569,274 matches
-
în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian, o uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu se bucură, ci se indignează și
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
lui își demonstrează virilitatea sau își definesc simțul onoarei prin duel. În piesa Mioara, Radu Vălimăreanu apără onoarea iubitei luptîndu-se în duel cu "craiul" spadasin Garnowski. Lupta are loc cu pistoale și Radu este grav rănit, pierzîndu-și un ochi. În Act venețian, Cellino îl provoacă la duel pe Contele Pietro Gralla. Fiind nobil, se pune în discuție dacă acesta să accepte provocarea luptînd cu mîna stîngă sau să fie reprezentat în duel de servitorul său. Este aleasă a doua soluție. Duelul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
ș...ț. Noi avem un fel de zicătoare: Nu te bate în duel cu unul care nu știe să se bată, că e periculos...". Interesant este faptul că în Suflete tari dramaturgul intră în detalii tehnice privind instituția duelului. În actul III, un întreg tablou al piesei este dedicat unei tainice ședințe a unui Juriu de onoare, care dezbate post factum modul de desfășurare a duelului. Bazîndu-se pe prevederile Codului de onoare și pe conținutul procesului-verbal întocmit de cei patru martori
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Însă fără o expertiză de specialitate, fără o certificare a autenticității bunului și fără o judecată profesionistă, toate declarațiile sînt pure ficțiuni, factori de inhibiție pentru una dintre cele mai vii construcții culturale, am numit colecția de artă, și implicite acte de umilință, atît pentru colecționarul autentic, cît și pentru cel care încearcă să se remodeleze prin apropierea de lumea bunurilor simbolice. Și, în sfîrșit, deși lista derapajelor în ficțiune nu a fost epuizată, iată și punctul patru (4), adică acela
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
juridice nocturne, al căror impact psihic este special calculat cu scopul de a destructura rezistența fizică și coerența morală, nu sînt doar abuzuri juridice, excese mai mult sau mai puțin voluntare, ci adevărate forme de tortură camuflate inabil sub aparența actului de justiție. Indiferent dacă managerul Dinu Patriciu este sau nu vinovat pentru vreuna din acuzațiile care i se aduc, omului Dinu Patriciu, în condiția căruia sîntem cu toții, trebuie să i se respecte drepturile fundamentale și inalienabile în integralitatea lor. Faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
ani. Fiecare s-a descurcat cum a putut: unii au descoperit eficacitatea lingușelii și a obsecviozității în promovarea socială și asigurarea bunăstării materiale, alții au ascultat emisiunile postului de radio "Europa Liberă" cu sentimentul că în felul acesta comit un act de rezistență, se opun regimului. Cei mai mulți se tîrau prin viață pur și simplu. Renunțaseră de mult să-și mai pună întrebări despre ceea ce li se întîmplă. Ticălosul, idealistul, lingușitorul, fanaticul, cinicul, generosul, lașul, revoltatul, contemplativul, filozoful, artistul, activistul, securistul, deținutul
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
în fața lui, s-a complăcut să-l scruteze din cap până-n picioare, cu o cupiditate zâmbitoare. Dumnezeu știe că el era obișnuit să fie analizat ca un animal curios în timpul exhibițiilor bufonilor la Curte. Dar acum încerca sentimentul că acest act își pierduse semnificația originară. în fața acestei soții ciudate, el nu reprezenta, se gândea Vasia, partenerul care trebuie să fie un bărbat normal pentru femeia iubită, ci păpușa unei fetițe căreia îi place să pipăie jucăria fiindcă îi e milă că
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
fireasca ei diversitate, omologată ca atare. Există mari familii poetice, explică și exemplifică Mircea Cărtărescu (Dimov-Brumaru-Foarță, Angela Marinescu-Ion Mureșan-Mariana Marin), și a interpreta versurile unui autor fără să-l fi introdus în paradigma de care aparține înseamnă a rata tocmai actul hermeneutic. Sunt întru totul de acord cu această fundamentare pe principiul adecvării la diferite structuri de sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de mai multe
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
cu mîna pe inimă, fantasmele se instalează de la cea mai fragedă vîrstă. Luînd de bună imaginația priapică a bătrînului Freud, dar și mărețul lui proiect de a construi o lume cutremurată pînă în străfunduri de frisoanele unei acuplări cosmice, însuși actul fondator al suptului, adică al candidei mozoliri a sfîrcului matern, se naște la intersecția principală a nevoii oarbe de a te hrăni cu impulsul surd de a te reproduce. Indiferent dacă este așa sau nu, vreau să zic, dacă țipătul
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
veridicitatea textelor sutrice și-a cam putut face o părere despre naivitatea vulgară și imaginația infantilă a pornografiei contemporane. În momentele ei de glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu atîta abnegație la conversia spirituală a travaliului fiziologic și la transpunerea geamătului de voluptate
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
dar și autoironic al Geaninei Sălăgean, căreia nu îi plac bătrînii și bolnavii, poate fi șocant." Așadar, hic sunt leones! Cititorul se cuvine să fie pregătit. Prima "scenă" se joacă pe stradă. E cea mai întinsă din volum, în opt "acte", regizate diferit, dar cam cu aceiași actori: ăia. Sînt oameni din altă lume, deschisă și expusă, la prima vedere, dar care și-a "rafinat", de-o vreme încoace, strategiile evitării, ale ținerii la distanță. Ca să-i cunoști (oarecum), trebuie să
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
studiile de sociologia literaturii. Hans Robert Jauss, Wolfgang Iser, Walter Bulbst sau Robert Escarpit se străduiesc să demonstreze prin studiile lor că "opera literară este rezultatul convergenței dintre text și cititor". În ultimă instanță, opera literară este văzută ca un act de comunicare între cel care scrie și cel care citește. Orice autor care scrie un text are în minte un cititor virtual, căruia i se adresează în mod direct. Studiile de sociologia literaturii (sau sociologia lecturii) urmăreau tocmai optimizarea acestui
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
Daniel Cristea-Enache Lumea în două zile ascunde, sub rămășagurile funebre ale lui Antipa (funcționar la Starea civilă, ocupându-se cu încheierea și eliberarea actelor de deces), un pariu al autorului însuși. Ambiția de constructor epic a lui George Bălăiță reiese cu limpezime din modul în care este structurat romanul: în două mari părți, aproape egale ca întindere, corespunzând celor două zile (solstițiul de iarnă
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
de starea compozitorului de la ora H, ora creației. Odată cu serialismul (și apoi cu tehnologiile așa-numite constructiviste) a apărut falsul ethos, cel care transmite, fie în alb-negru (și fără sonor), fie în infraroșu (și cu paraziți) imagini de la locul oficierii actului de creație, fiind, deci, irelevant pentru propagarea cine-verité a unei stări de grație. Falsul ethos a pus cu timpul între paranteze nevoia de muzică, însăși existența acesteia. Recrudescența zgomotelor și asedierea laboratoarelor electroacustice nu demască altceva decît dictatura culorii care
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
competiția deșucherii ce vizează exclusiv îmbogățirea a dus la constituirea unor echipe mass-media a căror meserie e oricând interschimbabilă cu aceea a gunoierilor, groparilor sau oficianților de la morgă. Emisiunile de știri ale televiziunilor din România au ajuns veritabile colecții de acte și fapte antisociale, proiectate în figura telespectatorului cu un sadism ce l-ar umple de oroare pe Divinul Marchiz însuși. Destrăbălarea sexuală ca formă de duioșie, accidentul ca formulă conversațională, crima ca divertisment de masă au devenit moneda curentă a
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
atunci cînd este vorba de practică. În ultimă instanță diferența dintre estetic (din punctul meu de vedere esteticul nu este mereu egal cu erotismul) și pornografie stă în ochii celui care privește. Exact aceeași pagină în care este descris un act sexual poate fi interpretată ca pornografie pură sau ca un text sublim estetic, în funcție de persoana celui care citește, de pregătirea sa intelectuală, de fantezia sa și poate chiar de propria sa experiență de viață. Mai mult decît atît, dacă acceptăm
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
iubire duhovnicească desăvârșită, după modelul iubirii treimice. Prin aceasta, dorința trupească este transformată în avânt și dor de viață duhovnicească îmbunătățită, iar iubirea duhovnicească ia locul celei trupești, mult inferioare, oricât de altruistă ar fi ea54. Plăcerea și dorința însoțesc actul sexual fiind dăruite de Dumnezeu oamenilor, dar ele nu trebuiesc căutate, ci lăsate să vină în mod firesc, în timpul conviețuirii binecuvântate de către Biserică, a celor doi soți, care sunt de altfel imaginea unirii între Hristos și suflet, între Hristos și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în ultimă instanță spre comuniunea cu Hristos, numai atunci vom înțelege partea luminoasă a sexualității și binefacerile ei asupra naturii umane. Răspunderea celor doi soți nu se mărginește numai la persoana lor, ci se extinde și asupra generațiilor următoare. În actul de iubire prin care cei doi soți se voiesc, se confirmă și răspund unul pentru altul într-un spirit total de devotament reciproc. Ei voiesc, confirmă și își asumă răspunderea în același timp și pentru toți urmașii lor. Ceea ce înseamnă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
noi, ca urmare a apropierii trupești 62. Numai în cadrul căsătoriei, sexualitatea își împlinește scopul său de a reface în unitate cele două jumătăți ale aceleiași ființe 63, familia întrunind puterea lui Dumnezeu, putere care le deschide calea spre Dumnezeu. Prin actul sexual cei doi își dăruiesc unul altuia o forță uriașă de o valoare nemăsurată 64 și totodată devin un singur trup, acest lucru legându i mai mult decât copilul 65 care apare în urma vieții sexuale. Iubirea care face din cei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Iulia, 1994, p. 164. 14 votul castității 125. Desfrânarea se poate săvârși după rânduiala firească, când se face în afară de căsătorie, sau împotriva ordinii naturale, acest păcat fiind așezat între păcatele strigătoare la cer. După Sfântul Ioan Casian, formele desfrânării, sunt: actul sexual împreunarea cu un partener; masturbația și scurgerea nocturnă, descrise eufemistic ca (desfrânare) fără a atinge o femeie și denumite și necurăție (inmunditia); desfrânarea în minte și în inimă 126. Atunci când unirea sexuală se produce în afara contextului ei spiritual și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
duhovnicești 143. În patima desfrânării, sexualitatea devine pentru om un obstacol în calea întâlnirii cu Dumnezeu. Ea încetează de a mai fi expresia pe plan trupesc a iubirii ancorate în sfințenia Duhului, de asemenea încetează de a mai fi un act spiritual, devenind un act pur carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați pe când trăiau o iubire veșnică, nu mai cred în iubirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrânării, sexualitatea devine pentru om un obstacol în calea întâlnirii cu Dumnezeu. Ea încetează de a mai fi expresia pe plan trupesc a iubirii ancorate în sfințenia Duhului, de asemenea încetează de a mai fi un act spiritual, devenind un act pur carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați pe când trăiau o iubire veșnică, nu mai cred în iubirea sinceră și jertfelnică, ci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
manifestă prin trup în lucrările lui fizice. Legătura dintre acestea este intrinsecă. Mai înainte de a fi curvie trupească sau de a se exterioriza, ea este curvie interioară cu gândul. La rădăcina declanșării acestor energii pe care le solicită și epuizează actul fizic al curviei, stă distrugerea, răvășirea și pustiirea sufletului.151 Mântuitorul Iisus Hristos, fiind și bun psiholog și cunoscând pericolul pe care-l reprezintă păcatul cu gândul, mai ales cel al desfrânării, avertizează: Ați auzit că s-a zis celor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
psihică. Cel mai adesea, trupul este împins să păcătuiască de o dorință care se naște în inimă: Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările... (Mc. 7, 21) și tot crește până ajunge să se implice trecerea la actul fizic. Pofta inimii are în ea germenele patimii și chiar ajunge s-o săvârșească în chip deplin (Mt. 5, 28). Și dacă este adevărat că, în anumite cazuri, imboldul trupului iscă în suflet pofta, putem spune totuși că și atunci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în Filocalia..., vol. VI, p. 246. 199 Cuv. Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești IV. Viața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Schitul Lacu - Sfântul Munte Athos, Edit. Evanghelismos, București, 2003, p. 274. 24 3. Nesocotirea, adică săvârșirea actelor fără a mai ține seama de persoana și situația noastră; 4. Nestatornicia, când, din pricina alipirii de plăcerile neîngăduite, părăsim hotărârile bune și evlavioase. Voința desfrânatului este ca și paralizată în ce privește săvârșirea binelui. El este ca un om în lanțuri; se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]