41,563 matches
-
românești. Toate aceste lucruri - ca și multe altele din aceeași familie - sunt strâns legate de ceea ce, cu un cuvânt politicos, se numește "moștenirea Iliescu". Dacă n-ar fi existat un astfel de personaj nefast, însetat de putere ca nici un alt actor de pe scena politică actuală, societatea românească - spun o banalitate - ar fi fost cu totul altfel. N-ar mai fi existat această fractură - parcă tot mai de nevindecat - între diversele grupuri și clase sociale. Dihonia sădită cu bună știință de acest
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
scopurile. Când interesele vor dispărea, nu va mai rămâne nici urmă din mândrele, arogantele "organizații de bază" de astăzi la intrarea cărora flutură drapelul albastru cu trandafiri. Discursul lui Iliescu are, în ciuda celor spuse mai sus, însemnătatea sa. El obligă actorii din PSD să iasă la bătaie. Ei știu că, începând din acest moment, coabitarea cu fostul stăpân nu mai e posibilă. Fie că vor, fie că nu, ecuația Iliescu le va determina orice mișcare. Știind că a pierdut totul, e
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
anii optzeci, o trilogie Cehov... cobor niște scări și, pe un perete, o imagine aiuritoare din Pescărușul, cred, o fotografie veche, patinată, cu marginile rupte, conservată sub sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în ochii actorilor, la expresia lor. Mă emoționez. Mi se pare că la zilele Harag, organizate de Tompa acum cîțiva ani la Cluj, au venit și cîțiva actori de aici să evoce numele și memoria acestui artist mare, regizor special, prea discret, al
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
conservată sub sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în ochii actorilor, la expresia lor. Mă emoționez. Mi se pare că la zilele Harag, organizate de Tompa acum cîțiva ani la Cluj, au venit și cîțiva actori de aici să evoce numele și memoria acestui artist mare, regizor special, prea discret, al cărui discipol este Gabor. Povestea Medeei capătă în acest spațiu cultural, în această Serbie, în acest moment al istoriei, rezonanțe acute. De fapt, toată tragedia
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
primitivism la limita animalității creează un efect extraordinar. La limita raționalului cu iraționalul, al vinovăției cu nevinovăția. Se crează o energie specială, care se plimbă dintr-un cerc în altul, care ajunge la noi și se întoarce, înmulțită, înapoi, la actori. Spațiul acesta strînge energia și emoțiile, amplificînd, iarăși, tensiunea. Gîndul regizorului Tompa Gabor și a colaboratoarei lui, scenografa Carmencita Brojboiu mi se pare una din cheile majore ale spectacolului. Într-un soi de intimitate, în acest amfiteatru grecesc în miniatură
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
gesturile apăsate, groase, în mimică, în pașii unor dansuri ridicole și într-o viermuială tîrîtă în visceralitate, ei nu fac altceva decît să strige degradarea din noi, urîtul instalat pe chipuri și în suflet. I-am urmărit fascinată pe acești actori tineri, o trupă adevărată, și potențialul gradului de concentrare al fiecăruia dintre ei, performanța la care ajung datorită fiecăruia în parte, al devoțiunii fiecăruia în ideea și în mesajul spectacolului. Am urmărit jocul să-i spun introvertit, uneori, alteori exploziv
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
nu îi plac bătrînii și bolnavii, poate fi șocant." Așadar, hic sunt leones! Cititorul se cuvine să fie pregătit. Prima "scenă" se joacă pe stradă. E cea mai întinsă din volum, în opt "acte", regizate diferit, dar cam cu aceiași actori: ăia. Sînt oameni din altă lume, deschisă și expusă, la prima vedere, dar care și-a "rafinat", de-o vreme încoace, strategiile evitării, ale ținerii la distanță. Ca să-i cunoști (oarecum), trebuie să simulezi "felul" lor. E ceea ce încearcă, depășind
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
tremurat, în cariocă. Insemnate peste rînd, așa cum ies la "scuturat", întîmplările din carte țin de o pan-ficțiune sau de o realitate cam debilă, sprijinită pe manuscrise făcute sul. Am citit, cu alte cuvinte, niște memorii de "autor", nu de "actor" (împărțirea, cunoscută nouă din mai vechile romane ale lui Constantin }oiu, în "personaje", lato sensu, care trăiesc/ fac istoria și "personaje" care doar o scriu se actualizează și aici...). și, chiar fără pretenții de palimpsest, niște memorii de memorii. Întîi
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
chiar... pornografice (cu siguranță și ele oferă posibilitatea contemplației estetice a fizicului protagoniștilor, a ambientului, a modului în care este pieptănată și machiată protagonista etc.; în funcție de fantezia fiecăruia se poate imagina orice, inclusiv o zi banală din viața fiecăruia dintre actori între două ședințe foto). Cartea Mariei Luisa Lombardo nu aduce foarte multe lucruri noi la nivelul informației. Ea are însă meritul incontestabil de a ridica vălul de pe acele cărți (sau fragmente de cărți) pe care toată lumea s-a prefăcut vreme
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
dat dovadă în selectarea peliculelor. Dar, destul despre festival, că s-a mai scris. Să intrăm în pâine, în cazul de față, în filme, de preferință cu ceva unelte analitice. Trei premii (al criticii, pentru regie și cel mai bun actor) au fost cumulate de Filiera din Hamburg, de Antonia Bird, film care obținuse și premiul publicului la festivalul din Edinburg. Bizar, fiind un lungmetraj destinat difuzării pe un post TV. E o încercare de explicare a evenimentelor din 11 septembrie
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
progresivă, ci circulară. Acest fapt e demonstrat și de unele personaje recurente. Cântărețul Jimmy Sommerville, cunoscut și pentru militantismul său în favoarea drepturilor homosexualilor, cântă falsetto în epoca elisabetană și pop în finalul filmului, plasat în contemporaneitate. La fel de redundant e și actorul Heathcote Williams care îl interpretează pe scriitorul Nick Greene, apoi devenind director de editură în "prezentul" filmului. Continuarea în episodul următor.
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
Nu vreau să exagerez și nici să fiu interpretat greșit, dar parcă-parcă aș fi de acord cu Haralampy când îmi spune că s-a cam săturat să vadă de ani de zile pe micul ecran aceleași filme despre Cristos, cu actori intepretând aceleași scenarii cu dialoguri adesea insipide, unele chiar mediocre, "apreciate" doar pentru că abordează tematica respectivă... -Excepțiile fac regula de granit, devine îngăduitor Haralampy după o pălincă. -Da, îl aprob, o întăresc... Semirevolta prietenului meu are o motivație destul de temeinică
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
Rodica Zafiu Inrudirea etimologică dintre cuvintele persoană, personaj și personalitate este cît se poate de evidentă. La originea lor stă latinescul persona "mască, personaj jucat de un actor"; cuvîntul a fost moștenit sau preluat pe cale cultă în limbile romanice, a fost împrumutat și de alte limbi (engleză, germană), a căpătat sensul principal de "ființă umană, văzută ca individualitate", a produs în timp numeroase derivate, compuse, sintagme care s-
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
nu depășește statutul de basm ceva mai rafinat decât din punct de vedere vizual. Și tocmai aici e hiba, pentru că pentru publicul de multiplex va părea exagerat, iar pentru cinefili, exagerat de - vorba unui american - "decafeinizat". Jos pălăria însă pentru actori, lungmetrajul beneficiind de distribuție de nume mari, la cei doi thespieni protagoniști adăugându-se Jessica Lange, Marillon Cottilard, Danny De Vito, Helena Bonham-Carter. Un lungmetraj - de data asta "noutate video" - pe nedrept, zic eu, ignorat de critici, în pofida unei prestații
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
sau creatori pentru fiecare categorie, lucruri deja cunoscute. Cum cunoscut este și faptul că funcționează două jurii, unul de nominalizări, format doar din critici de teatru, și un juriu final, care acordă premiile în seara Galei, format din scenografi, regizori, actori, critici. Un juriu complex, care nuanțează receptarea, analiza, în care dialogul conține argumente punctuale, specifice fiecărei profesiuni. Din păcate, întotdeauna s-au făcut greșeli, nedreptăți, unele majore, întotdeauna au existat nemulțumiri, comentarii. Uneori s-au dat premii la o ediție
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
asupra deontologiei profesionale în breasla criticilor. Mă întreb și acum de ce scenografia tulburătoare a Vioricăi Petrovici, cu o propunere extraordinară de spațiu, la spectacolul Regele Cymbelin, montat de Alexander Hausvater la Teatrul german din Timișoara nu a fost nominalizată? De ce actorul german, adică din Germania, care a jucat Regele, tot aici, nu a fost nominalizat la categoria "cel mai bun actor"? Nici regia lui Hausvater? Spectacolul este prezent doar la categoria debut, cu un actor foarte bun altminteri. Mă întreb de ce
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
de spațiu, la spectacolul Regele Cymbelin, montat de Alexander Hausvater la Teatrul german din Timișoara nu a fost nominalizată? De ce actorul german, adică din Germania, care a jucat Regele, tot aici, nu a fost nominalizat la categoria "cel mai bun actor"? Nici regia lui Hausvater? Spectacolul este prezent doar la categoria debut, cu un actor foarte bun altminteri. Mă întreb de ce lectura profundă a lui Alexandru Dabija la Trei surori de Cehov nu a contat la nominalizările pentru regie? Cu reintroducerea
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
Timișoara nu a fost nominalizată? De ce actorul german, adică din Germania, care a jucat Regele, tot aici, nu a fost nominalizat la categoria "cel mai bun actor"? Nici regia lui Hausvater? Spectacolul este prezent doar la categoria debut, cu un actor foarte bun altminteri. Mă întreb de ce lectura profundă a lui Alexandru Dabija la Trei surori de Cehov nu a contat la nominalizările pentru regie? Cu reintroducerea pe scenă a unor dimensiuni umane formidabile, cu analizarea lor, cu o construcție subtilă
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
pentru Irina. A fost o singură nominalizare, cea a lui Mihai Calotă pentru Tuzenbah. Mă întreb, fără să depășesc, așadar, lista nominalizărilor făcute, de ce regia lui Vlad Massaci la Forma lucrurilor de la Teatrul Act nu apare, sau Șerban Pavlu la actori, de pildă, sau Andu Dumitrescu la scenografie? Spectacolul este reprezentat, direcția lui, a trupei, a proiectului, a textului, doar prin nominalizarea Andreei Bibiri la rol secundar. De ce nu a fost nominalizată și scenografia poetică a lui Silviu Purcărete la Cum
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
început de primăvară cu evenimentul. Luni seara - 4 aprilie... Felicitări, Domnule Caramitru! Dar, apropo și de emisiunea "Televiziunea, dragostea mea" de sâmbătă, 9 aprilie: i-am revăzut, chiar cu dragoste, pe Grigore Vasiliu-Birlic, Vasilica Tastaman, Toma Caragiu, Dem Rădulescu... Ce actori a avut teatrul românesc! Și încă mai are, spre mulțumirea noastră sufletească... l Corespondenta TVR de la Cluj-Napoca, ne-a transmis o știre faină de tot: un preot din Bistrița era pe punctul să-și facă rost de un harem în
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
putea fi viabilă. Totuși, validitatea ei ar contrazice intepretarea în cheie artistică, pentru că ea se bizuie exclusiv pe faptul că viața lui Rubliov ar fi doar un suport pentru descrierea unei epoci. Că nu e așa demonstrează chiar interviul cu actorul Iuri Nazarov (material bonus pe DVD). O altă bizarerie a filmului: fiecare episod e minuțios datat, ceea ce poate da impresia unei acurateți istorice. Fals: Nazarov descrie cum Tarkovski a precipitat evenimentele, devansând această vreme a măcelului, cel puțin a celui
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
unor "tableaux" medievale sobre. De altfel, majoritatea filmelor regizorului se folosesc de picturi ale unor artiști celebri: Copilăria lui Ivan (Dürer), Solaris (Bruegel), Nostalgia (Piero della Francesca) etc. Acest film înseamnă pentru regizor întâlnirea cu Anatoli Solonitsyn (Andrei Rubliov), un actor pe care îl va implica în majoritatea proiectelor sale, și continuarea colaborării cu Nikolai Burliaiev, protagonistul din Copilăria lui Ivan (1962). Oricum, pelicula își merită celebritatea și din punctul de vedere al distribuției.
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
ci doar bani de votcă sau cărți mai ieftine pentru a-și putea consuma voios eșecul. Teatrul le dă șansa unei priviri lucide și în corecta ei direcționare stă succesul lui Mircea Cornișteanu. Într-o emisiune de televiziune dedicată spectacolului, actorii și actrițele își exprimau satisfacția de a fi dat viața acestui material dramatic. Nu era nimic de conveniență în vorbele lor, pentru interpreți, piesa e deosebit de ofertantă și toți răspund acestei oferte cu poftă de joc, cu motoarele turate la
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
Bărbieru e străinul, prezență exotică, fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. Mircea Cornișteanu nu și-a propus să producă o revoluție în estetica teatrului mondial sau românesc, a făcut un spectacol cinstit, profund, plăcut de privit, antrenant, unde actorii se potrivesc cu decorul și ei toți cu muzica, lumea în care trăim poate fi recunoscută și ne îndeamnă prin asta să facem efortul de a o înțelege.
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
public, George W. îmi amintește cumva de Bruce Willis, care nici în multiplele Die Hard, nici în super-dramaticul Armageddon nu a fost în stare să scape de rânjetul șugubăț atârnat în colțul gurii, reminiscență probabil a începuturilor lui artistice ca actor de comedie. E adevărat că sunt obișnuit să văd zâmbete nelalocul lor pe fețele politicienilor, președintele României fiind unul dintre aceia pentru care funcția politică pare o permanentă glumă, dar sincer să fiu nu mă așteptam să îl văd și
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]