1,081 matches
-
constantă apelare la substantive aflăm mai ales în Tratatul de antropologie creștină al lui Petre Țuțea, cu o aceeași determinare. Într-o scrisoare din 13 iulie 1938, adresată prietenului și editorului său Al. Rosetti își exprimă nedumerirea la reacțiile de adversitate la noul umanism matematic înălțat la modul lirei, întrebînd: De ce artistul și omul arid nu pot conlocui în fiecare din noi, fără să se combată? Theodor Codreanu, în Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă (Curtea Veche, 2011), consideră Joc secund
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
suspendat mai an, printr-o încercare de lovitură de stat parlamentară, de Marea Adunătură Națională a celor 322, pusă la treabă de rețeaua de interese subterană transpartinică a securiștilor infiltrați, condusă de diverși hrebenciuci care și-au dat mâna în ciuda adversităților ideologice. Să nu mai vorbim apoi de celelalte puteri în stat (Guvernul și Justiția), aflate, de regulă (cu excepția poate a guvernului minoritar demis), în opoziție deschisă, la baionetă, cu președintele, ipoteză pe care adevărata dictatură, cea care s-a încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
securității noastre regionale și globale la începutul acestui secol: terorismul distructiv al Jihadului și ideologia să totalitara".223 După unii analiști tensiunile și animozitățile din Orientul Apropiat reprezintă esență conflictualității din Orientului Mijlociu, astfel că cele mai multe provocări decurg din străvechea adversitate israeliano-palestiniană, "care dezvoltă un război de tip terorist-contraterorist, ceea ce înseamnă, de fapt, o conflictualitate Israel-Lumea arabă de tip terorism-contraterorism".224 Conflictul israeliano-palestinian reprezintă un segment important al conflictualității zonale, care cumulează "multe alte cauze ale continuării și amplificării conflictelor complicate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
această aspirație către romanul total, creație a unui scriitor care se vrea cronicar și conștiință a vremii sale. Romanele, multe, pe care „nouăzecistul” Dan Stanca le-a scris în ultimul deceniu au ceva (important) în comun: un anume tip de adversitate, acutizată în conflict. De o parte sunt purtătorii, rari, excepționali, de har divin; de cealaltă, restul ostil al lumii înconjurătoare. Între cele două tabere glisează totuși, făcând naveta și colportajul de rigoare, două-trei personaje cărora autorul le încredințează rolul narației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Atica, Etruria și Latium și poate și în Spania unde au lăsat monumente indestructibile, megaliții’’. În ciuda rolului esențial pe care l-au jucat pelasgii în civilizarea Europei, ei dispar din istorie în mod misterios. Jules Michelet explică această dispariție prin adversitatea aheilor față de pelasgi care nu este altceva decît ura unor triburi migratoare de prădători, față de o populație sedentară formată din agricultori și meșteșugari care exploatau adîncurile pămîntului. I-au șters din istorie dar le-au preluat în totalitate cultura materială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la Școala Voievodului, publică studii de istorie literară și critică de artă în Junimea literară. Este autor al lucrărilor L'activité patriote d'Hélène Vacaresco - contribution au folklore roumain en France, Alexandru Macedonski. Viață, atitudini, adversități. Influențele franceze și concepțiile despre artă. Valoarea și modernismul operei. Macedonski și generațiile tinere - prima sinteză biografică a poetului Macedonski, publicată în 1935. În manuscris apar titluri precum: Însemnările elevului Nanu - roman, Ghe. Asachi, Unde dai și unde crapă (piese
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
disputa cu C.A. Rosetti rămâne una dintre cele mai înverșunate polemici din istoria presei românești. Redactori la publicații adverse, Eminescu și Rosetti se disting în epocă prin superioritatea calitativă a discursurilor și prin argumentația solidă a materialelor publicate. Depășind adversitatea politică dintre gazetele la care scriu, cei doi jurnaliști ilustrează în fond două moduri de raportare la realitățile politice ale vremii și două moduri de înțelegere a limbajului publicistic. Eminescu critică "logosul apocaliptic" al adversarului, coloratura pronunțat eschatologică, excesul de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
brutal în picaje abrupte, fără nici un fel de ocolișuri preliminare"345. Redactor vreme de șase ani la Timpul, Eminescu se angajează într-o polemică de durată cu Românul, revista liberală condusă de C.A. Rosetti. Duelul celor doi gazetari depășește adversitatea politică dintre publicațiile la care colaborează, dobândind semnificația unei dispute între atitudini și concepții politice distincte, între modalități particulare de înțelegere a scrisului jurnalistic: "Românul în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că suntem niște trădători, niște oameni fără nici un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care atitudinea rigidă, aș spune chiar de opoziție ostentativă față de regimul augustan, este evidentă. Trebuie să fie fost mult mai numeroase, însă, cazurile în care opoziția lua forme mai prudente, pentru a nu-și atrage furia lui Augustus; dar și adversitatea acestora față de imperiu era la fel de sigură. Mai era categoria, desigur, foarte numeroasă a personajelor care invocau pretexte diferite pentru a se ține departe de sarcinile politice de tot felul invocând pretexte de tot felul, mai mult sau mai puțin plauzibile
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o anumită îmbunătățire. Însă sentimentele lui Ovidiu față de casa imperială, nu s-au schimbat nici după anunțul celor două dolii dureroase. El i se adresează din nou lui Brutus, pentru a-l elogia pentru fidelitatea prieteniei sale (prietenie intensificată de adversitate: adverso tempore, v. 24), pentru indulgența sa față de supliciile și de "cruzimea" împotriva vinovaților. "Fie ca dușmanii noștri să vadă pe pielea lor cât ești de violent în luptă și să simtă sulițele limbii tale; aceste sulițe sunt ascuțite de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fi gândit?... Totuși virtutea trebuie demonstrată în vremuri grele, și mai exact probitatea (adversis probitas exercita rebus), trebuie pusă în valoare în momente potrivnice, și elogiată în momente nefericite (tristi tempore). Dacă Ulise nu ar fi avut de înfruntat atâtea adversități, Penelopa ar fi fost fericită, dar fără glorie. Dacă Capaneu ar fi intrat glorios în cetatea Tebei, cine ar fi cunoscut-o pe Evadne? Alcesta nu ar fi celebru, dacă Parcele nu ar fi decis moartea prematură a soțului ei
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Klaus Iohannis. În esență, campania PSD la prezidențialele din noiembrie 2014 a fost un proiect politic ratat de a manipula afectivitatea unui subiect colectiv. Dimpotrivă, afectivitatea socială trezită, stimulată, zgândărită de propaganda televizată a PSD-ului a creat valuri de adversitate. Efectul manipulării magice a fost unul pe dos. Fantasmele reactive au fost mai captivante și tranzitive prin efectul lor cumulat. Oamenii din străinătate și din țară s-au mobilizat și au participat votând candidatul dreptei. Ambele formațiuni politice au mizat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
activitate comună în cadrul unei culturi globale, pe de alta stimulează depășirea specificului izolaționist și restrictiv. Exemplul japonez este, între toate, deosebit de elocvent pentru această tendință de acumulare și modernizare fecundă. Străinul devine nu adversar, ci partener, coleg și confrate literar. Adversitatea, neîncrederea sau necunoașterea reciprocă fac loc colaborării pe scară tot mai întinsă. Într-o astfel de perspectivă, rolul traducerilor crește enorm. El devine chiar esențial și hotărâtor. 3. Competiție și emulație creatoare. Bineînțeles, literaturile și culturile naționale nu sunt chemate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o promisiune, În schimb d-na Nina Cassian Își sfârșea articolul cu o imagine colorată; (Ă), cititorului i se sugera ideea că dacă n-ar fi criticii niște coropișnițe, dar urechelnițe tot sunt. Ajungem deci la aceleași trecute poziți de adversitate Între critic și poet de care ne propusesem să ne ferim. (Ă). Într-o discuție recentă inițiată de revista Novâi Mir și având În centru rolul criticii literare, am descoperit un aspect care mi-a dat de gândit asupra aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Henric al IV-lea, asasinat cu cinci zile mai devreme. "Domnilor, avem de rostit aici o tristă și detestabilă veste. Regele nostru, cel mai mare rege pe care Creștinătatea l-a avut de 500 de ani încoace, care supraviețuise [atîtor] adversități, pericole, asedii, bătălii, chiar tentative de asasinat asupra persoanei sale, cade acum sub lovitura unui mizerabil, care întunecă tot acest stat într-un moment de doliu, îi îneacă pe toți bunii francezi în lacrimi [...]. Ni l-au ucis deci pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publica o ediție epurată, iar Casiodor a obligat pe călăgării din Vivarium, în Italia de sud, să mediteze continuu la cele două opere principale ale Sfântului Cassian, avertizându-i însă să fie prudenți la raportul har-libertate. În această atmosferă de adversitate relativă, întreținută de predestinaționiști, episcopul Cesariu de Arles, a cerut unei adunări de episcopi întrunită pentru sfințirea unei Biserici, în anul 529, să condamne învățătura casiană că prima mișcare a voinței poate fi făcută fără harul dumnezeiesc; dar în același
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care valorile preferate ale unei persoane dezavantajate socioeconomic ar fi identice cu ale unei persoane din clasa de mijloc, expectanțele și toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn (1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se judecau la tribunalele din zonele respective. 1.6.2. Factori de risc în perioada comunismului și impactul lor social Descrierea condițiilor de viață curentă din perioada comunistă face impresia unei liste lungi de factori de risc afectând majoritatea populației. Adversitățile vieții curente din acel timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în existența și dezvoltarea umană apar în spațiul unic al interacțiunii individului cu mediul, și nu la individ sau la mediu luate separat. Vulnerabilitatea apare astfel ca fiind mai importantă decât factorii de risc (Dohrenwend, 2000) în evoluția persoanei expuse adversităților. Vulnerabilitatea persoanei se construiește atât prin genotipul moștenit, cât și prin istoria de viață, începând cu copilăria mică. în multitudinea factorilor ce determină vulnerabilitatea unei persoane expuse riscurilor, literatura de specialitate consemnează: apartenența de gen, femeile fiind mai vulnerabile decât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acel tot, rămâne o subiectivitate care uneori împiedică dimensionarea corectă a lucrurilor proiectate în timpul dureros al trecutului pierdut. Factorii de risc au determinat, așa cum s-a văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă, asupra mecanismelor defensive, mecanismele defensive sunt veritabili factori de protecție în momentul producerii stresului. Aspectul pozitiv, funcțional, al mecanismelor de apărare dezvoltate (Ionescu, 2001) a constat în construirea unei capacități de a face față condițiilor impuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2006). Funcționarea psihică a copiilor este afectată nu doar în cazul unei expuneri directe la violență, ci și atunci când copilul e martor la amenințări cu violență sau victimizarea unei persoane necunoscute copilului. Chiar și în absența experiențelor de victimizare, acumularea adversităților contextuale, în familie și în comunitate în perioada copilăriei poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în absența experiențelor de victimizare, acumularea adversităților contextuale, în familie și în comunitate în perioada copilăriei poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani reprezintă cel mai important predictor al declanșării unor tulburări psihopatologice și a comportamentelor de abuz de substanțe. în vreme ce singura șansă de diminuare a efectelor expunerii sau de protecție împotriva expunerii la violență în comunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
uitarea. Reziliența Antonovsky (1984) sugerează că „reziliența ar putea reprezenta antidotul paradigmelor prea mult orientate spre studierea cauzelor bolilor și a patologiei, deoarece aici se încearcă înțelegerea modurilor în care indivizii pot să și mențină bunăstarea și sănătatea în ciuda prezenței adversității”(apud Trudel, Puentes Neuman și Ntebutse, 2002, p. 160). Reziliența, generând reacții individualizate de coping cu factorii stresori, ne retrimite la ideea amplu documentată de neurobiologie a individualizării mediului de către individ, în sensul că același mediu fizic sau chiar același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în raport cu anumite exigențe de adaptare, fără a se manifesta obligatoriu, în toate momentele și situațiile; reziliența trebuie văzută din perspectiva developmentală și în raport cu șansele de inserție socioprofesională ale persoanei. Diferențele privind abilitățile de adaptare ale persoanelor expuse acelorași riscuri sau adversități au fost numite și sunt astăzi intens cercetate din perspectiva conceptului de reziliență. Reziliența individului expus riscurilor sau adversităților ar trebui să reprezinte scopul tuturor intervențiilor cu ființa umană. Indiferent că vorbim de boli fizice, mentale, derapaje sociale, dificultăți generate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perspectiva developmentală și în raport cu șansele de inserție socioprofesională ale persoanei. Diferențele privind abilitățile de adaptare ale persoanelor expuse acelorași riscuri sau adversități au fost numite și sunt astăzi intens cercetate din perspectiva conceptului de reziliență. Reziliența individului expus riscurilor sau adversităților ar trebui să reprezinte scopul tuturor intervențiilor cu ființa umană. Indiferent că vorbim de boli fizice, mentale, derapaje sociale, dificultăți generate de sistemul socioeconomic sau politic, catastrofele naturale sau artificiale, sau violența interpersonală, intervențiile care se fac cu victimele ar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]