1,416 matches
-
epuizare, deoarece lucram în șpaclu. Odată început un tablou în cuțit, fiecare detaliu necesita o prelucrarea definitivă. Iar atunci când simțeam că sunt epuizat, reveneam la arta naivă ca la o sursă de energie si destindere. Aceasta îmi dădea putere, mă adăpam cu sete din aceste surse de fantezie, lumină și culoare. Reveneam la șpaclu iar lucrările de artă naivă rămâneau în așteptare. Pentru următoarea ediție a Festivalului Național am reluat temele istorice, influențat și de mediul în care î-mi desfășuram
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
deși sunt multe, formează un singur trup, tot la fel și Cristos. Căci noi toți am fost botezați într-un singur Duh spre a forma un singur trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi, și toți am fost adăpați într-un singur Duh» (1Cor 12,12-13). Pentru că este o singură Pâine, noi, cei mulți, suntem un singur trup, căci toți ne împărtășim din aceeași unică Pâine» (1Cor 10,17). «Așadar, nu mai este nici iudeu, nici grec, nici sclav
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Voevod eu aș vrea să-mi oglindesc propriul meu destin. Destin pe care l-am fixat pe o axă care m-a dus de la Viena la Putna. În Viena mi-am fixat visurile mele. Am iubit, am încercat să mă adăp la spiritul romanic, să descopăr filosofia, comorile antichității, fascinația științei, să înțeleg destinul celor ce luptă pentru putere, dar și al celor ce îndură lipsa oricărui fel de putere". La care, O Voce i se adresează, de-acum, direct lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Iorga și Tudor Arghezi, care Încercau un calambur pe potriva delirului lor scatologic (bucă-Bucuță; petite fesse); așa cum altul, tânăr academician, poet nouros, făcut, iar nu născut, și filozof inacce sibil minților noastre (de ex: „Un cuvânt. - Marea e apă, dar nu adapă.“ Lucian Blaga, Discobolul, p. 92, Ed. Publicom, 1945), Încerca, semnând cu numele lui Întreg, alt calambur nefericit: Rădulescu-Motru În „mortu“. Câteva exemple despre nivelul bunului-gust chiar la unii oameni reputați „de carte“. Nu l-am auzit niciodată pe Bucuța pomenind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe spadă, face precum struțul. O să-i înghită turcii cu puf și fulgi cu tot! Se vor trezi din amorțire când iataganul va lovi în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un pârlog. Erau sătule și rumegau. I-am mulțumit și-apoi m-a ajutat să le duc la fântână, pentru a le adăpa. Era o troacă mare și un jgheab plin cu apă încât vacile și-au putut potoli setea. Nu le-am spus băieților despre toată tărășenia... ci numai că le-am dat apă. Fiind sătule, s-au culcat și ele și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o lumânare aprinsă chemând sătenii să ia lumină. Urma corul care cânta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
iasă; mi-aduc aminte că și frații mei de la Cursești au încercat dar n-au izbutit. Mi-ar părea bine ca tu să reușești. Dar eu nu de asta te-am căutat, vine seara și trebuie să mântuim treburile. Ai adăpat oile și vițeii? − Nu, mamă, mă duc acum; Lasă, nu te mai duce, vezi -ți de treaba ta; Gheorghiță se simți ocrotit de dragostea maicăsi, că îl scutea de treburile ce-i reveneau în gospodărie, ca să-și continuie ce-și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și să șlefuiască scândurelele care în mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca din ocol pentru oi, iar vițeii se adăpară, rând pe rând, din găleata cărată de femeie. Zilele și nopțile își urmau cursul lor de secole iar oamenii își duceau viața după tipicul bine știut de plugarii locurilor. Surorile și frații lui Gheorghiță și nici chiar Costache, nu au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-au săturat. Aduseră caii la căruță, i-au înhămat din nou și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
blestemați de vreo ursitoare prescrisă de destinul implacabil pentru a simți și a vedea lucruri din jurul nostru pe care alții oricum nu le intuiesc și nu le resimt. 91 În așteptarea intrării în circuitul cosmic, ca și omul, copacul se adapă din izvorul sevelor ca dintr-un recipient al misterului și al renașterii. De unde atâta vitalitate? El a crescut din apele începutului de lume, și-a fixat imaginea între cer și pământ, a devenit centrul reînvierii, lui i se dezvăluie tainele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ai ordinii sociale sunt maximele iluzorii și subversive, care amăgesc un tineret lipsit de experiență asupra adevăratelor temeiuri ale fericirii obștești. De aceea, acordând cea mai serioasă atenție uneltirilor care ar putea trezi suspiciuni îndreptățite și îndeosebi purtării acelora care, adăpați în străinătate cu principii false, ar fi pătrunși de doctrine primejdioase, mă voi socoti dator să înăbuș orice tendință care ar avea drept rezultat compromiterea liniștii interioare a țării, ca și a celei a statelor vecine.“ E lesne de înțeles
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ar fi putut realiza niciodată. Datorită Învățării limbilor greacă veche și modernă, a limbii germane și mai ales datorită descoperirii Părinților la Atena, el a putut să depășească nivelul teologului amator (deși genial) al unui Nichifor Crainic și să se adape direct la izvoarele misticii ortodoxe. 4) Se constată o anumită involuție, cu timpul, În modalitatea de abordare a textelor vechi. Această involuție - caracterizată prin folosirea selectivă și uneori tendențioasă a bibliografiei moderne, ca și prin respingerea oricărei abordări științifice susceptibile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
pe unde se revarsă izvoarele tuturor milelor..." "vechi obiceiu și pronomion al pământului nostru" "nesăvârșita cătră noi milostivire a strămoșilor împărăției tale, ocrotindu-ne subt umbra prea puternicului și nebiruitului acoperământ și purtării de grijă, ne-au miluit să ne adăpăm în toată îndestularea cu bunătățile sale..." "să avem dela împărăție musa-adea și merhamet" (1788) "ataxii (neorânduieli) și greșeli" "actimon" = capabil. "mare sevas (respect) pentru osârdia, râvna și credința..." Gherasim (hoț de drumul mare, la Curtea cu Juri, se jură "pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sécurité et leur injustice, et leurs bienfaits, et leur domination tyrannique. Mirajul acestor versuri hipnotice (Șt. Tătărăscu) zăgazuri așezate pe temelii mișcătoare de ambiții trecătoare (Mandrea) hainele nu și le-a schimbat au rămas ca scumpe imponderabile din care se adapă și acum (pr. Partenie) Lințoliul insolvabilității interes specific de partid Trebuie să ne unim pentru a lupta împotriva interesului național amenințat. Țara aceasta cu ultima sforțare a conștiinții sale... ... pentru interesele implacabile ale României de mâne. (Șt. Tătărăscu) Șirah cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clădiri mari pentru instituții. Am văzut de pe acum ridicate impozante cartiere muncitorești, alături de aglomerații de bărăci de lemn. Plantații care se ridică. Pământul secetos al stepei e foarte rar udat de ploaie. Grădinile sunt udate cu mâna; curând vor fi adăpate prin irigații. E în curs de construcție o nouă hidrocentrală electrică. Dimineața, Duminică 23 Mai, vizităm o înălțime care se chiamă Curganul lui Mamac. (Probabil acel Mamai sau Mamac care a invadat în Moldova în domnia lui Ștefan-Vodă cel Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mîncarea de bază era loboda sălbatică, fără nimic altceva, numai cu cir (terci), și că odată terminată cea de pe lîngă case, trebuia căutată pe ogoare. Pentru apă trebuia să te scoli devreme, să fii printre primii la fîntînă. Vitele erau adăpate din albia Sucevii. Într-unul din drumurile făcute cu „trenul foamei”, tata l-a luat și pe Leon (fratele lui V.), care avea 16 ani. Fără bani la el, acesta a folosit trocul: a dus la schimb pere contra știuleți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nevastă-mea; din disperare, nu din comoditate! Recitesc Psalmul 103 și constat cît de greu îi este autorului să și l imagineze pe Dumnezeu. Pentru el, Creatorul e un supraom care saltă pe treptele norilor, umblă „peste aripile vînturilor”, tună, adapă, hrănește, are grija a toate cîte există. Unul după altul, versetele sugerează o ambianță cosmică. Credința începe de la a-ți da seama că aceasta există și că te integrezi în ea. *„Pînă la 20 de ani am fost Aleoșa; temperamental
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
singurătăți, sau incapabili de ea, în care se zbate omul interior, confruntat cu sine sau cu Dumnezeu. Nu este oare semnificativ că, atunci când li se întâmplă să se întoarcă spre Pascal, o fac pentru a seculariza viziunea sa asupra concupiscenței, adap tând-o la studiul moravurilor și coborând-o la nive lul unei „psi hologii“ fără tenebre? Concepute sub ocrotirea nopților lipsite de somn, fără nimic supărător luminos în ele, Cugetările, frământări ale unui insomniac, ale unui spirit care se zvârcolește și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge cu sudori ca noi?» (Aron Cotruș) În dimineața aceia de sfârșit de septembrie a anului 1934, domnul învățător Nicu Budac, directorul școlii intra la clasă, pentru prima oară indispus. Avea el o anume
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de către bolșevicii români, cu fundurile bine puse la adăpost În spatele numeroaselor trupe sovietice existente În acel an 1946 pe teritoriul țării noastre. Istorici de prestigiu au apreciat numărul acestora la mai bine de 600 de mii, toți bine hrăniți și adăpați pe sudoarea bieților noștri țărani deveniți sclavi ai noilor stăpâni. Mai trebuie spus că popularitatea comuniștilor fusese mult afectată și de executarea „lotului Ion Antonescu” la 1 iunie, În același an cu alegerile. La capitolul „Priviri politico-organizatorice și starea de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din nou la apă, acela s-a arătat din nou lui Lot și i-a cerut să bea. De data aceasta Lot nu i-a dat și atunci i s-a descoperit lui Lot că este diavolul. Văzând pe cine adapă și fiind foarte amărât din aceasta pricina, Lot s-a rugat la Milostivul Dumnezeu să-l ajute. Și când a turnat apă pe cele trei surcele au crescut deodată. S-au făcut cât un copac. Era un copac anume, cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nici nu vor sa cugete că în scurt timp se va vedea rezultatul: ceartă, dezbinare, desfrânare, furt sau omor. De aceea unii nici nu se mai respectă, pentru că a pus stăpânire pe inimă și mintea lor cel viclean, care-i adapă cu fel de fel de băuturi. La băutură mintea se întuneca, cei ce beau se înfierbânta și trec la acțiuni josnice. Eu, ce să zic, știu că multe lacrimi curg din cauza băuturii. Cred că dacă cineva n-ar bea deloc
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
potrivesc Și pe Cruce-L pironesc, Apoi Crucea o înaltă, într-o groapă o așează, Rănile s-au deschis tare, Curge Sânge tot la vale. Iisus greu se chinuiește, Setea-L arde și-L muncește. Dar cu ce L-au adăpat? Fiere și oțet I-au dat. Dar dușmanii n-aveau pace Văzând că Iisus tace, Nu Se tânguie, nu plânge, Măcar că-I scăldat în Sânge. Toți îi trec pe dinainte Să-I vorbească fără minte: „Acum Tu ce poți - arată
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
literară a apărut la Iași și nu în altă parte pentru că doar acest oraș a avut norocul ca în el să se întâlnească un Titu Maiorescu cu Vasile Pogor, cu Iacob Negruzzi, cu P. P. Carp și Th. Rosetti, tineri adăpați la cultura Europei, cu precădere în Germania și în Franța. Tinerii formați în Franța aduceau cu ei impulsul pentru unitate politică și culturală a tuturor regiunilor românești, redresarea învățământului public de toate gradele, libertatea de gândire și de expresie. Cei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]