1,812 matches
-
așteptând să salute trenul. Ne simțeam în centrul aventurii. În seara aceea de Crăciun am tot așteptat, pe bancă, să "vină Crăciunul". Nu știu de ce eram convinși că Sfânta Naștere se petrecuse noaptea la ora douăsprezece. Aveam cu noi slănină afumată, o sticlă de vin și un pachet de țigări "Plugar" (cele mai "tari", mai bărbătești). Deodată, a trecut repede, cu zgomot de fierărie un marfar care ne-a cam speriat. Pe urmă, țipenie. Așteptam să se vadă Luceafărul sau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se vedea nimic. Nu semăna vremea cu un Crăciun clasic. Aproape de miezul nopții, când așteptam, examinând cerul să apară Luceafărul sau eventual altă stea -, s-a ivit, misterios, un câine vagabond, fricos, plin de scaieți, dar foarte interesat de slănina afumată. În această formație, așteptam un semn de la cerul mohorât, o minune, să se retragă nourii care se adunau, leneși, opaci, sporind întunericul... La douăsprezece fix, amândoi am "văzut" minunea așteptată. De fapt nu amândoi am văzut steaua; minunile sunt inaccesibile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
printre grilele obloanelor nu se zăreau decât câteva roze care aminteau că afară este o vreme însorită. Folosea o singură cameră, dormind pe o zdreanță de canapea veche, și avea acolo doua sau trei scaune desperecheate. Pe perete, o iconiță afumată, murdară, care mi se părea că îmi cere să o iau de acolo, să o eliberez. Camera, murdară, cum sunt pe lângă magaziile de mărfuri, semăna cu un birou administrativ; era încărcată cu registre de inventar, dosare cu diferite acte de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
centrul avicol de la Bărcănești. Cu delegația oficială și grupul de ziariști sirieni am sosit la fața locului fabrica de procesare. În hol, o expoziție apetisantă de produse "din pasăre" de la foie gras, la pastramă de gâscă, piept de curcan, pui afumat etc. La vizitarea liniilor de fabricație, importate din Italia, cu toate operațiile automatizate, am fost curios să aflu cum sunt sacrificate găinile. Precizez că în viața mea n-am tăiat nici un gât de galinacee, din milă și compasiune și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu câțiva ani, ne-am întâlnit, într-o zi, pe șosea cu fosta ei victimă („ăsta e acela pe care...”), acum un bărbat ca toți bărbații din Snagov, un localnic tipic, lucrând „la vile” sau peste lac; era, desigur, cam afumat (nu făcea excepție de la regulă); ne-a salutat totuși politicos; nu părea câtuși de puțin supărat pe torționara sa de odinioară; sau, pur si simplu, nu-și mai amintea de pupitrul cu pricina, de pupitre și bănci, de școală în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ori fetușilor femeilor gravide o boală a sângelui numită “maladia albastră”; totodată, producerea de netrosamine cancerigene este încă controversată (unele legume precum țelina, spanacul, sfecla sau morcovul sunt o sursă importantă de nitrați; unele mezeluri, conserve de carne și peștele afumat sunt, de asemenea, surse de nitrați). Fosfații provin, în părți aproape egale, din dejecții umane, fosfatine și din diverse surse industriale și agricolo. La rândul lor, nitrații provin în principal din agricultură (îngrășăminte) și din creșterea intensivă a animalelor (dejecții
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
mea, din față, ediție din 1888 a acelor Fleurs du mal tipărită de Alphonse Lemerre, editorul poeților parnasieni, minune de format, literă și ornamentație elzeviriană, legat În piele vișinie și cu marginile aurite, mi amintește și azi, cu filele lui afumate, lampa cu petrol a tinereților noastre pline de veghe pasionată. Îl luasem Într-o zi cu mine, pe vremea lava lierei vagabonde, În căruța cojanului de pe Ialomița care mă ducea, pentru o cinzeacă de țuică, cu Ioachim Botez, să visăm
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dintr-un muzeu militar. Înțelept, cu umor și sarcasm - și neprimenit ca un Socra te -, nu-i scăpa nimic ochiului său ager, Întrebător, nici minții lui proaspete, aplicată realităților, neîmpiedicată de formule și capabilă de reacțiuni prompte și firești, ritos afumate și fără con veniențe În fața lenei de a cugeta a birourilor militare, care Îi recomandaseră, Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri, cu găluști și sos
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și ungurii, m-or străpuns și tatarii, m-or pălit și turcii... Și, iaca, sunt sănătos-tun! Numa' sabie leșască n-o apucat, încă, să mă însemne. Vorba ceea: "Soiu' rău nu piere!" hâhâie el. Și-apoi, decât întins pe crivat, afumat și jelit de șăpte bocitoare ce urlă, trag la măsea și nu le stă gându' decât la pomană, mai bine călare, învârtind toporișca, chiuind ca la nuntă, strigând până la ultima suflare: "Pentru Moldova și Ștefan!!! Moldovaaa!!!" Gheorghiță dârdâie încetișor: 'Mnetale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că "se poate"! O salvă bubuie pe metereze... Șendrea se dezlănțuie: Vestea strălucitei izbânzi va zgudui Europa! Numele tău, Nebiruitul, va străbate mări și țări! Vor... vor... Hooo! Șendreo! Te-ai întrecut din "împărtășanie"! râde Ștefan. Dar Șendrea-i pornit, puțintel afumat, strigă: Lumea... lumea va afla, că la Porțile Răsăritului, s-a ridicat un Mare Apărător al Creștinătății! Mihail, "vesel" și el: Trăiască! Ștefan râde cu îngăduință: Șendreo! Cotcodăcești de parcă Vodă aista al tău s-ar fi ouat un ou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe de târg, că n-a rămas din el decât un morman de ziduri afumate, grinzi arse, tăciune și cenușă fumegândă. Muierea mea nu-i zi de la Dumnezeu să nu-l bocească. Cum să-l uit și cum să-l iert? Te faci frate și cu dracu' până treci puntea, mormăie Luca Arbure. Fățărie, nefățărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
chip dau viață sfâșietoarei dureri că oamenii nu i-au înțeles jertfa. La picioarele Lui, îngenuncheat, Domnul Ștefan cufundat în rugăciune. Alături icoana aurită a Sfintei Fecioare și candela ce licăre nestinsă, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, alți sfinți întunecați, uscați, afumați: sfinți bizantini. Pe o măsuță joasă, se află colaci, colivă, ulcele înflorate, o ploscă, lumânări, toate cele rânduite după datină pentru pomenirea morților. Tăcerea adâncă e tulburată numai de sfârâitul lumânărilor ce ard picurând. Alexandru intră pășind ușor să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ferecate, alte sfinte odoare. Suceava se băjenește la codru. La cârciumioara "LA MOLDOVANU ȘUGUBĂȚ", cârciumarul, un bărbat în puterea vârstei, ciung de dreapta, bate în scânduri ferestrele cârciumii. Apăi, să fie cu sănătate, Culaie! îl îmbie cu butelcuța un moșneguț afumat, călcând pe două cărări. O trece și aista, cum trec toate... Niculaie lasă ciocanul și trage o dușcă: O trece, moș Melinte... Am făcut cărare la codru și tot n-am pierit, spune el și îi întoarce ploscuța. Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
curți cu două rânduri”, iar pentru a scurta drumul până la Galata a făcut pod de lemn peste Bahlui. (Pe acel loc se află acum Podul de Piatră) - Numai că după vreo 15 ani totul a căzut pradă focului, ruinele rămânând afumate și triste până în 1874, când Ruxandra - sora domnitorului Mihail Sturza - a refăcut palatul, unde a locuit până la sfârșitul vieții. - Mărite Spirit, în graba noastră am uitat să amintim de paraclisul din casa domnească, conceput de ctitor ca o capelă particulară
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata-sa Emilia, trecând în revistă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lasă rugina în pahare: Miresmele grădinii în noi se răspândesc. S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare.” Îți mai aduci aminte, cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare.” Îți mai aduci aminte, cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de noi în „Masa umbrelor”. Ce vremuri, dragă prietene! Ce vremuri!... Sper și mă consolez
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
tatălui meu nu cunoștea expresii pitorești: chiar când se îmbăta și devenea contrariul a ceea ce era de fapt, adică, în loc de amabil și drept, agresiv și injust, furia lui bahică o adresa numai mamei, care - ce-i drept - nu-l suferea afumat și pe care o jignea ca un ieșit din minți, făcând-o cretină și ...cu păr pe picioare, ceea ce trezea în mine ură față de dânsul. Atari scene penibile se evitau îndeobște prin foarte curioasa lui metodă de a dispărea de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nimeni nu trebuie să absenteze din cultura noastră umanistă! 44 O masă excelentă servită la San Francisco, considerat cel mai frumos oraș din SUA (situat pe coline, ca și Roma, ca și Rio, ca și Iașii): a) felii de fazan afumat; b) supă de sparanghel; c) friptură de fazan (cu garnitură de fasole verde și boabe tinere de porumb într-un sos gustos); d) jumătăți de piersică, cu înghețată, frișcă și sirop; cafea cu bucăți subțiri de șocolată între ele; e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
părinților), venea momentul în care toți cei din compartiment își sco teau pachetul cu de-ale gurii. Pahare de plastic „raba tabile“, roșii tăiate cu briceagul, termosuri, brînză, furculița de la briceag, pulpe de pui, piept de pui, castraveți, cîrnați, cașcaval afumat, sarea din flaconul de medicamente - toate acestea îl amețeau pe Dănuț. Dar și mai tare îl amețea mirosul de ou fiert, care, după ce era anunțat de cele trei ciocănituri succesive în metalul de pe marginea măsuței, invada întreg compartimentul, cu atît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pînă atunci fusese înțeles greșit - A FUMAT ! EL A FUMAT !“... Degeaba însă, dezastrul se pro dusese. Deși de-atunci încolo se chinui să o spună cît mai clar, de pe scena de festivități a școlii răsu nase toată pauza numai cuvîntul „afumat“. La concursuri, în schimb, tovarășa se arăta foarte nedreaptă cu el. Cînd făceau vreun concurs, ea împăr țea clasa în două tabere și îl punea pe Dănuț într- una, iar pe Cristi în cealaltă. Nu știa de ce, dar în echipa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ceasurilor lungi ale zilei; o amintire din trecut ți se furișează în suflet și rămâi cu ochii duși spre cerul amurgului cu o căldură neobișnuită în priviri și în suflet. Din când în când ofițerii se adună într-o baratcă afumată și murdară de scânduri, unde se vinde bere, vin și ceai. Acolo se face, în nopțile acestea de adunare, larmă până întru târziu. În larma și în râsetele ofițerilor, soldați intră și es tăcuți după ce au cerut de cinci bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Benten. Contrast vădit niște femei mari și groase, însă harnice și joviale încep a șterge, a curăți ș-a freca. Am intrat de cu sară (asară) într-o regiune industrială. Numai hogeaguri de uzine fum și fum, clădiri mari afumate iar pământul pretutindeni lucrat și grădinărit până la cel din urmă palmac. Lucrătorii întorși dela fabrică stropesc și răsădesc. Femei în vârstă, fete tinere, copiii fac același lucru, între tristele ziduri afumate ale orașelor-uzină. Se vede deși suntem încă în granița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]