Internațională de Structuri Portante Istorice din anul 2007, profesorul Virgil Polizu considera Casa Egumenească a Mănăstirii Bârnova ca monument aflat în stare de ruină și propunea o serie de intervenții de primă necesitate: În incinta mănăstirii, la mică distanță de absida altarului bisericii, se află niște ruine ale unor beciuri construite în secolul al XVII-lea. Tavanul beciurilor este boltit, el fiind confecționat din piatră. Stratul de pământ care le acoperea a fost îndepărtat cu prilejul efectuării lucrărilor de restaurare, dorindu
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
anul 2000, biserica a beneficiat de ample lucrări de restaurare, fondurile necesare acestor operațiuni fiind asigurate de Ministerul Culturii și Cultelor. Biserica, aflată în coasta dealului ce adăpostește și vechiul cimitir, are planul dreptunghiular, terminat în partea sa estică cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud biserica are și un mic pridvor. Tot pe latura de sud se găsește și intrarea în biserică. Aceasta, frumos încadrată de crestături sub forma unor brâuri în relief ce delimitează șiruri
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
se intercalează arcade formate de contrafișele pridvorului. Cuie de lemn cu capete decorative leagă contrafișele de stâlpi. Dimensiunile bisericii, conform măsurătorilor făcute de Leontin Ghergariu sunt următoarele: lățimea - 572 cm și lungimea naosului și pronaosului - 852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300 cm. În interior regăsim încăperile consacrate. Trecerea dintre pronaos și naos este frumos decorată, regăsindu-se și aici elementele decorative întâlnite la portalul intrării în biserică. Trecerea spre absida altarului se face prin intermediul a
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300 cm. În interior regăsim încăperile consacrate. Trecerea dintre pronaos și naos este frumos decorată, regăsindu-se și aici elementele decorative întâlnite la portalul intrării în biserică. Trecerea spre absida altarului se face prin intermediul a trei deschideri. Masa altarului se sprijină pe un picior realizat dintr-o singură bucată de lemn. Acoperirea acestor spații se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri în cazul pronaosului, o boltă semicilindrică susținută de un
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
Masa altarului se sprijină pe un picior realizat dintr-o singură bucată de lemn. Acoperirea acestor spații se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri în cazul pronaosului, o boltă semicilindrică susținută de un arc-dublou în cazul naosului iar în cazul absidei altarului întâlnim o boltire mai puțin întâlnită, anume o calotă sferică, formată din șase fâșii curbe. Acestă soluție de acoperire este întâlnită și la biserica de lemn din Camăr, aflată nu departe dar, trebuie spus, că această soluție este mult
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
Acestă soluție de acoperire este întâlnită și la biserica de lemn din Camăr, aflată nu departe dar, trebuie spus, că această soluție este mult mai des utilizată la bisericile de lemn din zona Moldovei. Acoperișul bisericii nu este unitar, în dreptul absidei acesta fiind mai scund. În partea de vest, așezat peste pronaos se află turnul-clopotniță. De înălțime mică, turnul are o galerie deschisă ce este acoperită de o fleșă cu baza octogonală terminată cu o cruce metalică. Atât deasupra altarului cât
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
biserică aveau reprezentați pe patriarhul Petre (ușa spre proscomidiar) respectiv pe patriarhul Aron (ușa spre diaconicon). Ușile împărătești, decorate cu motive vegetale cuprindeau șase medalioane în care erau reprezentați probabil Sf. Maria, Arhanghelul Gavriil precum și cei patru sfinți evangheliști. Iconografia absidei, care cuprindea pe lângă sfinți patriarhi și chipurile a două sfinte mucenițe: Ioana și Ana sau scena Răstignirii este considerată a fi una mai bogată decât cele din bisericile aflate în apropiere. Iconostasul este format din trei registre. Primul registru, cel
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
doar o renovare a bisericii: ""Hoc templum ren(o)vatum est in anno 1797"". Probabil datorită modificărilor aduse în timp edificiului, întâlnim în cazul acestei biserici soluții de acoperire a spațiilor interioare ce diferă cumparativ cu majoritatea bisericilor din zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta naosului nu mai păstrează forma cilindrică obișnuită. Pictura iconostasului, cu o puternică influnță barocă datează din anul 1810. Iconostasul cuprinde
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Poiana, comuna Vârfurile, județul Arad, datează din secolul XVIII (1751). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica este simplă, cu plan dreptunghiular la navă și o absidă pătrată, decroșată în raport cu planul navei. Descrierea bisericii ar trebui începută cu un fapt deosebit de important, legat nu atât de pereții din cununi de bârne, prinse în cheotori, cât mai ales de rezolvarea tehnică pe care meșterii constructori au găsit-o
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
avea grindă tirant, căci dimensiunile mici ale bolții nu necesitau o astfel de rezolvare tehnică. Mai sunt câteva arcuri dublou din naos. În altar stă mărturie de vechime o masă de altar, masivă, cioplită în piatră, pe la începului secolului XVIII. Absida era odinioară boltită în interior, dar azi are tavan drept de scânduri. Ferestrele bisericii au fost ulterior mărite, cu excepția celei de pe peretele estic al naosului rămasă așa cum a fost, de formă trapezoidală și fără sticlă. Cheotorile tip “coadă de rândunică
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
scurtă, putea să fie transformată într-o biserică de zid păstrându-și în același tip vechimea. Aspectele constructive ale edificiului vin să întărească această ipoteză. Lemnul, care apare de sub zidărie în dreptul ferestrelor ar putea fi rezultatul unei astfel de situații. Absida altarului, aproape semicilindrică, păstrează în partea inferioară mult mai bine conturat, urmele unui plan poligonal cu cinci laturi. Referitor la edificarea acestei biserici și legarea acestui moment de Popa Ursu din Cotiglet, copist ce a trăit până în jurul anului 1700
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
împădurite, dar și a văii unde se zăresc abia unele gospodării, și, din când în când, unda argintie a apei. Datată în secolul al XVIII-lea, construită în satul Belioara, contopit ulterior în Poșaga de Sus, are planul dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
argintie a apei. Datată în secolul al XVIII-lea, construită în satul Belioara, contopit ulterior în Poșaga de Sus, are planul dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
secolul al XVIII-lea, construită în satul Belioara, contopit ulterior în Poșaga de Sus, are planul dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi singurele elementele cioplite, dar nu este exclus ca sub pervazul de lemn al intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu datarea monumentului, pe care
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu datarea monumentului, pe care o apreciem a fi în pragul celui de al XVIII-lea veac. Inventarul format din clopot, icoane și cărți datează din secolul al XIX-lea. Absida altarului este acoperită de pictură, realizată probabil în 1863, an înscris pe arcul absidei. Realizată dincolo de mijlocul secolului al XIX-lea, pictura de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul icoanei împărătești a lui Iisus Hristos, cumpărată de Boze
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
care o apreciem a fi în pragul celui de al XVIII-lea veac. Inventarul format din clopot, icoane și cărți datează din secolul al XIX-lea. Absida altarului este acoperită de pictură, realizată probabil în 1863, an înscris pe arcul absidei. Realizată dincolo de mijlocul secolului al XIX-lea, pictura de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul icoanei împărătești a lui Iisus Hristos, cumpărată de Boze Mitrea din Poșaga de Sus. Iconografia picturii, de pe tâmplă, păstrează vădit atmosfera celor tradiționale
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
documentația restaurării din 2011 precizează că lungimea bisericii este de 10,12 m, lățimea este de 4,15 m, înălțimea coamei este de 6,96 m iar a turnului este de 15,50 m), biserica are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată cu cinci laturi, remarcându-se la aceasta dimensiunile reduse ale laturilor de colț. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Aceasta este frumos decorată cu rozete formate din romburi și triunghiuri incizate în lemn, așezate în cruci
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]