55,287 matches
-
Alexandra Olivotto Totalitarismul stilului Cu sigurantă va părea bizar dacă afirm că poezia lui Cristian Simionescu îmi amintește de Milan Kundera (prozator, eseist și dramaturg de felul său). Și totuși amândoi practică un tip de scriitură compactă care mă uimește de fiecare dată prin coeziunea ei (de la stil până la "idei"). De
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
poezie spaniolă din 1952, ținut la Segovia. În sfârșit, un alt ecou important al acestei teorii se întâlnește în 1954, într-o operă publicată la Havana, și La poesía contemporánea en Cuba (Poezia cubaneză contemporană) de Roberto Fernández Retamar. Acesta afirmă că școala de poezie Orígenes, grupată în jurul revistei cu același nume, a aderat la formula estetică lansată de Busuioceanu, a poeziei ca "activitate a spiritului și metodă de cunoaștere". Se poate spune așadar că ideile lui Busuioceanu despre poezie și
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
profil, eventual, legarea paginilor rezultate în volum etc. Textul vorbitor Porțile paradisului lecturii par să se fi deschis pentru nevăzătorii de pretutindeni după 1990, o dată cu apariția în număr semnificativ în lume a editurilor electronice și a publicațiilor pe Internet. Se afirmaseră între timp cărțile sonore, înregistrate pe bandă magnetică, apoi pe casetă, mai nou pe cd. Numai că și aici, cititorul depinde de oferta existentă ori, acolo unde lucrurile merg repede, la comanda sa, el trebuie să stea la coadă să
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
mai temeinic despre lectura audio electronică a literaturii) curge frumos în casele a câteva zeci de cititori nevăzători spurcați la accesarea fonosintetică a Internetului. Cel mai performant pe orbită este prozatorul Cătălin Gavriliu, originar din Bacău, stabilit recent la Timișoara, afirmat mai cu seamă pe siturile unor e-edituri. Dar dacă e să iau la socoteală liceele și colegiile postliceale ale nevăzătorilor și studențimea de aceeași condiție homerică, destul de numeroasă mai ales la Cluj, e lucru sigur că numărul cititorilor audio
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
finele anului 2001, revista "Jurnalul literar" începea să publice, în traducerea Corneliei Ștefănescu, Les Mailles du filet 1, "jurnalul din România" al Soranei Gurian, redactorul-șef al periodicului, Nicolae Florescu, invoca drept motiv determinant valoarea documentară a cărții. Aceasta se afirma în articolul Un necesar, chiar obligatoriu punct pe i reprezintă "un jurnal zguduitor, un jurnal revelație asupra celor care au adus comunismul în România...", un jurnal ce demonstrează că "în 1950, în exil, încă se mai puteau spune adevăruri în conformitate cu
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
România" al Soranei Gurian este "aranjat" și "romanțat" în chip excesiv. "Personajul" central din Les Mailles du filet nu e doar înfrumusețat: el are alte proporții, are un alt profil, are o biografie în parte (dar o parte esențială) inventată. Afirmînd acest lucru, nu am în vedere suspiciunile ce au planat asupra autoarei cărții ce relatează instaurarea comunismului în România. Suspiciuni grave, nutrite nu numai de exilul românesc, ci și de poliția franceză, așa cum atestă memorialistica vremii. � " Tot în 1950
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
curiozitate, se atașau pe urmă din afecțiune și admirație 16. Era inteligentă, cultivată, informată, poate prea informată. Avea relații cu oameni de stînga și de dreapta și cădea în picioare în cele mai grele situații."17 O ilustrare a celor afirmate în ultima frază e faptul că prietena admira filmul german Evreul Züss � care, răstălmăcind romanul omonim, "picura otrava șideologiei fascisteț"), motivînd că era bine realizat și jucat, în fapt pentru că "prin relațiile sale a înlesnit aducerea lui". Mai elocventă
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
arestat în 1941, pentru corupție, un agent al Gestapoului) Certitudinea deplină ar putea-o însă aduce doar arhivele Siguranței și ale poliției. Pînă ce acestea vor fi accesibile, trebuie să observăm că împricinata nu dă nicăieri vreo dezmințire a celor afirmate în anonima "demascare", iar faptele ce au urmat confirmă exactitatea lor fie și în parte. (continuare în numărul viitor)
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
jenă s-o zic! Și s-o susțin, stimate domn, și s-o susțin! * "...ați putea dumneavoastră... Dar nu, trebuie să exprim în cuvinte mai tari, mai plastice, nu - ați putea, ci - ați îndrăzni, uitați-vă acum la mine, să afirmați că nu sînt porc?!" * Raskolnikov omoară baba-n iulie. Tot în iulie, Rogojin bagă cuțitu-n Nastasia! E luna crimelor, se pare! * (Plouă e ora șase și jumătate dimineața. Acoperișurile ude, mirosul bobului de apă strivit pe tablă, zgomotul orașului. O
Nastasia Filippovna era lesbiană by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14137_a_15462]
-
în iunie 1946, Sorana Gurian scrie la gazeta "Lumea" a lui G. Călinescu. Aici, apar nuvela Căpitanul pleacă în călătorie și cîteva poezii ale lui Esenin, traduse împreună cu Zaharia Stancu. (Probabil că de aici s-a pornit, cînd s-a afirmat că toate traducerile lui Stancu din Esenin au fost rodul colaborării cu Sorana Gurian, uitîndu-se că, la publicarea celor dintîi, adunate într-un volum în 1934, cea în cauză era încă la Iași și n-avea decît 21 de ani
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
anticamerei literaturii cu romanul, să zicem, de tip anglo-saxon și proza intelectualistă a lui Huxley cu școala abilului și mondenului Maurice Dekobra". Se sublinia astfel, "convenționalismul" prozatoarei, care ar fi departe de o descriere veridică a clasei burgheze, cum se afirmase, ci se conformează "ideii pe care și-o face despre ea", în fond "o lume a demimondenelor". Ca atare, "i-am putea ierta Soranei Gurian - spune criticul - un exhibiționism maladiv, corolar al unui complex de inferioritate propriu infirmilor. Nu-i
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
pe seama publicității pe care și-o făcea scriitoarea (afișîndu-și fotografia cu cîinele Dick în vitrina librăriei de pe Calea Victoriei) li se adaugă "o sumară schiță biografică", unde se reiau, cu un ton extrem de mușcător, acuzațiile din "demascarea" "Luptătorului". În final, anonimul afirmă: "Că semnătura d-sale împodobește ca o medalie nouă paginile «Liberalului», nici aceasta nu ne uluiește. Ceea ce nu putem înțelege însă prea bine este de ce d-na Gurian și-a făcut apariția cu o atît de mare întîrziere în foaia
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
suprimam; nu numai replici, dar chiar și scene întregi. La unele piese însă - Meșterul Manole, Atrizii, spre-o pildă - nu am revenit, le-am lăsat în "haina" lor inițială. D. T.: - "Primatul textului - iată comandamentul suprem al artei teatrale!", ați afirmat dumneavoastră în articolul Regizorul și textul, de prin 1939, articol inclus și în relativ recentul dumneavoastră volum Oameni de teatru. Subscrieți la această afirmație și azi, după mai bine de trei decenii? V. E.: - Evident, părerea mea a rămas aceeași
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
mîna fiului a notat cu un creion ca și invizibil cuvîntul «mort» fixînd centrul traducerii - reper salvator pentru ziua examenului cînd improvizația ar putea să îi joace urîte feste - de pildă un demon repetent și răutăcios să-l îndemne să afirme nu că bătrînul intrase în moarte cu aerul că doormea ci că dormea semănînd mai degrabă cu un om mort. Sînt zile confuze cînd nici premiantul clasei nu știe traducerea corectă: dacă intri sau ieși din somn... Corzi ...iar deschizînd
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
care tatăl se disociază în momentul în care, inspirat de Gide, își face acel coming out. Dacă demersul lui Gide (în Si le grain ne meurt, Le livre blanc și Corydon), ca și al lui Benvenutto Cellini, de a-și afirma deschis orientarea sexuală și de a scrie despre ea, e lăudabil, Bălan nu ezită să acuze alți scriitori pentru păstrarea tăcerii. Aici apare punctul slab al acestei abordări: "Marcel Proust, clientul bine cunoscut al locurilor pariziene rău famate și în
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
femeile și pierdută de admirație față de persoanele - de obicei simple - care "duc pămîntul", îl țin "să nu se desfacă". Dragostea e "un elan" pe care mărturisește (cochet) că nu l-a priceput niciodată și, în anii negri consemnați în jurnal, afirmă răspicat că ar renunța bucuros la orice fel de dragoste pentru mai multă căldură, mîncare și confort. Sentimentele trebuie, pentru ea, legitimate: "Cum să iubești dacă nu ești căsătorit cu persoana respectivă?". Tia Șerbănescu se situează așadar în răspăr față de
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
Ca un bagaj al timpului la umărul timpului generației mele Mi-am promis să trec zîmbitor prin acest timp al disperărilor potolite, jucîndu-mi rolul ce mi s-a dat cu puterea neschimbată a unui actor debutant care vrea să se afirme încă din primul spectacol. Am puterea de a spune că totul poate fi în favoarea ta, dacă aștepți un timp și nu disperi, dacă treci zîmbitor printre zile, cum treceai ieri printre turiștii colorați de pe esplanada Domului din Köln, cu o
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
și concepția sa romantică și conservatoare. Confesându-se, scriitorul își evocă prietenii și confrații, realizând câteva excelente portrete, deconspiră totuși modelele unor opere și, cu modestie, relatează despre întâile succese literare, bucurându-se de aprecierea lui Titu Maiorescu și își afirmă convingerea, vai, acum, atât de inactuală, că se poate trăi de pe urma scrisului, fiind și el o profesie ce merită o firească răsplată. Un prim arbore genealogic și-l alcătuiește Sadoveanu însuși. Părinții tatălui au fost pribegi olteni, veniți la Iași
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
forma istoriei, asta nu înseamnă că ea se poate apăra de abuzurile memoriei: „Un principiu de drept roman, cu largă aplicabilitate în evoluția memoriei, spune că error communis facit ius - greșeala comună statornicește dreptul. Istoria nu este nici ea imună.", afirmă istoricul într-unul din cele mai interesante capitole ale cărții, Episoade din cronicul unei letargii asumate, în care face, printre altele, un excurs prin tezele unor candidați la admiterea în Facultatea de Istorie din București. Că istoriografia e și ea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
și până-n tălpile picioarelor". Profund antipatic i-a fost slavistul Petre Cancel, un nevropat mohorât și bizar, și, oarecum pe aproape, Mihail Dragomirescu, al cărui portret alunecă în caricatură, îngroșând mult părțile negative și nerecunoscându-i nici un merit. Alexandru Ciorănescu afirmă că nimeni nu l-a luat în serios, mai toți criticii epocii interbelice desconsiderându-l (ceea ce e cam adevărat). Memorialistul nostru găsea două explicații: "De o parte l-a discreditat aspectul lui pachidermic, produs al masivității fizice și al placidității
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
fragment, cu câteva impresii din Argeș, e semnificativ pentru obiceiul danezilor de a întreba lumea întâlnită în călătorii în legătură cu situarea geografică a Danemarcei; era, pare-se, o adevărată obsesie a călătorilor danezi din secolul al XIX-lea, dornici să-și afirme țara drept altceva decât o „provincie germană"; o scenă nu mult diferită de cea a lui Nyrop apare inclusiv în memoriile de călătorie ale lui Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet: în lungul său drum din 1841 prin Grecia, Turcia
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
în noapte. În conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea, ci cu înspăimântarea" ("mit dem Erschrecken"). Începea pentru noi, odată cu instaurarea terorii comuniste, ceea ce aș putea numi o pedagogie a spaimei. Părăsisem pentru foarte multă vreme spațiul universitar. Aș fi
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
da în Autobiografia sa o scriere "tipică în cel mai înalt sens pentru un reprezentant al iluminismului", exponent și "ctitor al epocii sale". Este un extravertit și povestește doar ce a trăit "ca martor ocular". Prețuiește "fericirea de natură practică", afirmă "universalitatea rațiunii" și este, în chip esențial, optimist, încrezător în valoarea experiențelor și pragmatic. Crede în acțiunea formatoare a scrisului și vede în secolul său, al XVIII-lea, un "timp de maturitate a umanității". Anticipează, prin acest spirit pozitiv, Anii
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
încercări!). Și, cu toate acestea, Vintilă Horia nu se bucura prea mult de simpatia autorului Amintirilor din pribegie ! Dar cel care, într-adevăr, a avut de înfruntat oprobriul d-lui Djuvara este Constantin Virgil Gheorghiu: acum se confirmă cele ce afirma, cu ani în urmă, d-na Monica Lovinescu: cel care a înșelat, și moral, și material, încrederea traducătoarei sale (d-na Lovinescu) și a ajuns la jalnice reglementări judiciare. „Un personaj abject" - iar La vingt-cinquième heure este considerat „un roman
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
care se spune că își are forță de atracție paradoxala tocmai în caracteristicile care, aparent, ar fi contrare donjuanismului și nu l-ar defini: aspectul adolescentin, candid, în esență neviril. ("Cioran se arătă încă puternic fixat asupra vîrstei de adolescent", afirma Blaga, reluîndu-și repetat observația: e "un trainic adolescent" sau e blocat în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]