33,912 matches
-
a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă" 2562, 1998, 7); "te-am depășit cu Mertu'" ("Academia Cațavencu" = AC 28, 1999, 9). De la aceasta s-a format, cu ajutorul sufixului -an, Mertan - ilustrat în continuare cu cîteva exemple din Academia Cațavencu, dar ușor de găsit în comunicarea orală, în liste de discuții despre mașini pe Internet și chiar
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă" 2562, 1998, 7); "te-am depășit cu Mertu'" ("Academia Cațavencu" = AC 28, 1999, 9). De la aceasta s-a format, cu ajutorul sufixului -an, Mertan - ilustrat în continuare cu cîteva exemple din Academia Cațavencu, dar ușor de găsit în comunicarea orală, în liste de discuții despre mașini pe Internet și chiar în alte ziare și reviste: "ducă-se Mertanul" (AC 36, 1999, 4); "ce Mertane și-a tras administrația" (AC 37, 1999, 8
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
de denumire oficială: "Ministerul Industriilor și Mertului" (AC 27, 1999, 9). Sufixul -an a fost analizat în detaliu, cu cîteva decenii în urmă, de Marieta Pietreanu (în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, ÎI, București, Editura Academiei, 1960); de origine slavă, el e interesant mai ales prin valorile sale augmentative (băietan, puștan, juncan etc.) și prin conotațiile peiorative (în lungan, grăsan, bețivan; bădăran, ghiorlan, modîrlan, țopîrlan), mai apare, popular, în nume proprii de animale (Lupan, Iepuran, Duman
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a, 1997 (DCR2), cu mai multe citate și cu cîteva semnalări lingvistice Un model global dar destul de clar definit pare să îl constituie America de Sud: "politicienii noștri îi vor sud-americaniza pe bune" ("Academia Cațavencu" = ACaț 37, 1999, 7). Cele mai frecvente rămîn totuși, la noi, analogiile mai apropiate în spațiu: a (se) albaniza și a (se) bulgariza (despre a se balcaniza, cu multiplele sale sensuri, am vorbit cu altă ocazie). Verbul a (se
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
scrie pe fruntea d-lui Pădure, primarul măturator. Primarii autohtoni se plîng ba de legislație, ba de centralismul care îi împiedică să-și întindă ocrotitor aripile asupra comunelor care i-au votat - nici o aluzie la problema d-lui Lis cu Academia Cațavencu -, dar ce-i împiedica să-și exercite micile lor atribuții? Dacă taxatorii din Brașov au ajuns să se păruiască pe strada cu valutistii, asta e și vina primarului Ghișe. Iar dacă în București omul onest are coșmaruri fiindcă trebuie
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
mai important după ce a cîștigat un premiu literar, chiar dacă acest premiu e Nobelul. Ciudat, dar Grass îmi era mai apropiat ca scriitor înainte decît acum. Vedeam în el un candidat etern, respins din cauza felului sau incomod de a fi. Dacă Academia suedeză l-a ales, îmi place să cred că jurații nu l-au mai respins, în nici un caz că l-au premiat pentru viziunea lui, care, în acest caz, ar fi un soi de premiu de consolare pentru disidenta estică
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
ar fi rostit și un discurs, cînd abia vreo zece academicieni au participat la funeraliile lui N. Iorga (cele două victime ale legionarilor se aflau depuse în casa mortuara de la cimitirul Bellu, pe două catafalcuri alăturate), nimeni (nici Rădulescu-Motru, presedintele Academiei) neîndrăznind să rostească o cuvîntare solemnă. Plină de interes e confidenta lui Maniu despre cele trei mari greșeli făptuite, prima dintre ele fiind aceea că nu i-a luat, în 1930, apărarea lui C. Stere, acceptînd să demisioneze forțat din
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
nici 50 de ani. Dar răstimpul de peste un deceniu petrecut în Rusia, ca înalt sfetnic al lui Petru I, a marcat pentru fostul domn apogeul creației sale stiintifico-literare și al prestigiului internațional, fiind ales - primul dintre români - membru al unei Academii europene, si anume al celei din Berlin, la 11 iulie 1714, cu peste un secol și jumătate înaintea întemeierii celei de la București. "Calitatea scrierilor și justețea judecaților i-au dat lui Cantemir - subliniază Virgil Cândea - supremele satisfacții pe care le
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
mai degrabă a prelucrat cartea lui Cantemir", manuscrisul acesteia rămânând necunoscut specialiștilor "timp de 250 de ani" (p. XLVII). Este adevărat că aceștia aveau cunoștință de copia lui G.S.Bayer(păstrată la Institutul de Stiinte Orientale din St.-Petersburg al Academiei de Stiinte a Rusiei), din păcate, lacunara și cu erori de lectură, cum a observat Gr. G. Tocilescu, obținând în 1878 o transcriere a acesteia pentru Academia Română (B.A.R., ms. lat. 74 și 75). Or, "manuscrisul latin, în ultima
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ dedesubtul întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ oglinzile acoperă singurătăți voiajere/ pe limbă dulce-amară înflorește furtună/ singur extatic amar/ stau atent să văd unde-și mai înfige colții/Metaforă./ La academia poemului principalul subiect e uimirea" (Academia poemului). Cerneală, instrument al sacrificiului literar, apare celebrata nervalian: "Copleșitoare măreția golului/ pe care urmează să-l umplem./ Astfel așezat între imnele stăpînirii de sine/ în camera asta unde vorbesc singur/ să nu mă
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
și nimic/ dedesubtul întîmplării de-a nu fi/ nimic și nimic/ oglinzile acoperă singurătăți voiajere/ pe limbă dulce-amară înflorește furtună/ singur extatic amar/ stau atent să văd unde-și mai înfige colții/Metaforă./ La academia poemului principalul subiect e uimirea" (Academia poemului). Cerneală, instrument al sacrificiului literar, apare celebrata nervalian: "Copleșitoare măreția golului/ pe care urmează să-l umplem./ Astfel așezat între imnele stăpînirii de sine/ în camera asta unde vorbesc singur/ să nu mă uit/ soarele negru al cernelii/ m-
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
negativ (pe care DLRM 1958, de altfel, nici nu-l înregistra) ar fi ulterior primului sens - cel normal, pozitiv -, că ar fi derivat din acela. De fapt, lucrurile stau chiar invers. E suficient să ne întoarcem la vechiul Dicționar al Academiei ( DA), unde definiția corespunde originii cuvintelor și sensului lor în franceză, limba din care au fost preluate. Aici condescendent e cel "care se coboară (cu bunăvoință) spre altul inferior lui că rang, ca situație socială, ca stare de cultură etc.
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
a susținut un recital cu propriul său grup. Are însușirile unui pianist de marcă. Manevrează cu hâr și sentiment o sumă impresionantă de abilități tehnice, alături de independență imaginativa a creatorului în mișcare. Bateristul grupului sau, Vlad Popescu (încă student la Academia de muzică din București, mențiune care ar stimula mai multe considerațiuni despre studiile universitare, acum înscrise în toate biografiile interpreților de jazz) și saxofonistul bulgar Vladimir Karpatov sunt ceilalți premiați. Buni meșteri, au ales un drum pe care nu intră
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
cu violența ideologia să reacționara (...)" (M. Novicov, La 75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski, în vol. colecției Studii de literatură universală, București, 1956, p. 177. 9) Tudor Vianu, Dostoievski, E.P.L., București, 1956. 10) G. Călinescu, Dostoievski, în "Analele Academiei RPR", vol. VI, 1956, pp. 223-239. 11) Ion Ianosi, Dostoievski a "tragedia subteranei", Ed. pentru Literatură Universală, București, 1968. 12) Lucian Blaga, Profetul revoluției rusești, în "Voința", 7 noiembrie 1921. 13) Nichifor Crainic, Dostoievski (Romancierul ortodoxiei), în "Universul", 9 februarie
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Academia de Studii Economice București oferă posibilitatea urmării unor cursuri tuturor celor interesați de domeniul afacerilor. Autor: Anca Murgoci Cu sprijinul Centrului Pilot de Asistare Online, oricine poate dobândi cunoștințe antreprenoriale după finalizarea cursurilor. Persoanele interesate pot alege un singur curs
ASE: Cursuri de afaceri, oferite de Centrul Pilot de Asistare Online () [Corola-journal/Journalistic/24761_a_26086]
-
are loc o schimbare a felului de a vedea maimuța: care până atunci fusese considerată doar imitatoare, nu și creatoare (pornind, probabil, de la faptul că diavolul fusese numit „maimuța lui Dumnezeu”). Kafka a compus și el o satiră (Raport către Academie) despre un urangutan care scrie un raport științific despre cum a devenit... om, și treptat dobândește fire de savant, în timp ce savantul-dresor care îl făcuse să ajungă la „cultura medie a unui european” se îndobitocește. Întoarcere de situație folosită și de
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
citite decât de cei care le primesc, eventual prin poștă (sau sunt frunzărite la redacții, primite «la schimb»). În plus, hai să ți-o spun de la obraz: o cronică apărută pe un blog (Simona Tache, fostă colegă a lui la Academia Cațavencu) la ultima mea carte a avut în două zile peste 4.000 de cititori unici, zeci de likeuri și de comentarii (care întrebau de unde îmi pot cumpărara cartea). Lasă că blogul e citit și în străinătate...” Poziția unui poet
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
Președintele Academiei de Advocacy și reprezentantul României în Comitetul Economic și Social European de la Bruxelles, Radu Nicosevici consideră contraproductivă maniera în care Primăria Municipiului Arad a organizat, săptămâna trecută, o dezbatere publică pe marginea a două subiecte vitale: proiectele privind îmbunătățirea participării
Preşedintelui Advocacy: Dezbaterile publice la Primăria Arad, contraproductive pe teme de interes local () [Corola-journal/Journalistic/24826_a_26151]
-
vorbit vineri despre cazul prodecanului suspectat că ar fi solicitat și primit bani de la studenți pentru a le facilita promovarea unor examene de an, inclusiv a examenului de licență. El a transmis că, în funcție de rezultatele anchetei, rezultatele examenelor de Rectorul Academiei de Studii Economice a transmis, într-o conferință de presă, că singurii responsabili pentru rezultatele examenelor sunt profesorii care fac parte din comisia de evaluare. "Responsabili pentru notele respective sunt profesorii care fac parte din aceste comisii. Nu sunt responsabile
Rectorul ASE, Pavel Năstase, despre prodecanul care ar fi primit bani de la studenți pentru promovarea examenului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/24908_a_26233]
-
emisiunea sa, de la B1 TV, Radu Banciu i-a luat apărarea lui Victor Ponta cu privire la implicarea acestuia din urmă în lumea tenisului. "Tenisul este un sport individual la care țara nu prea contribuie. Sportivii joacă pentru ei. Noi nu avem academii de tenis în România. Tenisul este un sport individual, sportivii joacă pentru ei. Sper că toată lumea s-a lămurit și mai ales sper că s-au lămurit cei care trăgeau în Victor Ponta. Simona Halep a plecat pe cont propriu
Radu Banciu sare în apărarea lui Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24919_a_26244]
-
Începând de săptămâna viitoare, Robert Turcescu va fi prezent și în săptămânalul Academia Cațavencu ca editorialist. De asemenea, B1 TV își va schimba grila de programe. Robert Turcescul va semna în săptămânalul de satiră al Medien Holding (grup care editează și România liberă și este deținut de Dan Grigore Adamescu), potrivit . Grila B
Robert Turcescu, editorialist la Academia Caţavencu () [Corola-journal/Journalistic/25012_a_26337]
-
Cele patru piețe volante deschise de Primăria Capitalei vor fi amplasate pe Bulevardul Unirii (între Mircea Vodă și Nerva Traian), pe strada Edgar Quinet (vis-a-vis de Facultatea de Arhitectură), pe str. Omului (cartierul Dămaroaia) și platoul din fața Academiei Militare. Piețele volante vor fi deschise: sâmbătă, în intervalul 07.00-20.00, și duminică între 07.00 și 16.00. Bucureștenii vor putea cumpăra la prețuri mici, direct de la producători, legume și fructe de sezon, produse apicole, preparate din carne
Patru pieţe volante deschise în Capitală, în acest weekend () [Corola-journal/Journalistic/25014_a_26339]
-
lider discret, modest chiar, dar trasând ferm - din umbra unui neverosimil dezinteres față de orice formă de carierism sau recunoaștere publică - coordonatele moral-creștine necesare supraviețuirii noastre ca indivizi și ca nație. Nu știu ce ecou mai au scrierile lui Mircea Vulcănescu (din care Academia a scos, din fericire, o ediție critică), pentru o generație care ar merita mult mai mult decât aceea interbelică apelativul lui Zaharia Stancu de „generație în pulbere”. Cred că niciunul, dacă e să ne luăm după ultimele „corecții” din spațiul
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
vor începe luni cursurile anului universitar 2011-2012, după ce multe dintre instituțiile de învățământ superior au organizat festivități de deschidere a noului an universitar sâmbătă, 1 octombrie. Una dintre universitățile mari din București care a deschis noul an universitar sâmbătă este Academia de Studii Economice la care învață aproximativ 26.000 mii studenți la licență, masterat și doctorat, informează . La ASE cursurile după cum susține purtătorul de cuvânt al instituției Florina Mohanu vor începe luni. Deschiderea anului universitar la UPB și UB va
Studenţii facultăţilor de stat încep luni noul an universitar () [Corola-journal/Journalistic/25070_a_26395]
-
respectiv, universități de cercetare avansată și educație, scrie . Categoria universităților de cercetare avansată și educație În categoria universități de cercetare avansată și educație sunt incluse, potrivit clasificării: Universitatea din București, Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T. Popa" din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu
Clasificarea universităţilor din România: Care sunt cele mai bune instituţii de învăţământ superior () [Corola-journal/Journalistic/25067_a_26392]