21,363 matches
-
cădea în patima imaginii idealizate a "omeniei" românești (când în fapt, în acești ani este vorba mai mult despre revelarea unei nebănuite bestialități primare), mi se par într-un contact mult mai bun cu starea de fapt aserțiunile care pun accentul pe caracterul pasiv al resentimentelor și prejudecăților românului de rând. Relația interetnică în cauză are, cu siguranță, o psihologie mult mai complexă, depășind mecanica asupririi numerice a unei minorități de către o majoritate. Pe de altă parte, e foarte adevărat că
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
registru sau altul. Învățămîntul teatral practicat în mase va avea, cît de curînd, efecte dezastruoase. Teatrele sînt alimentate cu tineri actori care, înainte de orice, habar n-au să rostească pe scenă. La propriu. Lăsăm de-o parte nuanțele, intențiile, frazările, accentele, interpretările. Spectatorul înțelege cu greu ce se spune, iar asta este o piedică majoră în a fi interesat și de cum se spune. Regizorii nu mai au putere să lupte cu acest handicap, să lucreze cu actori. Așsadar, despre performanță nici
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
de televiziune au cîrmit-o după alegeri către partidul de guvernămînt. Cea mai cîștigată din această schimbare a puterii a fost Antena 1 care, prin comparație cu prestația ei preelectorală, acum pare un post t.v. echidistant. Televiziunea Națională își schimbă accentele după cum se schimbă puterea, încît nu-i de mirare că aceiași oameni care se ocupau intens de mediatizarea Convenției și a fostei coaliții de guvernămînt au luat în brațe PSD-ul, pe premierul Năstase și pe președintele Iliescu. Tele 7 abc, un
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
se estompează - rămîne un protest la fel de puternic împotriva compromisului, împotriva oricărui pact social necondiționat. Și atunci trebuie identificate coordonatele autenticității teribile a textelor poetei. Biografismul pe care și l-au adjudecat mulți poeți ai perioadei capătă la Mariana Marin un accent complet diferit. Ironia (din biografismul altor optzeciști) este înlocuită de duritate în stare pură. "Felia de viață" nu mai este programatică - nu mai avem de-a face cu un pact metonimic: "felie" pentru întreg. Ar fi vorba mai mult despre
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
Gheorghe Grigurcu Produs al mediului rural transilvan, Cornel Regman ezita, cu oarecare cochetărie, a se recunoaște ca atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste", cu "inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
variază între 40.000 și 150.000 de lei" (EZ 1627, 1997, 3) - și care este înregistrat de dicționarele de argou citate (cu sensuri ca "persoană nesuferită, tîmpită" la Croitoru-Bobârniche). Nașparliu provine cu mare probabilitate din adjectivul țigănesc nasvaló (cu accentul pe vocala finală și cu varianta nasfaló, cf. Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău); acesta are sensul "bolnav", de la care se poate imagina ușor o extindere negativă. De fapt, a existat ipoteza că țigănescul nasvalo ar fi chiar sursa
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
scris, în anii '30, despre cuvintele țigănești care stau la baza unor termeni argotici românești. Schimbările fonetice pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din țigănescul nasul (cu accentul tot pe ultima silabă), adjectiv și adverb cu sensul "rău", "urît", atestat în graiul lăieșilor, al spoitorilor - cf. și un mic Dicționar rrom (spoitoresc) - român (autor tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo) în nasfarliu (înregistrat
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
o primă vedere simple abstracțiuni teoretice, pot fi remarcate acum, cînd totul este finalizat, cu multă claritate. Competiția cu formele urbane preexistente, vecinătatea vegetației și personalitatea spațiului deja construit au funcționat ca premise în concepția și în elaborarea acestor lucrări. Accentul pus pe expansiunea formelor, combinația verticalei cu desfășurarea pe orizontală și gîndirea de tip arhitectural care poate fi descifrată în intenția artiștilor, plasează toate lucrările în perspectiva certă a unui ambient urban bine definit și cu o puternică personalitate. Din
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
Virgil Ierunca în cartea sa "Semnul mirării", Editura Humanitas, 1995), ci orientarea sa intelectuală. Aici apare întâia oară o teorie cel puțin discutabilă: " De aici rezultă, se pare, că într-o tălmăcire e mai important să redai tonul, fluxul liric, accentele specifice, utilizând acel minimum de elemente particulare poetului tradus care îl disting dintre alții; fără a merge până la respectarea cu strictețe a fiecărui vers. Dar nu e vorba aici să denaturezi forma originală, ci doar să reții - în traducere - numai
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
o posibilă predare de ștafetă? Să-și fi pregătit Vadim Tudor succesorul? Nimic nu e exclus, dacă ne gândim că acest partid e dominat la vârf de-o tot mai degradată biologic gerontocratură. Zarva creată în presă tinde să pună accentul pe-o chestiune colaterală: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară sub egida Academiei Române? Falsă problemă: ar fi trebui să ne întrebăm: cum a fost posibil ca o astfel de carte să apară într-o țară
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
simplitatea vicleană ce-l caracteriza. La cîteva zile după întîlnirea noastră, pe cînd mă pregăteam să intru în Adunare, mă oprește un om tulburat, care voia să-mi ceară ajutor și sprijin. - Avem nevoie de bani, îmi spuse el. În accentele acelei voci am recunoscut vocea ciudată a lui Bergson, o voce care poruncea părînd că imploră. - Pot să-i cer delegației române să voteze pentru suma de care avem nevoie ca să completăm creditele necesare Comisiei de Cooperare Intelectuală? Bergson putea
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
cu succes și pe scena Operei bucureștene. Sub îndrumarea Marianei Nicolesco - ea însăși o celebră Violetă - s-a închegat o echipă de tineri: Francesco Meli, un Alfredo juvenil și pasionat, Ștefan Ignat, un Germont cam prea mânios (în cântul cu accente dure) și cu o participare proaspătă, calitativă în rolurile mai mici cântate de obicei șters, obosit în prag de pensie. Primele două concerte au fost dirijate de Marco Balderi cu competență și nerv; "Traviata" a beneficiat de excelenta conducere muzicală
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
nemții nazism, românii numesc românism. Și deși prin conceptul propus de românism credea că el va reabilita spiritualitatea creștină, cu deosebire a ortodoxismului, tradițiile și instituțiile de baștină (adică acelea antepașoptiste) și latura biologică și etnică a populației românești, unele accente favorabile față de Hitler, autorul nostru preciza totuși că "xenofobia nu este românism. Nici demagogia naționalistă". Ba, chiar, preciza că "românismul nu este fascism, nu este rasism, nu este antisemitism... ci este simplu românism". Acest punct de vedere era, totuși, negreșit
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat Cuvinte pentru încă un drum este semnat de către Cezar Petrescu, un text cu tentă memorialistică, evocator al Gândirii clujene a anului 1921, care avusese intenția de a unifica forțele scriitoricești din Transilvania acelor ani. Noua
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
îi aduc la rampă în ipostaze noi, speculate fiind alte registre și disponibilități. Evenimentul stagiunii este Unchiul Vanea de la Bulandra, pus în scenă nu de un regizor român, ci rus, Yuri Kordonski, ucenic al lui Lev Dodin. Atmosfera, interpretarea nuanțată, accentele diferit marcate, scenografia superbă, gag-urile, lucrul cu actorii impun acest spectacol în rîndul celor remarcabile, cu parfumul acelor montări de vîrf de la Bulandra, care au coagulat trupa teatrului, cîndva. Una peste alta, cam puțin pentru o stagiune întreagă. Sfîrșitul
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
critică așa cum e în structurile ei cele mai intime, urmărită în dinamica ei cea mai subtilă care conduce către misterele transcendenței, exprimînd deopotrivă realitatea, existența. Legătura posibilă între scriitură și viață sau incompatibilitatea lor constituie pentru foiletonist o preocupare constantă, accentele tari, puse pe viziunea poetică, pe căutarea iluminărilor, pe "pathos"-ul ce stă în temeiul poeticii", pe hieratism, dar și pe "condiția senzuală a creației", pe sintaxa expresivă capabilă să emane eufonii și epifanii, să delecteze prin caligrafii delicate și
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Steaua nr. 3, un excepțional eseu al d-lui Virgil Nemoianu (tradus de d-na Carmen Bujdei), intitulat Iubirea și ura față de formalismul estetic, în care problema cu pricina este discutată într-un cadru mult mai larg și cu un accent în plus pe cauzele și pe rădăcinile fenomenului. în esență, este vorba de refuzul sistematic al esteticului, prin care eu, ca și alții, înțeleg "forma frumoasă", de către teoreticienii adepți ai "fondului serios" al artei și care susțin, fie că o
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
filosofie cultă este în consonanță cu țărănescul". Caracteristicile ei, scoase dintr-un rezervor imemorial al satului, ar fi următoarele: Continuitatea dulce dintre fire și spirit; prelungirea firii în spirit; angajarea spiritului în zonele întunecoase, neștiute, hrănitoare, niciodată răzvrătite ale firii". Accentul lor "nelatin", tracic, "eresul" și "mioritismul" lor sînt frapante. Urmează o trecere în revistă a principalelor noastre creații filosofice, convergente în acest continuum misterios, în acest echilibru relativ, în această insubordonare compensată, izvorînd dintr-un strat primordial, în adîncurile căruia
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
curînd cu o "piscină acoperită, cu un liceu plicticos". Dar autorul nu întîrzie să pună o surdină melancolică, schimbînd la rîndul său întreaga structură a textului, impregnînd-o de nostalgie: "în fața ecranului televizorului se insinuează parfumul teilor rimbauld-ieni". Există însă și accente grave, ca în "Les petites vieilles du jackpot". Nimic mai contrastant decît prezența într-o sală de jocuri a unor bătrîne elegante, venite să-și ofere o plăcere modestă, deși uneori profitabilă. Muzica prea tare, cuvintele într-o limbă pe
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
încercare de sistematizare a materiei rebele. O (timidă) delimitare a fenomenelor în cazul cărora s-au folosit (de multe ori abuziv) cele mai diferite nume. Astfel tipurile de asociere artistică pot fi reduse, grosso modo, la două. într-un grup accentul se pune "mai puțin pe un program artistic comun cît pe afinitățile personale"care îi apropie pe membrii acestuia. Cu totul altfel stau lucrurile pentru o școală, unde există "adevărate centre de reflecție sau de creație, chiar atunci cînd între
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
minimale, prin sugestia figurativă sau simbolică, atunci cînd este cazul, doar atît cît ea să devină eficientă. în această situație s-au găsit, în actuala ediție, Ioan Marchiș și Mircea Roman, în vreme ce Mircea Bochiș și Vasili Djabrailov au pus un accent mai puternic pe finisarea suprafeței și pe descrierea exactă a volumului. Cum aceste lucrări ca, de altfel, și cele din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
mai frumoase o sută de poezii ale limbii române". Nu ale literaturii. Ale limbii. Pe căldura asta, Cronicarului îi vine greu să interpreteze corect discriminarea. O lasă pentru la toamnă, mai pe răcoare. * De la Chișinău ne vine primul număr din ACCENTE, săptămînal liber, în care nr. 26 din ROMÂNIA LITERARĂ are parte de o recenzie binevoitoare. Mulțumim frumos! Chiar pe prima pagină, drept motto la un articol din Groapa demnității noastre, sînt reproduse cîteva cuvinte ale noului președinte al Republicii Moldova. Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
societate și cele care se opresc la fenomenul religios. Programul conceptual e același, interferențele - nu întâmplătoare. Și dacă posibilitățile aplicative și speculative ale psihanalizei sunt foarte seducător explorate, nu trebuie ignorat nici curajul lui Freud de a pune, la vreme, accente grave pe unele dintre problemele de mare interes în epocă. Avem, o dată cu aceste lucrări, o critică a culturii care rămâne de primă referință (și foarte fertilă pentru interpretările ulterioare), precum și o explicație a scepticismului apăsat al lui Freud cu privire la viitorul
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
amărăciune, că tipul uman dominant este unul caracterizat de răutate și rea-credință duse la absurd. Nu credeam, însă, că voi avea o atât de rapidă confirmare a stilului de guvernare de la Ministerului Educației Naționale. Chiar așa: Ministerul Educației Naționale. Cu accentul, firește, pe ultimul cuvânt, pentru a dovedi ce fel de activitate se desfășoară acolo. O educația atât de "națională" că nu-i mai vezi adâncile rădăcini de conservatorism și de incompetență. Scandalurile în serie legate de concursurile de capacitate și
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]