3,948 matches
-
raport), existând tot atâtea tipuri de scale câte niveluri de măsurare Alți autori consideră scalarea drept o specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit, trebuie să menționăm și accepțiunea potrivit căreia scalarea este forma specifică a măsurării în științele socio-umane. În ceea ce privește termenul de serie ordinală, accepțiunea cea mai frecventă identifică acest termen cu cel de serie de ranguri, adică o serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit, trebuie să menționăm și accepțiunea potrivit căreia scalarea este forma specifică a măsurării în științele socio-umane. În ceea ce privește termenul de serie ordinală, accepțiunea cea mai frecventă identifică acest termen cu cel de serie de ranguri, adică o serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități), unul câte unul, iar celălalt șir menționează poziția, locul ocupat de fiecare element într-
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități), unul câte unul, iar celălalt șir menționează poziția, locul ocupat de fiecare element într-o ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și etaloanele de măsurare folosite și de gradul de izomorfism între mărimile reale și numerele care exprimă aceste mărimi. Seriile ordinale și nivelurile de măsurare Rezumând considerațiile făcute mai înainte, vom reține că nota definitorie a seriilor ordinale luate în accepțiunea cea mai largă constă în proprietatea acestora de a fi înzestrate cu relația de ordine, în baza căreia termenii ce le alcătuiesc pot fi ordonați crescător sau descrescător. Aceasta înseamnă că, dacă termeni seriei (sau valorile observate) sunt A, B
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Învățământ. 2. Metode de modelare (model devices)tc "2. Metode de modelare (model devices)" Mai Întâi se impune să operăm o distincție Între: - folosirea modelelor În scopul accelerării procesului de asimilare a cunoștințelor și al prevenirii și Îndreptării greșelilor ivite (accepțiune care va fi tratată În paginile următoare) și - depunerea de modele, mai precis observarea și imitația modelelor În vederea dezvoltării unor noi comportamente și structuri de comportamente ori a modificării unor comportamente care pot fi observate și imitate (aspecte care vor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a elaborării noțiunilor, tehnicile de modelare capătă o deosebită importanță În organizarea Învățării. „Una și aceeași cunoștință - susține Galperin - trebuie să treacă printr-o serie de forme, de la cea inițială, externă și obiectuală, la una finală, mintală, rațională, care corespunde accepțiunii ei științifice.” (1975, p. 23) Și dacă nu Întotdeauna putem oferi elevilor posibilitatea să Întreprindă o acțiune directă pe obiecte, să provoace ei Înșiși un fenomen sau să le prezentăm Într-o formă nemijlocită, atunci ne stau la Îndemână alte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gradul de libertate sau de conformitate în contabilitate. Astfel, numai o teorie contabilă confruntată cu faptele poate fi acceptată. Pentru această idee merită să riscăm, să credem Și să insistăm pe acest demers de validare, singurul, cel puțin la nivelul accepțiunii generale, capabil să ofere lumii contabile rezultatele cercetării noastre spre cunoaștere Și însușire (nu doar spre acceptare). În același timp, o ghidare metodologică prea severă, o folosire rigidă a metodelor este nu numai anevoioasă, dar Și dăunătoare Științei, aceasta din
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și contabilitatea, deși pot fi fixați ca apartenență la istoria lumii încă de la începuturile acesteia, nu au putut fi pătrunși Și explicați de-a lungul timpului. Și astăzi, în era supertehnologizată, omul încă „suferă”, „moare”, iar contabilitatea se zbate între accepțiunile de tehnică..., metodă..., Știință... Și dacă în ceea ce îl privește pe OM, secretul constă, poate, în tehnologiile care îl înlocuiesc în majoritatea domeniilor de activitate, în ceea ce privește contabilitatea, credem că „Teoria intenției - teorie centrală a contabilității” ar fi calea către confirmarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și prezentarea situațiilor financiare, în timp ce metodele contabile reprezintă tratamentele sau procedurile utilizate de entitate în concordanță cu normele Și politicile contabile, pentru a produce Și furniza informații fidele privind poziția financiară, performanța Și fluxurile de numerar ale entității”. Conform unei accepțiuni mai extinse, în opinia lui Casta (2000) exprimată în Enciclopedia de Contabilitate, Control de Gestiune Și Audit (Colasse (ed.), 2000), politicile contabile cuprind: alegerea (sau modificarea) metodelor de evaluare privind situațiile financiare anuale, consolidate sau semestriale; alegerea (sau modificarea) metodelor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
educaționale. 2. Realizarea generalizărilor specifice schimbărilor care se petrec în cursul existenței acestor sisteme. 3. Înfățișarea evoluției noilor tipuri de sisteme educaționale de-a lungul istoriei umane. Mohamed Cherkaoui (1986) arată că titulatura „Sociologia educației” este utilizată de obicei în accepțiunea sa împrumutată din limba engleză: Sociology of Education, adică sociologia sistemelor de învățământ. Ceea ce justifică specializarea studiilor sociologice despre educație este principiul durkheimian al autonomiei relative. Nu numai că sistemul de învățământ nu este reductibil la alte instanțe sociale, dar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Florian Znaniecki face distincția dintre sociologia educațională și sociologia educației. Sociologia educațională introduce cunoștințele sociologice în practica educațională, în timp ce sociologia educației este studiul științific al practicilor educative din diferite societăți. Mohamed Cherkaoui arată că sociologia educației este utilizată cu o accepțiune împrumutată din sociologia anglo-saxonă, în care desemnează sociologia sistemelor de învățământ. • Autonomia sistemelor educative justifică existența unei discipline științifice separate. Aceasta ar analiza mecanismele, intrările și ieșirile sistemului de învățământ. • Sociologia educației nu poate fi separată de dezbaterile ideologice sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care Patočka o dă acestei interpretări pornește de la analiza cuvântului grec nomos. Potrivit tradiției moderne - al cărei reper este pentru Patočka Hegel - nomos-ul grec este tradus prin „lege”. Or, legea, în contextul modernității (și în particular la Hegel), are o accepțiune precisă, determinată de situarea ei fie în context juridic, fie în context științific. Ca atare, gânditorul propune recuperarea sensului etimologic al cuvântului: acela de parte ce i se cuvine fiecăruia într-o lume ierarhizată potrivit ordinii imemoriale a mitului. Care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sunt prezențe obligatorii, dar având contribuții aleatoare în raport cu sensul procesului dezvoltării ontogenetice, societatea umană a perfecționat în timp un mecanism special de diminuare a imprevizibilului și de creștere a controlului asupra procesului dezvoltării individuale. Acest rol îl îndeplinește educația. În accepțiunea sa cea mai largă, educația poate fi definită ca activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și diversifică raportul dintre om și mediul său, favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului (Faure, E., 1974). Educația, în spiritul exemplelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
posibilitățile de relaționare ale persoanei și cerințele mediului social. Personalitatea umană este o construcție în timp, dilemele fiecărei etape și natura influențelor receptate putând plasa fiecare nouă achiziție între variante polare. Cele opt stadii eriksoniene acoperă perioada întregii vieți. Astfel, accepțiunea lărgită a ontogenezei Ă de la momentul concepției la cel al morții Ă capătă consistență în cadrul uneia dintre primele teorii psihodinamice ale dezvoltării. În viziunea sa, stadialitatea dezvoltării se prezintă astfel: Deși mai puțin cunoscut la noi, modelul eriksonian al dezvoltării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
predare-asimilare a cunoștințelor în cadrul instituționalizat al școlii și între parteneri cu status-roluri determinate: profesori-elevi/studenți etc. Atât comunicarea educațională, cât și cea didactică pot fi considerate ca fiind forme specializate ale fenomenului extrem de complex și dinamic al comunicării umane. În accepțiunea sa cea mai largă, aceasta poate fi definită ca fiind relația bazată pe co-împărtășirea unei semnificații. Dacă informația este premisa absolut necesară unui act de comunicare, ea nu este însă și suficientă. Absența înțelegerii acelei informații și a cadrului relațional
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un gest atipic culturii noastre. În esență, a comunica înseamnă „a fi împreună cu”, a împărtăși și a te împărtăși, a realiza o comuniune de gând, simțire, acțiune. Perspectiva amintită este astăzi una din direcțiile teoretice majore de analiză a comunicării. Accepțiunea propusă include câteva axiome: • Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informațională, care receptată și corect decodificată, devine comunicare; • A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
p. 89). 3. Comunicarea didactictc "3. Comunicarea didactic\" O posibilă definire a comunicării didactice se poate structura pe ideea că aceasta este o comunicare instrumentală, direct implicată în susținerea unui proces sistematic de învățare. Se remarcă faptul că, în această accepțiune, nu apar restricții de conținut (învățarea poate fi în egală măsură centrată pe dobândirea de cunoștințe, deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
semnificativ comportamentul, dezvoltând diferite funcții compensatorii. De fapt, pe o astfel de posibilitate se și întemeiază programele de activitate ale școlilor, serviciilor și instituțiilor recuperatorii. Autismul infantil reprezintă un factor important al nereușitei sau al dezadaptării școlare. Autismul desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psiho-afectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că principiile sale terapeutice se pot aplica cu succes și în educație. Astfel, el a lansat ideea educației centrate pe elev, în care educatorii vor trebui să stabilească pentru elev același climat cald, pozitiv și de acceptare de sine. În accepțiunea sa, Rogers vede educatorul mai mult ca un facilitator al procesului de învățare, al cărui scop final trebuie să fie acela al pregătirii elevului să învețe de unul singur, fără ajutorul celor din jur. Deci scopul principal al educării este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creative presupun rezolvare a unor probleme. Rezolvarea problemelor poate reprezenta o formă specială de creativitate, dar și creativitatea ar putea constitui o metodă specială de rezolvare a problemelor. În literatura de specialitate întâlnim ambele teorii (Runco, 1994b). Prima viziune, în accepțiunea căreia rezolvarea problemelor reprezintă o modalitate creativă, aparține cercetătorilor ce abordează creativitate ca formă de autodesăvârșire sau autoexprimare (Maslow, 1971; Rogers, 1961; Runco, Ebersole și Mraz, 1991). Teoria contrară afirmă că expresia creativității implică probleme, deși numai la nivel personal
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unor cunoștințe enciclopedice), dar care nu creează ceva nou. Totuși, nivelul de competență necesar pentru a scrie un manual nu este egal cu cel obținut prin studierea profundă a unei discipline, Persoanele care scriu textele din manuale nu sunt, în accepțiunea actuală a cunoașterii (oricât de largă ar fi ea), posesoare ale unui volum uriaș de cunoștințe. Desigur, este posibil ca o persoană care posedă un volum uriaș de cunoștințe să nu creeze niciodată ceva original în specialitatea sa. Așa cum am
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mișcării franceze, fără să critice lipsa acesteia de preocupare pentru calitate În rezolvarea problemelor capitalului uman66. Majoritatea eugeniștilor români erau În favoarea creșterii ratei natalității În rândul populației sănătoase, sperând, În același timp, să limiteze reproducerea populației cu potențial disgenic (În accepțiunea eugeniștilor, aceștia fiind criminalii, alcoolicii, prostituatele și neromânii). Ei criticau „lipsa de tărie” a eugeniștilor francezi În problema controlului calității reproducerii - unul dintre aspectele importante ale mișcării franceze de factură neolamarckiană. Unii dintre susținătorii eugeniei și-au Îndreptat cu toate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change, pp. 140-173, pentru o analiză critică a acestei mișcări. Un nume de notorietate printre susținătorii secularizării era cel al sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să avem minte”. Acest paradox poate fi explicat prin faptul că pot exista, Într-adevăr, oameni cu multă Învățătură, Însă care să nu cunoască folosul acesteia, sau care Îi dau o Întrebuințare greșită, pentru că o interpretează pe dos. Într-altă accepțiune, se pare că „erudiția” slăbește foarte mult simțul practic, adică Înseși abilitățile obișnuite de viață. * „Omul are bucurie și-n durere.” (Homer) Pentru că o suferință, cum este de exemplu cea a „remușcării”, poate să-ți Îndrepte gîndul; pentru că o „durere
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]