2,420 matches
-
Râul Cerna este cel mai mare afluent de pe dreapta al Vardarului. Lungimea sa este de 207 km. În Primul Război Mondial, pe malurile lui s-au dus două bătălii și . Izvorăște din zona Țrna Dupka, în apropierea satului , la o altitudine de 760 m. De la izvor și
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
că râul are o legătură subterană cu un lac. Din satul Ilino, sub numele de râul Ilinska, el coboară într-o vale adâncă. Alte pâraie adună apele de pe versanții văii Jelezneț, și formează râul Zelezneț, deoarece trece prin . Al treilea afluent colectează apele de pe valea între Bigla și dealurile învecinate și se numește Sloeșticika, pentru că trece prin satul . Aceste trei ape au debit redus, pentru că izvoarele sunt slabe, în satul Jelezneț, ele unindu-se într-un râu care se numește Jelezneț
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
Suvo Pole și de pe versanții de sud-vest ai Strmolului și Slivei. De la ea gura acesteia, Cerna curge printr-o vale îngustă. Nu departe de satul Belce, Cerna iese prin capătul de nord al miciu Slepansko Pole. Aici Cerna primește din dreapta afluentul Smilevskiot, care pornește de sub Țrn Vrv (Vârful Negru) de deasupra satului Smilevo și adună apele de pe platoul Slepceanskoto și de pe o parte din versantul estic al Biglei. Aici, Cerna este încă un pârâu de munte, dar nu poate fi încă
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
iar locul din apropiere este șes, la sfârșitul secolului al XIX-lea zona era foarte mlăștinoasă. Cea mai mare mlaștină era între satele: Logovardi, Novați, Ribarți și Opticeari. Acestea se află pe ambele maluri ale râului. În primește trei mari afluenți: Șemnița, Dragov și Sakuleva. În satul Skocivir, Cerna iese din platou și intră în Mariovo. El taie platoul în lungime printr-o vale sălbatică, meandrată și adâncă cu albia pietroasă și cu maluri abrupte, după care iese printr-un defileu
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
Pentru că nu există niciun pod, pe aici râul se trece doar cu barca. Cerna se varsă în râul Vardar sub gara Krivolak. Iarna, Cerna aduce în Vardar la fel de multă apă cât curge și prin el. Cerna este cel mai mare afluent al Vardarului și al patrulea râu ca mărime și importanță din Macedonia, după Vardar, și Bistrița (Aliakmon). Cerna are douăzeci de afluenți mai lungi de 10 km: Boișka, , , , Kraeșka, Vir, Lajecika, , , Trnovcița, , , Blașița, Kamenica, , Jureșnița, Blato, Krușeicika, și . Cerna are
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
Iarna, Cerna aduce în Vardar la fel de multă apă cât curge și prin el. Cerna este cel mai mare afluent al Vardarului și al patrulea râu ca mărime și importanță din Macedonia, după Vardar, și Bistrița (Aliakmon). Cerna are douăzeci de afluenți mai lungi de 10 km: Boișka, , , , Kraeșka, Vir, Lajecika, , , Trnovcița, , , Blașița, Kamenica, , Jureșnița, Blato, Krușeicika, și . Cerna are o importanță hidroenergetică mare, mai ales în Скочивирската Râpă. În general, însă, energia sa nu este complet exploatată, existând planuri de extindere
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul „Valea Vâlsanului” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Costișa, Homocea (reședința) și Lespezi. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ252 care o leagă spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv - 2102 m. Rețeau hidrografica este formată de râurile Neagră Șarului și Sărișorul Mare cu afluenții acestora. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șaru Dornei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,76% din populație, apartenența etnică
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
înseamnă „Fluviul cel Mare”. Împreună cu Nisutlin și Teslin are o lungime de 3185 km iar fără ei 2554 km. propriu-zis are lungimea de 3.120 km, care este măsurată de la lacul Tagish până la vărsarea să în Marea Bering, dar împreună cu afluenții Nisutlin și Teslin are o lungime de 3185 km. Fluviul se situează în America de Nord pe locul cinci, după lungimea cursului sau. Izvorul fluviului se află în munții Rocky Mountain la că. 200 km est de ce coasta Pacificului în apropiere de
Fluviul Yukon () [Corola-website/Science/314269_a_315598]
-
rezervație naturală denumită „Canadian Heritage River”. Localitatea Carmacks cu 391 de locuitori se afla lângă un pod peste Yukon, el fiind denumit după George Carmack un căutător de aur de pe valea Klondike River, urmând avale că fluviul să primească apele afluenților Big Salmon River și Little Salmon River. La câțiva kilometri după Carmack se află formațiunea stâncoasa care ar reprezenta cinci degete, Five Finger Rapids loc renumit din timpul căutătorilor de aur și care până în secolul XX a fost o problemă
Fluviul Yukon () [Corola-website/Science/314269_a_315598]
-
Finger Rapids loc renumit din timpul căutătorilor de aur și care până în secolul XX a fost o problemă serioasă pentru navigatorii de pe fluviu. La „Fort Selkirk” care a fost restaurat, Yukon primește apele lui Pelly River, aval spre Dawson urmează afluenții „White River” și „Stewart River” iar la Dawson City se varsă Klondike River, râul căutorilor de aur, care face granița naturală între Canada și SUA, înainte de a se varsă în mare, fluviul mai traversează rezervațiile Yukon-Charley Rivers Național Preserve, Yukon
Fluviul Yukon () [Corola-website/Science/314269_a_315598]
-
lanțul principal al Munților Stâncoși. Râul Columbia are o lungime de 1 953 km, fiind cea mai lungă apă curgătoare din vestul Americii de Nord, având totodată debitul cel mai mare dintre toate fluviile nord americane care se varsă în Oceanul Pacific. Împreună cu afluentul său de stânga, Râul Snake, atinge lungimea de 2 240 km. Bazinul său de colectare are o suprafață de 668 217 km². Fluviul a fost numit în anul 1792 după numele corăbiei "Columbia Rediviva" comandată de căpitanul american Robert Gray
Columbia (fluviu) () [Corola-website/Science/310776_a_312105]
-
ar fi Hot Springs sau Radium Hot Springs. Apoi, fluviul cotește brusc spre sud, ocolește Munții Selkirk și traversează Lacul Arrow. Înainte de a părăsi teritoriul Canadei și de a ajunge în statul american Washington, fluviul se unește cu doi dintre afluenții săi, "Kootenay" și "Pend Oreille". Pe suprafața Statelor Unite, fluviul curge mai întîi spre sud, apoi formează un cot uriaș numit "Big Bend". În apropiere de Kennewick, râul Snake se varsă în fluviu. Columbia se întoarce apoi spre vest și marchează
Columbia (fluviu) () [Corola-website/Science/310776_a_312105]
-
2010, . Apold, mai demult "Trapold, Apoldu", (în dialectul săsesc "Pult", în , în ) este un sat în județul Mureș, Transilvania, România. Este reședința comunei Apold. Denumiri în decursul timpului: Apold (1337), Trappolden (1500), Pold (1549). Localitatea este situată pe părâul Șaeș afluent al râului Târnava Mare. Pe baza descoperirilor arheologice făcute pe teritoriul localității, prin care s-au găsit vase ceramice în bordeie al căror tip de construcție era de domeniul trecutului în spațiul german încă din secolul al XI-lea, se
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
comunei se întinde în Câmpia de Vest (Câmpia Tisei),în plină câmpie joasă a Crișurilor,în unitatea de Câmpie a Cermeiului.Ea este încadrată natural între Crișul Negru în partea nordică și Crișul Alb în partea sudică,prin Valea Teuzului afluent principal al Crișului Negru și este brăzdata de pârâul Sartiș,acum în parte canalizat,si canalul Binișel,fost și el parau. Matematic,după coordonatele geografice sau matematice comună Șepreuș este așezată între: - paralele de 46 grade,35 de minute și
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
iar din 2006 zonă umedă de importanță internațională Aria naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei”" și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de pasaj care tranzitează Munții Carpați. Rezervația dispune de mai
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
Bîrlad din care se ramifică DJ... Lespezi- Găiceana / Gherdana; DJ ..Lespezi - Sascut; DJ 252 Lespezi- Ploscuțeni- Tecuci, precum și, drumul comunal Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
excepțional pentru Hațeg: la 1633, câțiva români din Râu Alb au fost făcuți nobili armaliști. Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porțiune scurtă din cursul superior al Streiului și pe văile învecinate a trei afluenți ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Țării Hațegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate. Este totuși posibil ca alte două sau trei așezări să se fi desprins din acest cnezat de vale
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
Movileni este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Iepureni, Larga-Jijia, Movileni (reședința) și Potângeni. Comuna se află în partea centrală a județului, pe malul drept al Jijiei, acolo unde primește apele micului afluent Sbanț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Horlești, Rediu și Iași, și spre nord-vest de Gropnița și de Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
(în maghiară "Aknavásár", în germană "Stadt Okna") este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Poieni, (reședința) și Vâlcele. Orașul se află în sud-vestul județului, pe malurile râului Trotuș, acolo unde acesta primește apele afluenților Slănic și Vâlcele, și unde intră în depresiunea Tazlău-Cașin. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. În localitatea Târgu Ocna, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12B, care duce la Slănic-Moldova și tot DN12A se
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
Drăgoești-Biținele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Chiroiu-Pământeni, Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni, Drăgoești (reședința) și Valea Bisericii. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Călărași, pe malurile bălților formate de râul Colceag, un afluent al Mostiștei. Este traversată de șoseaua județeană DJ302, care o leagă spre nord-vest de Roșiori și Movilița (unde se termină în DN2); și spre sud-vest de Belciugatele (județul Călărași; unde se termină în DN3). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Netezi este un sat în comuna Grumăzești din județul Neamț, Moldova, România. Satul Netezi este situat pe malurile râului Netezi, rău care este un afluent al râului Topolița. Satul este traversat de drumul județean DJ155. Populația satului, după ultimul recensământ efectuat în 2011, are 231 locuitori. Netezi are o biserică construită în anii 2000. Pictarea bisericii a început în anul 2009. Existența primelor așezări omenești
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș. Principalul rău din raza comunei Slatina Timiș își are izvoarele în muntele Semenic la cota de 1400m și lungimea cursului de izvoar la frontiera de 233.5 km. Principalul afluent al Timișului în zona este râul Slatina, avâd izvoarele în Masivul Semenic, lungimea cursului fiind de 11km. Comună Slatina Timiș se încadrează într-o zonă cu gradul 6 de seismicitate, iar adâncimea de îngheț este de 0.70m în zonă
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]