KorAP: Find »[drukola/base=activism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...51 >

1,273 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

alte tipuri de participare, cele care erau neconvenționale în anii '70 părându-li-se acum demodate. Tinerii ar putea prefera activități mai puțin măsurate în sondaje, precum campaniile pe internet, mobilizare prin e-mail sau SMS. Pentru a confirma teoria menținerii activismului și a schimbării de repertoriu politic, ar trebui ca cei care se angajează în aceste noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
aceste noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului set de date ESS indică contrarul: cei care se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
1995-1998 al World Values Surveys și comparând rezultatele cu cele ale Political Action Survey (Barnes și Kaase, 1979) autoarea remarcă persistența diferențierii tipurilor de activități politice de-a lungul timpului. La mijlocul anilor '90, analiza factorială arată o diferență clară între activismul de protest (demonstrații legale, boicoturi, greve neoficiale, petiții, ocuparea de clădiri sau fabrici), activismul civic (apartenența la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Barnes și Kaase, 1979) autoarea remarcă persistența diferențierii tipurilor de activități politice de-a lungul timpului. La mijlocul anilor '90, analiza factorială arată o diferență clară între activismul de protest (demonstrații legale, boicoturi, greve neoficiale, petiții, ocuparea de clădiri sau fabrici), activismul civic (apartenența la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor și beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor și beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea acțiunilor de protest, semnarea unei petiții este cea mai frecventă, participarea la demonstrații și boicotul. Dintre cele convenționale, discuțiile politice, votul și activismul civic caracterizează două treimi din public. Dar activitățile de protest menționate, deși mai reduse ca pondere decât cele convenționale enumerate mai sus, sunt totuși mai frecvente decât apartenența la un partid politic. Surprinzător, aceste acțiuni nu sunt foarte diferite ca

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
occidentale. În ciuda tendințelor mass-media de a supraevalua protestul, acesta este în creștere atât în democrații consolidate, cât și în țări în curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj redus în favoarea bărbaților, dar predictorul cel mai important al activismului rămâne educația, urmat de clasa socială. Distribuția vârstei este una curviliniară

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj redus în favoarea bărbaților, dar predictorul cel mai important al activismului rămâne educația, urmat de clasa socială. Distribuția vârstei este una curviliniară, generația de vârstă medie fiind cea mai activă, fără a putea spune însă dacă este un efect generațional sau de cicluri de viață. Aceiași predictori rămân cei mai puternici

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
aici femeile par un pic mai active decât bărbații, ceea ce contează rămân educația și clasa. Atunci când relațiile sunt controlate cu nivelul de dezvoltare umană și democratică, cu structura socială și atitudinile culturale, se observă o distincție netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
distincție netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
decalajului între sexe în acceptarea egalității și în partizanatul politic ar trebui urmat de diminuarea decalajului în participarea femeilor în viața publică, adică decalajul să fie minim în societățile post-industriale, în cazul generațiilor mai tinere, iar între grupurile din societate activismul să varieze în funcție de factori structurali și culturali. Chiar și în zilele noastre există, în ciuda așteptărilor, diferențe în participarea politică tradițională a bărbaților și femeilor, așa cum demonstrează Inglehart și Norris (2003). Bărbații sunt mai interesați de politică, discută mai frecvent politică

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
de participare nu pot fi explicate doar de contextele instituționale, ci sunt legate de aspecte mai generale ale activităților și valorilor femeilor și bărbaților. Dincolo de participarea convențională, Inglehart și Norris discută și despre altă formă specifică de participare, anume de activismul civic. Participarea în asociații comunitare, organizații voluntare și noile mișcări sociale reprezintă o dimensiune distinctă a participării politice. Ultimele decenii au fost martore la apariția altor forme de participare, amorfe și ad-hoc, cum sunt mișcarea feministă, mișcările preocupate de protecția

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
statul modern al bunăstării, lucru ce s-a și întâmplat. Situația este diferită în cazul țărilor post-comuniste, crede Barnes (2004). Instituțiile politice au fost create după prăbușirea comunismului fără mobilizare populară, iar socialismul reprezenta oarecum un sistem asistenționist. Reversul modelului activismului occidental este aici bunăstare, democrație, putere și organizare în vederea acțiunii politice. Cum remarcă Barnes, există puține motivații de mobilizare, mai ales dacă ținem cont de descurajarea mobilizării și a devierii de la linia politică a partidului în societățile socialiste. Cetățenii din

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sus, participarea se diferenția în convențională și neconvențională. Pe de-o parte, oamenii erau angrenați în forme simple de participare, precum votul sau apartenența la partide politice, erau implicați în activități de interes comunitar în cadrul organizațiilor secundare (numit de Norris activism civic), iar pe de altă parte se exprimau prin forme de protest politic. Acestea ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, participarea la manifestații sau greve ilegale, ocuparea unor clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie o dimensiune distinctă a participării politice și nu a fost asimilat altor tipuri de activități, precum înscrierea în sindicate sau partide (Norris, 2002). La fel stau lucrurile și în România, protestul, activismul civic și votul fiind dimensiuni distincte ale participării, așa cum se poate vedea în analiza factorială de mai jos. Tabelul 3.1 Dimensiuni ale participării politice în România Activism civic Protest Vot Membru partide politice 0,811 Membru sindicate 0,739

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sau partide (Norris, 2002). La fel stau lucrurile și în România, protestul, activismul civic și votul fiind dimensiuni distincte ale participării, așa cum se poate vedea în analiza factorială de mai jos. Tabelul 3.1 Dimensiuni ale participării politice în România Activism civic Protest Vot Membru partide politice 0,811 Membru sindicate 0,739 Membru organizații religioase sau bisericești 0,685 Membru organizații sportive sau de recreare 0,909 Membru organizații de artă, muzică, educație 0,908 Membru organizații ecologiste 0,949

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării este identică cu cea occidentală, nivelul participării este însă diferit. Dacă în privința prezenței la vot, România se plasează la un nivel apropiat celui occidental, participarea neconvențională și activismul civic sunt mult mai reduse. Slaba implicare civică este o constatare constantă în ceea ce privește România. Oamenii participă în asociații voluntare din trei motive, subliniază Bădescu, Sum și Uslaner (2004), pentru că pot, pentru că vor sau pentru că li s-a cerut. Cu alte

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
2004b). Ne putem aștepta ca și participarea din România să sufere de mari inegalități, acesta fiind expresia celor mai tineri, mai educați și mai înstăriți. Tabelul 3.3. Protestul în funcție de variabilele socio-demografice Membrii în cel puțin o asociație (%) Media scorurilor activismului pe scală Eta (Sig.) Au participat la cel puțin o activitate de protest (%) Media scorurilor protestului pe scală Eta (Sig.) Toți subiecții 6,0 9,6 0,13 Sex Bărbați 5,9 0,08 12,0 0,17 Femei 6

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
așa că ar fi foarte posibil ca protestatarii să facă parte din această categorie. Așa cum aminteam mai sus, printre valorile sociale includem și ecologismul și valorile post-materiale. Ne așteptăm ca ele să fie mai importante pentru participarea neconvențională, în conformitate cu ipoteza transformării activismului. Alături de toate aceste variabile vom introduce variabile de control socio-demografice, precum vârsta, sexul, educația și ocupația. Știm deja că ele au o importanță diferită pentru cele două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială fiind înregistrate în cazul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială fiind înregistrate în cazul protestului. Introducând variabilele în modelele de regresie constatăm persistența unor diferențe între cele două tipuri de participare. Tabelul de mai jos prezintă efectul variabilelor selectate asupra activismului civic și protestului, indicând valorile coeficiențior nestandardizați și standardizați (b, eroarea standard, beta) și nivelul de semnificație al măsurilor. Tabelul 3.5 Explicația participării civice și a protestului în România Activism civic Protest b s.e. beta b s.e

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]