4,644 matches
-
pentru unitate politică. Studenții inaugurează și o campanie de cunoaștere și strângere a legăturilor cu oamenii de la sate, întreprinzând mai multe excursii „de cunoaștere”, la Nădlac, Cenad, Sânmiclăuș, Lipova și Ghioroc, unde vor prezenta programe artistice (1904), și își dau adeziunea la Congresul studențesc internațional „Corda Fratres” din 1902. Inițiativele societății culminează cu apariția la Budapesta a revistei „Luceafărul” (1 iulie 1902), rod al eforturilor militante ale tinerilor, care vor dispune de acum înainte de un organ de presă reprezentativ. În 1918
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
ca promotor pe Al. Davila. Mai bine pregătită va fi încercarea de coagulare a societății la 9 septembrie 1915, sub președinția lui Ion C. Bacalbașa, când Caton Theodorian primește sarcina de a redacta proiectul de statut și de a recolta adeziunile. Demersurile nu s-au finalizat însă până la intrarea României în războiul mondial, fiind reluate în 1919 și continuate în anii următori. La adunarea de constituire din 1923 cei douăzeci și patru de dramaturgi prezenți, recunoscuți, împreună cu alți patru, ca membri fondatori (între
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
și serbări populare. Se arată că localul teatrului ar putea fi ridicat la Brașov, unde să fie date spectacole iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Bălcescu („martirul fără mormânt”), Alecsandri (poetul „deșteptării”). Stanțele antimonarhice au vigoare protestatară și limpezime, dar aparțin mai mult cronicii politice decât liricii. Volumul Poeme și maxime (1885) cuprinde versuri erotice și elegiace, fade ca expresie a sentimentului, precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul epocei în versuri, București, 1883; Poeme și maxime, București, 1885; George Crețeanu, pref. G. Missail, București, 1888; Grigore H. Grandea, București, 1902. Repere bibliografice: Afacerea Șonțu, „Poporul”, 1882, 319, 330; Ave, „Poeme și maxime
SONŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
preferința pentru o anumită persoană am explicat-o. În ceea ce privește Însă preferința pentru un anumit grup, lucrurile sunt asemănătoare. Aderăm la un grup (social, politic, cultural, religios etc.Ă În primul rând după criteriile valorice pe care acesta le incarnează. Această adeziune corespunde cu nivelul meu de educație morală, cu structura mea sufletească, cu nivelul meu sociocultural și cu aspirațiile mele spirituale. Nimic nu este Întâmplător. Hazardul este certitudinea pe care Încă nu am descoperit-o. În spatele a tot ceea ce ne surprinde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
după sistemul de valori pe care-l conțin, putem clasifica modelele În două grupe: modele pozitive, purtătoare ale unor valori autentice, și modele negative sau antimodele, lipsite de valori pozitive, cu un rol negativ În procesul de formare al personalității. Adeziunea pentru unul sau altul dintre aceste modele, ca direcție de orientare a persoanei respective, va fi determinată, pe lângă factorii mai sus menționați, și de evenimentele vieții cu care individul vine În contact. Evenimentele vieții trăite reprezintă totalitatea situațiilor, previzibile și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale secrete (În sensul În care yoga este o formă de acțiune). Tot ceea ce va descrie ca ținând de experiența senzorială asiatică, despre care vorbise și În Șantier, este o explicare corectă și completă În care Își arată afinitatea și adeziunea completă cu jurnalul lui Zerlendi. Reîntorcându-ne, pericolele care l-au neutralizat pe J.E. erau, pentru Eliade, depășite. Pentru ca al șaselea paragraf să se Închidă cu experiența unificărilor celor două curente oculte din yoga și tantra 1, curente polare, asimilate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Gh. Gheorghiu-Dej, afirmă că literatura trebuie să reflecte viața contemporană, opera „grandioasă” de construire a socialismului, faptele „mărețe” ale omului „nou”, iar judecata critică trebuie făcută de pe pozițiile ideologice ale marxism-leninismului. O bună parte a publicisticii constă în declarații de adeziune a scriitorilor la directivele și normele de „creație” oficiale, precum și în intervenții pe marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre rubricile semnificative se numără „Mișcarea muncitorească”, „Pagina culturală”, „Viața de
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
din 1944, o gazetă extremistă, vindicativă și intolerantă, făcând publice liste de scriitori și de artiști care colaboraseră cu dictaturile interbelice și care ar fi trebuit „scoși” din literatură. Gruparea de șoc a aderenților săi crede în justețea orientării, mimând adeziunea la o democrație de fațadă, inspirată - spun ei - de „valorile” venite de la Răsărit. Așadar, încă de la început, cotidianul se afirmă ca organ de presă al unor insurgenți de profesie, în stare de orice. Odată depășită această fază, a luptei pentru
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
dintre cele mai distincte ale literaturii române, cum este aceea a lui Tudor Arghezi, care, după o perioadă de interdicție, rememorează în S. grevele muncitorești din epoca interbelică, publicând, de asemenea, o suită de tablete menite să convingă regimul de adeziunea sa la noua orânduire (Partidul, Perspectiva, Cu poporul, A fi sau a nu fi..., Republică și monarhie). Direcția cultural-literară impusă de strategia partidului unic răzbate și din beletristica propriu-zisă, căreia ziarul îi face loc din când în când în paginile
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
scrisul lui, transpus în foiletoane, cronici fanteziste, secvențe dramatice etc., își află spirite congenere în Al. Mirodan, Radu Cosașu, Ion Băieșu. Glosarea ironică pe marginea miturilor iudaice nu semnifică, plasate în cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard, stilul truismelor oficiale. Tristețea unor lumi dispărute sub asaltul necruțătoarei sete de bani a secolului, materialismul plat, impostura îi
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
unui Cuvânt înainte părea destinată să adoarmă vigilența „organelor superioare”, deoarece, cel puțin într-o primă etapă, suplimentul încearcă să canalizeze - între limitele concedate de sistemul politic al epocii - aspirațiile de înnoire ale unor tineri literați și artiști. Se proclama adeziunea la necesitatea „artei angajate” și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
efecte carențiale, declanșând conduite antisociale de tip vindicativ. În aceste cazuri, măsurile de psihoigienă urmăresc psihoprofilaxia reacțiilor de inadaptare, fie pe termen lung, fie în situațiile de criză. Psihoprofilaxia pe termen lung cuprinde următoarele măsuri: măsuri de educație, constând în adeziunea la valorile colective, realizarea datoriilor cetățenești și sociale, solidaritate, integrare și apartenență la grup; măsuri de informație precoce privind riscurile generale și ale catastrofelor, a efectelor acestora și mijloacele de protecție care se impun a fi adoptate; măsuri de instrucție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
informaționale” sub forma unui „sistem de semne” codificate, recunoscute, admise și utilizate ca atare de toți membrii grupului social-uman, ca „limbaje”; b) exprimarea relaților interumane printr-un schimb reciproc de „stări emoțional-afective” (bucurie, teamă, entuziasm, panică, optimism, îngrijorare, acceptare, refuz, adeziune, revoltă etc.) în interiorul grupului social-uman; c) tranzacțiile reciproce între indivizi sau grupuri de persoane, privind anumite opinii, idei, interese, acțiuni comune, în scopul realizării unui consens de acțiune sau de rezolvare a unor situații de dezacord etc.; d) comunicarea interpersonală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formele și metodele de manipulare cele mai importante, prin caracterul ei de „acțiune psihologică” orientată specific în direcția unui anumit „curent de opinie”, „stare de spirit”, a unei anumite „atitudini”, a unei anumite „atmosfere emoționale” (panică, tensiune, suspiciune, ură colectivă, adeziune lipsită de critică etc.); prin intermediul comunicării sunt activate „mecanismele de inducție sugestivă” cu ajutorul cărora se pot manipula masele, grupele umane izolate, indivizii singulari etc.; în sensul acesta, comunicarea folosește ca „instrumente de manipulare” prin persuasiune minciuna, intriga, calomnia, propaganda, reclama
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor modificări stau conflictele de ordin etno-cultural (A. Kardiner, A. Schuetz). Conflictul se desfășoară între „imigrant” și „grupul receptor”. După R.E. Park, „emigrantul, om marginalizat, se vede plasat în fața necesității unei restructurări integrale a referințelor culturale de bază, condiție a adeziunii sale la arhetipul cultural (cultural pattern) al grupului receptor, necesitate care condiționează procesele de asimilare și de adaptare socială”. Toate acestea configurează condițiile unui efort de adaptare la noul model socio-cultural, efort care va eșua deseori în tulburări psihice. Un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mass-media”, care va înlocui destul de rapid educația cu tehnicile de manipulare. Asistăm la o abandonare rapidă a „modelelor tradiționale de valori” care sunt înlocuite cu „mode”, și „experimente educaționale”. Rezultatul acestor acțiuni negative este înlocuirea „modelelor pozitive” cu „modelele negative”, adeziunea la grupe marginale, histrionismul tinerilor, cultivarea imaginii, a formelor fără conținut și orientarea comportamentului către forme de manifestare ale pulsiunilor primare (violență, sexualitate, refugiul în droguri etc.). Abandonarea metodelor tradiționale de educație pentru mode și experimente nefundamentate valoric va duce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
De asemenea, influența pe care aceștia (Îndeosebi Ion Heliade Rădulescu) au avut-o În formarea sa intelectuală l-a apropiat de ideile, limbajul, dar și de echivocurile specifice multor pașoptiști după trecerea În viața politică „oficială”. O analiză a succesivelor adeziuni, afinități și retractări boeresciene este dezirabilă pentru descifrarea apartenenței sale doctrinare și, În subsidiar, pentru surprinderea caracterului compozit și paradoxal al spectrului politic În prima parte a domniei lui Carol I. Analiza formării intelectuale a politicianului și rezumatul temelor fundamentale
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
necesară În cazul unei modificări unilaterale a Constituției era, pentru ultima oară, aplicată. Cu greu s-ar putea desprinde din periplul rezumat mai sus concluzii definitive cu privire la apartenența doctrinară a lui Boerescu. Marcate, indiscutabil, de oportunism și neclaritate, succesivele sale adeziuni nu lasă decât o imagine confuză, care poate fi completată doar prin apelul la inițiative și luări de poziție concrete susceptibile de a-l plasa cu cât mai mare exactitate În peisajul politic al epocii, precum și de a oferi explicații
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
1858 poate proba complexitatea motivațiilor sale. Etapa „pre-politică” a lui Boerescu apare ca una eclectică și obscură. Structura intelectuală dependentă de moștenirea iluministă eluda, practic, dihotomia liberalism-conservatorism. Situarea Într-o atare genealogie Îi permitea tânărului doctrinar inconsecvența aproape sistematică, evitarea adeziunii precise. Am arătat deja că, pe termen lung, ambiguitatea avea să fie promovată la rang de strategie politică. Anii formării intelectuale au avut un impact decisiv asupra identității doctrinare târzii a lui Vasile Boerescu. Caracterul eclectic a fost Însă completat
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
dată de T. romanului nu e decât o colecție de platitudini. Menționabil este romanul Întoarcerea (1983), redactat într-o manieră nu de puține ori prolixă, dar cu bune pagini de evocare etnografică a satului ardelean. Ceea ce trebuie subliniat [...] cu deplină adeziune - față cu tentația unora de a dilata sensurile operei, ori de a-i atribui, pe baza unor postulate ale noii critici, intenționalități imaginare - este reîntoarcerea la text propusă ferm de Mircea Tomuș. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Gheorghe Șincai. Viața și opera
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
în varianta Ed. Pastenague, ca traducător, după 1990). Importanța lui Ț. pentru literatura română contemporană o depășește pe cea a operei propriu-zise, datorită caracterului de pionierat al demersurilor lui și, pe de altă parte, a rolului său de catalizator în favoarea adeziunii programatice a unui grup de scriitori la căile înnoirii radicale. Partizan al unui proces pe care îl numește „sincronizarea conștientă a literaturii noastre la evoluția literaturii moderne universale”, contribuie prin propriile scrieri - publicate în momentul prielnic de la mijlocul deceniului al
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
suită de desene ale lui Matei Vișniec, demonstrând talent și imaginație. Timide încercări de „spargere” a schemei ideologice, deosebit de pregnantă, dusă până la tipărirea unor numere și suplimente speciale cu prilejul congreselor și conferințelor naționale ale PCR, pline de telegrame de adeziune ale tineretului studios și ale dascălilor lui, sunt câteva articole de istorie literară, semnate de Dumitru Micu (Gând la Călinescu), Barbu Cioculescu (Mateiu I. Caragiale. În jurul unei dispute critice), și paginile tematice speciale ( Pentru o mai dreaptă cinstire a lui
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
remarcat că, „deși exprimată aici în limba spaniolă, gândirea lui Uscătescu se vădește a fi o gândire românească, si ca atare occidentală, binevenită într-un moment în care românii încep să-și dea seama cât de grea este alienarea prin adeziune [...] la o falsă universalitate” (Horia Stamatu). Teatro occidental contemporáneo (1968) este o panoramă a dramaturgiei secolului al XX-lea, în care nu e trecut cu vederea nimic din teatrul contemporan, până la cel experimental. U. utilizează aceeași manieră de investigare a
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]