3,174 matches
-
52837, UAT Gârcov, teren extravilan, Balta Gârcov, amplasată pe pârâul Gârcov, Steren = 138.236 mp 138.236 0,004 10 ani activități economice ... 46. Numărul curent 137^14 se modifică și va avea următorul cuprins: 137^14 101314 parțial 8.03.01 Bazin hidrografic Olt, cu toți afluenții de ordinele I-VI, județul Covasna 1.215.000 CF nr. 24358, UAT Haghig, teren extravilan, ape stătătoare, neproductiv TC 9, St = 68.486 mp 68.486 Țara: România, județul: Covasna 0,0616 2 ani îndepărtare material aluvionar CF nr. 28600, UAT Vâlcele, albie râu Olt
HOTĂRÂRE nr. 151 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279673]
-
ani piscicultură CF nr. 25248, UAT Hăghig, TC 16, râul Olt, Steren = 88.000 mp, județul Covasna 88.000 0,004 10 ani piscicultură ... 47. Numărul curent 137^17 se modifică și va avea următorul cuprins: 137^17 101275 parțial 08.03.01 Bazinul hidrografic Olt cu afluenții de ordinele I-VI, lungime curs de apă codificat - 2.168,3 km, suprafață lucii de apă = 11.895,65 ha, resurse apă = 1.680 mil. mc 118.956.500 CF 36297, UAT Tomșani, extravilan, albie pârâul Bistrița, Steren = 14.565 mp, județul Vâlcea 14.565 Țara: România, județul: Vâlcea
HOTĂRÂRE nr. 151 din 22 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279673]
-
rănite, cu dizabilități) Starea exemplarelor după prelevare (vii, moarte, rănite, cu dizabilități) Barbus barbus 200 adulți/juvenili vii vii Zingel zingel 50 adulți/juvenili vii vii (2) Capturarea/Recoltarea exemplarelor de pești de la alin. (1) se va face din râul Siret și afluenții din aval de lacul de acumulare Călimănești până la vărsarea în Dunăre, inclusiv de pe raza ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior și a ariilor naturale protejate cu care se suprapune. Articolul 2 (1) Derogarea se stabilește de la
ORDIN nr. 1.602 din 16 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286760]
-
de la Moară fiind o resurgență a cărei ape provin în mare măsura din Valea Babei. PERIMETRUL CARSTIC DEALUL ȘI PEȘTERA BOLII Dealul Bolii reprezintă de fapt o bară calcaroasă străpunsă subteran de către Pârâul Jupâneasa. Acesta a fost inițial afluent al Băniței, având talvegul cu 25-30m mai ridicat față de nivelul actual. Atras de nivelul de bază mai jos al Bazinului Petroșani, râul și-a adâncit valea, în sectorul amonte al cheilor observându-se patru nivele de eroziune. Interesant este
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
străbate zona montană. În localitatea Baru părăsește munții, ocolindu-i apoi pe la sud și vest. Afluenții principali ai Râului Strei sunt Jigoreasa, Crivadia, Ohaba, Cioclovina și Luncani, cel din urmă străbătând peștera Ponorîci-Cioclovina cu Apă. Jiul/Jiul de Est - cu afluenții săi de pe dreapta: Sterminosu, Bilele, Răscoala, Taia, Bănița al cărei curs superior, pârâul Babii, este amenințat cu captarea de pârâul Crivadia, completează rețeaua hidrografică a parcului. Apele subterane apar atât în zona rocilor metamorfice cât și a celor calcaroase
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
În partea superioară se pot semnala 2 sau 3 zone cu curgere permanentă, cu lungimi de zeci sau sute de metri, dar fără debite importante. Zona superioară a văii este cel mai probabil tributară Peșterii Șura Mare, formând unul din afluenții de pe stânga care apar în partea superioară a acesteia. Partea inferioară a văii are un caracter de curgere temporară și un aspect de mini-canion, începând de la Comarnice. Valea Bordului - este poziționată în partea sudică a Bordului Mare, fiind
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
în partea sudică a Peșterii Cocolbea și ajunge până la nord de satul Ponor. Jumătatea superioară se dezvoltă pe călcare, având în general și un caracter de curgere temporară, iar cea inferioară are un caracter de curgere permanentă. Unul din afluenții Văii lui Ion, este Valea Plăișorului, cu o lungime de peste un km, dezvoltată pe călcare. Ea se împarte într-o zonă superioară cu curgere permanentă și una inferioară cu curgere temporară. Valea Lola - este "suspendată" în versantul drept al
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Pătratele de probă selectate au fost considerate ca având potențial de a adăposti habitatul caracteristic speciei, respectiv zone cu substrat calcaros la vedere, aflorimente calcaroase cu pantă accesibilă, grohotișuri calcaroase sau zone ruderale și semiruderale din lunca râurilor principale și afluenților de dimensiuni relativ mari. Pilemia tigrina nu a fost identificată în niciuna din cele 24 de pătrate de probă. De asemenea, Anchusa barrelieri, planta considerată gazda principală a speciei, nu a fost identificată în niciuna din zonele investigate. O singură
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
că Austropotamobius torrentium a fost semnalată în zona de referință în Bretea Streiului, pârâul Tinovia - Băcescu, 1967; Pârvulescu and Petrescu, 2010. În zona sitului au fost realizate colectări cantitative din 16 sectoare de râu situate pe râurile Ohaba, Cioclovina și afluenții, Crivadia. Specia a fost identificată în 13 sectoare, indicele de captură per unitatea de efort variind între 3 și 14. Lista punctelor de inventariere pentru specia Austropotamobius torrentium Tabelul nr. 16 Numărul crt. Râu Cod stație Coordonate GPS Indice de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
geomorphologic au contribuit intens procesele de modelare din întreg spațiul montan. Aici se remarcă bine suprafața carpatică nivelată Măguri-Mărișel (sculptată în sarmațian) care include toate intefluviile înalte de pe dreapta văii Iadei. Atât pe valea principală cât și pe afluenții acesteia, apar în general trei nivele de umeri de vale, toate acestea incluse suprafeței de nivelare. ... 2.3. Hidrografie Teritoriul ariei de protecție avifaunistică se suprapune peste teritoriul a opt bazine hidrografice importante din care șapte sunt tributare Crișului Repede și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Vadu Crișului, în timp ce apele din segmentul terminal alimentează, probabil, izvorul din Fundătura Birtinului. Extinderea suprafeței de difluență este de 2.5 km. Bazinul hidrografic Borod este reprezentat printr-un număr mic de râuri, șase la număr, toate temporare și afluente de stânga ale Pârâului Borod, care nu intră pe teritoriul ariei de protecție avifaunistică. Indicele de sinuozitate are valori de 1.28 pentru râul Valea Sasului și 1.44 pentru un râu din apropiere. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Defileul Crișului Repede - sculptat de râul cu același nume între confluența cu Iada și până la localitatea Vadu Crișului, este format dintr-o succesiune de sectoare de tip chei și bazinete depresionare de eroziune dezvoltate în zonele de confluență cu afluenții principali. Două sectoare sunt caracteristice. Primul este în amonte de localitatea Șuncuiuș la sud de Dl. Gropilor un sector de chei de cca. 3.25 km, caracterizat de versanți abrupți cu portale de peșteră impozante (ex. Portalul peșterii Ungurului) și confluența
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ca s-au format în principal prin eroziune lineară în timp ce celelalte au evoluat prin procese de captare carstică. Sub denumirea de Cheile din Valea Iadei sunt cunoscute toate tronsoanele de chei aflate pe cursul acestei văi și pe afluenți. Primul sector de chei este cel cuprins între Valea Servinoasa în amonte și Valea Boții în aval, un sector de chei de cca. 2.7 km lungime, mărginit de o parte și alta de o serie de abrupturi calcaroase, țancuri și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
din Depresiunea de la Acre, cu pierderea la baza abruptului calcaros de deasupra ponorului de la Acre. În cuprinsul ariei protejate, există și alte cazuri de văi oarbe, dar aici amploarea fenomenului carstic este mai redusă, ca în cazul unor afluenți de dreapta ai văii Mișidului. Văile de recul (sau văile în fund de sac) sunt reversul văilor oarbe și apar mai ales în cazul resurgențelor. Văile de recul apar la baza unor abrupturi calcaroase sub forma unor izbucuri, izvoare sau
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
m amonte de podul de cale ferată și până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului; ... ll) râul Timiș, 300 m aval de podul rutier Albina de pe șoseaua Timișoara-Buziaș, tot timpul anului; ... mm) râul Buzău cu afluenții săi, amonte de confluența cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului; ... nn) pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului; ... oo) brațul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 de zile în perioada 20 martie-18 mai inclusiv
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
montan Iezerul Mic, tot timpul anului; ... yy) Valea Stezii superioară - afluent Pila Moale 45°40’34.6’’N 23°59’22.4’’E - până la izvoare, tot timpul anului; ... zz) Sebeșu de Sus, Valea Moașei superioară 45°36’50.4’’N 24°24’11.3’’E - până la izvoare, tot timpul anului; ... aaa) râul Mare Cibin - afluentul Beșineu de la pod Niculești 45°39’13.9’’N 23°50’27.9’’E - până la izvoare, tot timpul anului; ... bbb) râul Mic Cibin - afluenți Foltea, Rudarilor, Comenzi - de la confluența cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului; ... ccc) râul Vâlsan de la baraj
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
singur exemplar/zi, dintr-o singură specie. (9) În mod special, în râul Someșul Cald, de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni până la confluența cu lacul Beliș, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Râul Târgului Superior (afluenții care confluează în lacul Râușor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râușorul, Râul Târgului amonte de lacul Râușor, Râul Doamnei Superior de la izvoare - baraj Baciu, lacul Urlea din județul Brașov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluența cu râul Mureș, pârâul
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
siguranță a acumulării permanente Solești, pe râul Vaslui, județul Vaslui“ Titular: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională „Apele Române“ - Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad Amplasament: localitatea Satu Nou, comuna Solești, județul Vaslui, barajul acumulării Solești, râul Vaslui - afluent de stânga al râului Bârlad Indicatori tehnico-economici Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 101.779 din care construcții-montaj (inclusiv TVA): mii lei 55.456 (în prețuri valabile la 27.11.2023, 1 euro = 4,9702 lei) Eșalonarea investiției Anul I INV mii lei
HOTĂRÂRE nr. 407 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282306]
-
din suprafața țării. Rețeaua hidrografică cuprinde un număr de 274 cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 7039 km și o densitate medie de 0,33. km/kmp. Pe teritoriul României, spațiul hidrografic Argeș-Vedea cuprinde sub bazinele: Argeș cu 178 afluenți codificați, Vedea cu 81 afluenți codificați, Călmățui cu 10 afluenți codificați. Lungimea fluviului Dunărea aferentă spațiului hidrografic Argeș-Vedea este de 172 km. În bazinul Dunării mai există alte 5 cursuri de apă. Bazinul hidrografic al râului Argeș este cuprins între
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
cuprinde un număr de 274 cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 7039 km și o densitate medie de 0,33. km/kmp. Pe teritoriul României, spațiul hidrografic Argeș-Vedea cuprinde sub bazinele: Argeș cu 178 afluenți codificați, Vedea cu 81 afluenți codificați, Călmățui cu 10 afluenți codificați. Lungimea fluviului Dunărea aferentă spațiului hidrografic Argeș-Vedea este de 172 km. În bazinul Dunării mai există alte 5 cursuri de apă. Bazinul hidrografic al râului Argeș este cuprins între următoarele coordonate geografice: 43°54'50" - 45°36'30
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 7039 km și o densitate medie de 0,33. km/kmp. Pe teritoriul României, spațiul hidrografic Argeș-Vedea cuprinde sub bazinele: Argeș cu 178 afluenți codificați, Vedea cu 81 afluenți codificați, Călmățui cu 10 afluenți codificați. Lungimea fluviului Dunărea aferentă spațiului hidrografic Argeș-Vedea este de 172 km. În bazinul Dunării mai există alte 5 cursuri de apă. Bazinul hidrografic al râului Argeș este cuprins între următoarele coordonate geografice: 43°54'50" - 45°36'30" latitudine nordică și 24°30'50"- 26°44'25
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
la confluența cu râul Dâmbovița la Budești până la confluența cu Dunărea; ... – luvisoluri (LUV) - preluvosoluri (EL), luvosoluri (LV) și inclusiv planosoluri (PL) în zona de izvor a Platformei Cotmeana; ... – cernisoluri (CER) - cernoziomuri (CZ) și faeoziomuri (FZ) în zona interfluvială a afluenților râurilor Vedea și Teleorman. ... Situat în partea de sud a țării, spațiul hidrografic Argeș - Vedea are o climă temperat - continentală, cu unele particularități, astfel: – precipitațiile anuale înregistrează valori cuprinse între 1000 - 1400 mm pe culmile munților; ... – între 600- 800 mm
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
Râul Călmățui (L= 139 km, F= 1.413 kmp) numit și Călmățuiul Teleormanului sau al Burnasului, izvorăște din câmpia piemontană a Boianului la est de Bărcănești, de la altitudinea de 157 m și se varsă în lacul Suhaia lângă Viișoara. Principalii afluenți pe care-i primește, în ordinea formării bazinului hidrografic sunt: Dragna (L = 8 km, F = 15 kmp), Valea Știucii (L = 7 km, F = 21 kmp), Sohodol (L = 19 km, F = 60 kmp), Călmățuiul Sec (L = 48 km, F = 167 kmp
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
L= 36 km, F= 219 kmp), Tecuci (F= 61 km, F= 201 kmp), Bratcov (L= 39 km, F= 144 kmp), Burdea (L= 107 km, F= 366 kmp), Pârâul Câinelui (L= 106 km, F= 535 kmp), râul Teleorman, cel mai important afluent, (L= 169 km, F= 1.427 kmp) și Izvoarele (L= 42 km, F= 231 kmp). Râul Argeș (L= 350 km, F= 12.550 kmp) se formează amonte de lacul de acumulare Vidraru, sub creasta Munților Făgăraș, de unde izvorăsc cele două râuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]