1,128 matches
-
plecat în Germania; eu am luat altă cale. Viața ne-a despărțit; și împrejurările nu ne-au făcut să reluăm legăturile noastre decât târziu de tot, acum câtva timp în urmă, într-o întâlnire întâmplătoare la Fundația Carol. Cordial și afectuos ca întotdeauna Zarifopol mi-a vorbit cu înduioșare de lucrurile trecute, de "Carmen Sylva", de șezătorile noastre artistice, de activitatea și de planurile noastre. Apoi, din nou firul s-a rupt. De astă dată pentru totdeauna. Sau, cine știe, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spre a nu avea nimic; atunci și de-a lungul zilei. STĂPÂNA NOASTRĂ 3. Luni ș4 februarieț - Același lucru și, de asemenea, cu alte sentimente, mai mult spre a nu avea nimic, de-a lungul zilei, iar seara, o atașare afectuoasă față de Stăpâna noastră, cu multă încredere. STĂPÂNA NOASTRĂ 4. Marți ș5 februarieț - Înaintea liturghiei, în timpul și după aceasta, evlavie îmbelșugată, lacrimi și durere de ochi din cauza mulțimii lor, vedere a Mamei și a Fiului, gata să mijlocească pe lângă Tatăl //4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
întoarcerea lui Valentin dintr-un sanatoriu de recuperare pentru boli nervoase, unde stătuse timp de șase luni de zile, Carlina rămase profund surprinsă văzându-l atât de schimbat. Părea extrem de obosit și foarte slăbit. - Valentin, începu ea pe un ton afectuos, nu crezi că ar trebui să te vadă un medic neurolog, să îți facă eventual un consult mai amănunțit înainte de a te apuca de alte treburi?! Ai ochii roșii și pari extenuat. Mâinile îți tremură și ai slăbit foarte mult
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
punctele de vedere. Era ca o plantă proaspătă și rezistentă. Credea că nimic nu-l mai poate doborî, iar în caz că acest lucru se întâmpla era pregătit să se ridice imediat. Când află la ce oră îi pleacă trenul, îi salută afectuos pe cei care veniseră să-l petreacă și le zise: - Rămâneți cu bine și să ne vedem în curând! - Mergi sănătos și norocul să-ți surâdă mereu! - Drum bun și baftă! Îi ură altul. Numai bunul său prieten Cosmin nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Aci, copiii: masă, cinematograf imediat și întoarcerea acasă, copiii au plecat iar, eu am rămas superb singură. Au început să vină Sbur. crezând că e ședință; am stat de vorbă cu Bonciu, care îți predă (sic) complimente, a vorbit foarte afectuos de tine și despre tine. Apoi iar masa, iar copiii, cărora gazda cu care fusesem schimbată le-a oprit toate alimentele, și care sunt lăsați aici deocamdată fără alimente, fără bani. Tu vois ça! Astăzi te-am purtat cu mine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
rochia marron, jerseul negru și manteau-ul marron, pălăria marron, poșeta nouă și am pornit-o încărcată la ei; am ajuns la 2.25, dar prea devreme, cred, pentru ceasul dejunului lor. Am găsit pe doamna Bi[emel], cordială, caldă și afectuoasă, care m’a întrebat cum am făcut eu să am o fată atât de cinstită, cu toată frumusețea și sex appeal-ul care o face să fie atât de înconjurată, și totuși atât de nobil distantă și corectă cum nu se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ai oferit-o lui Cinci și altor amici ai tăi. Era hotărât să nu vină la gară să te vadă, spunând că „te urăște“. Textual. Iată un cancan care m’a scârbit de „cei trei C.“, așa cum îi numești tu afectuos în scri sorile tale. Miercuri seara, 5 noembrie [1947] [...] Cum scrisorile fac atâta drum și sunt, poate, atât de nesigure, eu îți scriu astă seară, iubita mea, dorindu-ți din inimă sănătate, cumințenie și noroc. Niciodată - egoistă - nu m’am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
trimisă împreună cu una dintre ale mele? Dar scrisoarea de la Tante Margot ai primit-o? Te rog răspunde mi repede la aceste două întrebări. Lungă conversație de familie cu Măriuca, pe care am invitat-o pentru duminică la prânz. Îți transmite afectuoase salutări. [...] Opt luni s-au așternut peste mine, torturându-mă din zi în zi mai tare; oare câte mă mai așteaptă încă până la sfârșitul calvarului meu matern? [...] Vineri, 7 mai [1948] [...] Iubita mea, e câteodată mai greu de îndurat decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fi întins pe toate tărâmurile: n’am citit nimic, n’am scris nimic; m’am gândit la tine și am trăit alături de prietenii noștri de aici. Nu știi ce a putut fi Rein[er], pentru mine: o prezență atentă și afectuoasă, o inteligență ce deschidea orizonturi inteligenței mele fricoase sau ankilozate (sic). Mereu aceleași sfaturi, Monica, draga mea. Nu vreau un mariaj pentru salvarea unor bunuri materiale problematice, chiar dacă ar fi să nu mai găsești decât ruine și ca în Varlaam
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
duc să-l consult! [...] De acolo, năucă, am coborât cele trei etaje ale marelui palat al ziarului fost popular și m-am dus să-l caut pe Camil B[altazar]. Ăsta da, s-a purtat exact ca înainte: drăguț, politicos, afectuos, dar [e] un biet idealist. După el, n-ar trebui decât să spun: „Sunt Doamna Cutare“, ca să mi se deschidă toate ușile și să mi se ofere tot ce doresc: cantină la asociația lor, spor de pensie ca soție a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
om sănătos. Constant și sigur de-a lungul tuturor vîrstelor, ritmul în care mîna așterne cuvintele îți evocă personalitatea corespondentului: un om moderat, comprehensiv, prevenitor; un om de „consonanțe sufletești”. Analiza lexicului (în care revin cuvinte ca „luminos”, „delicat”, „fin”, „afectuos”, „căldură”, „eleganță” etc.) întărește această impresie. Inconfundabilă sub toate aspectele, scrisoarea devine documentul de la care se poate începe un portret. Ajuns aci, mă încearcă îndoiala că, pe cel schițat acum, l-am început bine. Trebuia, poate, să spun, mai întîi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
respectiv din Ateneu, rămas la catedră, s-a pierdut. Dacă s-ar mai găsi la redacție un exemplar, te-aș ruga să mi-l trimiți, poate prin cineva care vine la Iași. Te rog să primești salutările mele prietenești și afectuoase urări de bine. Const. Ciopraga </citation> (9) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”15 febr[uarie] 1978”> Dragă domnule Călin, Mi-au parvenit la timp Discursurile lui Delavrancea , pe care le-ai readus în actualitate cu competență și pietate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-mi fac, dar încercarea greș nu are! Nu am telefonul matale de acasă. Voi suna deci la redacție. Sper că mă vei putea însoți. Nu voi rămîne în Bacău decît între două trenuri... Cu cele mai bune urări și salutări afectuoase. Constantin Ciopraga </citation> (26) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”11 noiembrie 1989”> Dragă domnule Călin, Închei acum, noaptea, răspunsurile la interviul despre Creangă. Fiindcă nu scriu ușor, cele cîteva pagini mi-au luat două zile... Aș fi bucuros
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ar merita. Mulțumesc și pentru publicarea recenziei la cartea mea . După cum ți-am mai scris, dacă aveți vreo temă colectivă pe viitor, comunică-mi-o și mie. Nu mai treci prin București? Ce e cu doctoratul d-tale? Cu salutări afectuoase, Al. Dima </citation> (8) <citation author=”Al. Dima ” data =”ian[uarie] 1978 ” desc="[carte de vizită]" > Mulțumiri pentru atenție Aceleași urări. Trimite-mi și mie revista. Ce mai lucrezi? Aștept vești. Al. Dima N.B. Nu am adresa d-tale particulară
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bucuros că pot aduce familiei Călin, din partea mea și a familiei mele, o urare de bine din inimă. Te așteptam cu noutăți, mai ales privind lupta declanșată și îmbunătățirea pe parcurs a tacticii. Nici un rînd! Nici un rînd! Nimic! Nimic! în afară de afectuoasele urări de Anul Nou care ne-au bucurat cu atît mai mult cu cît am înțeles că va urma imediat scrisoarea mult așteptată. Dar vreau ca epistola de față să fie foarte scurtă. Problema care mă frămîntă este tot aceea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
VII.[19]75”> Dragă Domnule Călin, De mult mă pregăteam să-ți scriu și să-ți mulțumesc pentru frumosul articol ce l-ai publicat în Ateneu despre mine . Rar mi-a fost dedicat un portret mai măgulitor și mai sincer afectuos. Încă o dată, mulțumesc din toată inima! Dacă-ți scriu abia acum - și în grabă - e din pricina multor necazuri ce am avut și mai am de mai multă vreme. Tatăl meu e grav bolnav și acum - in extremis - a fost operat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cîntă Money, Money, Money. Amatorismul și naivitatea sînt evident asumate, dar simpla asumare nu le transformă în altceva decît ceea ce sînt, nu le transformă într-un stil. E evident că secvența cu Money, Money... se cere luată ca o parodie afectuoasă a primelor videoclipuri, dar ca să faci parodie nu e suficient să faci ceva penibil numai-că-evident-la-mișto ; mai trebuie s-o faci și cu un pic de stil. și regizoarea Phyllida Lloyd nu e în stare de așa ceva. Singurul talent care i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul afectuos al tradițiilor trecutului și militantul progresist, aparținând generației pașoptiste. Alecu Russo a fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846ă. Scrierile
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Alexandru VasiliuTătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908ă, care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia Teodoreanu a trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1951 și a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. TEODORESCU, LEONID (1918-1992ă MEDIC
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
S-ar p)rea c) În interiorul limbii materne se poart) o lupt) Între lumin) și Întuneric și poate c) istoria Rusiei este, parțial, o revolt) Împotriva acestor expresii mieroase de care oamenii „realiști” se simt tr)dați. Ei folosesc expresii afectuoase și poate simt c) o minte tulburat) de dragoste este periculoas). Primejdia Îți mobilizeaz) mijloacele de ap)rare și dup) aceea ucizi pentru c) sufletul ț)u a fost tulburat. Unul că Gromîko se poate simți Ins) la ad)post
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mama, socotită intelectuala familiei, pe Cleo, considerată cam excentrică, dar și pe frumoasa Olimpia, sora cea mai mică și singura rămasă azi În viață). Erau momente de sărbătoare, pe care le așteptam cu nerăbdare. Mama putea să fie tandră și afectuoasă, dar și ușor influențabilă și nesigură pe ea, În ciuda Îndrăznelii și Încăpățânării grecești. Tata era mult mai autoritar, mai stăpân pe el (era capabil de accese de duritate chiar exagerate uneori, de Înțeles pentru cineva educat În spirit prusac de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
că așteaptă cu Încredere un moment mai bun ca să-mi găsesc inspirația, Înțelegând că aveam nevoie de repaus total. După o perioadă calmă la Paris, am ajuns la New York. Vărul meu Nicu, din ramura grecească, a mamei, m-a Întâmpinat afectuos la aeroport, ca apoi să mă ia peste picior, În stilul său caracteristic: „Vezi, dacă Învățai grecește când erai mic, te-ai fi Înțeles bine și cu oamenii, și cu zeii! Dar și așa, eu nu știu ce probleme ai avut, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pricepere. El este eminamente concret. Trăiește din memorie, unde își depozitează micile întâmplări, din sentimente care, datorită echilibrului său umoral sunt calme, firești; este deosebit de atașat de câteva fete și mai cu seamă de una pe care o adoră, este afectuos cu animalele, foarte cooperant și săritor la nevoie. Are, firește, și reacții nervoase. Când au încercat să-l alfabetizeze, după repetate refuzuri politicoase, a trântit pe jos creioanele și caietele. De fapt a fost un fel al său, politicos, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spune Herodot, "obișnuiau să-și vândă copiii". Am forța prea mult recurgând la izvoare protoistorice? cine știe?... Cred că este o uitare a unor tradiții care erau solide cu câteva decenii în urmă, când în lumea satului mai circula imboldul afectuos "nani" despre care filologii ne spun că vine direct din descântecele romane care îngânau la capul copilului un dulce "nenia". (Îl regăsim și în italiană: "...Dormi, dormi, nel mio seni, nina, nana, na".) Aceste naive îngânări poetice stau totuși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tânărul sărăntoc a dispărut din circulație, lăsându-i ca amintire această maternitate neprogramată. În 1887 s-a născut o nepoțică, căreia i-au dat numele de Marcellina, sărbătorită sincer de toți. Mama Angela a devenit pentru cea mică o bunică afectuoasă și puternică: era o gură în plus de săturat, dar a fost primită ca un dar al lui Dumnezeu. Ea nu a urmat obiceiul curent al multor părinți care, din ipocrizie, își lepădau scandalul și rușinea de pe umeri, alungându-și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]