3,907 matches
-
consolare în 1987 la festivalul interjudețean „Obancea tradiții cântate“, pentru oratoriul „Muma Gerulei“, pe versuri de Nicoleta Dârdală, decedată cu un an mai înainte, la 14 octombrie 1986, ziua în care Nicolae Ceaușescu primise titlui de „Eroul al Noii Revoluții Agrare din România.“ Celălalt compozitor, Dumitru Mânzuleț, era autorul imnului formației locale de baschet, câștigătoarea campionatului interjudețean, la 10 mai 1988, când Ceaușescu a primit Ordinul „Lenin“, conferit de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Artiștii independenți își arătau fățiș disprețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să ne amintim de exemplul Americii de Nord. Când opinia publică americană a reacționat la îndemnurile lui Muir, Mather, Pinchot și Theodore Roosevelt, răul era deja făcut. Rezultatul a fost Marea Criză din 1929. Făcu o pauză: Falimentul a venit din pricina problemelor agrare. Pentru fiecare faliment industrial, comercial sau bancar, existau o sută de falimente agrare... Pământurile fuseseră prădate fără milă și, cum spune Udall, „Natura a prezentat notele de plată, cufundând în mizerie milioane de oameni...“ Cu noi se va întâmpla la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
îndemnurile lui Muir, Mather, Pinchot și Theodore Roosevelt, răul era deja făcut. Rezultatul a fost Marea Criză din 1929. Făcu o pauză: Falimentul a venit din pricina problemelor agrare. Pentru fiecare faliment industrial, comercial sau bancar, existau o sută de falimente agrare... Pământurile fuseseră prădate fără milă și, cum spune Udall, „Natura a prezentat notele de plată, cufundând în mizerie milioane de oameni...“ Cu noi se va întâmpla la fel. Vom abuza de pământ până când pământul se va sătura și ne va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Dodești, Bârlad-Prodana) și ulterior maxim, de 23-25 de locuință (Gara-Banca, Dodești). Nu excludem ipoteza ca numărul mic de case, surprins în unele situri, să se datoreze unor factori naturali (alunecări de teren) sau umani (distrugeri repetate, cu prilejul diverselor lucrări agrare ori administrative; cercetări incomplete), întrucât o așezare sau mai degrabă un cătun avea pe puțin trei-patru locuințe. Numărul maxim de case găsite într-o așezare din veacurile X-XI, din Bazinul Bârladului, este de 23 de locuințe, descoperite la Gara-Banca. La
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mileniului I, locuirea umană pentru regiunea Moldovei este împărțită după cum urmează: circa 50-60% în zona de podiș, 30% pentru câmpie și doar 10-20% pentru arealul montan și submontan. În consecință, cele mai bune condiții de trai (surse de apă, terenuri agrare și pământuri împădurite) erau întâlnite în zonele de podiș, fapt susținut și de Bazinul Bârladului, acoperit în mare de Podișul Bârladului sau de o parte a Podișul Central Moldovenesc. Conform acestor idei, văile și terasele anumitor afluenți ai râului Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lovind palmele una într-alta, în prada celor mai adânci preocupări, umplu din nou un pahar de Vichy și trecu hotărât la birou, în fața mașinii de scris, la care începu să bată următoarea scrisoare: "București, 9 octombrie 1910 Onor. Banca "AGRARA" Loco Vă rog, în chip absolut confidențial, să deschideți un cont la Banca d-v. pentru domnișoara Otilia Mărculescu, virând în creditul acestui cont, prin debitul contului meu, lei 100.000, depozit căruia îi veți acorda, sper, același procent de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pascalopol" Leonida trase hârtia din mașină și o iscăli cu mâna, o puse în plic, scrise adresa, apoi puse plicul deoparte. Luă apoi o altă foaie de hârtie, o vîrî în mașină și scrise: "București, 9 octombrie 1910 Onor. Banca "AGRARA" Loco Va autorizez prin aceasta, la data când dispozițiunea vă va fi comunicată de mine personal sau de legatarul meu, să avizați pe d-ra Otilia Mărculescu de existența la Banca dv. a creditului de 100.000 lei și să-i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îngropăm sufletul între zidurile afumate ale bisericilor noastre și să ne stingem în suspine la picioarele acelor sfinți idioți, car au ținut acestui popor de urât toată vremea trecutului său deșert. Nenorocirea noastră ține de condiția de viață a popoarelor agrare. Ritmul lor lent ar fi o fericire, dacă n-ar exista evoluția încordată a țărilor industriale. De o parte satul și de altă parte orașul. Entuziasmul pentru sat este nota comună a intelectualilor noștri de totdeauna, este nota lor proastă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ale vieții moderne, ea nu cunoaște, în schimb, nimic din deliciile măreției, ale forței organizate, ale ofensivei năpraznice. Orașul este istorie de fiecare clipă; de aceea numărul orașelor, agravând problemele unei națiuni, o saltă totuși la un nivel inaccesibil țărilor agrare. Mobilitatea și trepidația pun viața încontinuu în fața a noi întrebări și a noi soluții. Ultimul orășean știe mai mult decât un primar de țară. Cunoașterea a apărut între zidurile cetății. Satul s-a mulțumit totdeauna cu sufletul... Avântul industrial a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nivel numeric. Golurile născute prin asaltul orașelor, provocat de industrie, trebuie umplute. Și astfel, se naște la sate o primenire și o renaștere biologică. În plus, muncitorimea neatinsă de șomaj a dat exemple de prolificitate. Culturile populare, rezemate pe popoare agrare, în fața anvergurii culturilor moderne, rezemate pe națiuni industriale, sânt dezarmate atât spiritual, cât și material. De o parte țăranul și satul, de cealaltă muncitorul și orașul. O lume închisă în sine; o lume deschisă spre tot. Toate țările au sate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
agricole, se ridică destinul gigantic al țărilor industriale. Acestea din urmă tind să înghită întîile; muncitorul va învinge țăranul. Numai o națiune industrială mai poate vorbi de război. Valoarea militară a unei țări este direct proporțională gradului de industrializare. Popoarele agrare mai pot fi doar... militariste. Germania a rezistat lumii în primul rând prin forța ei industrială și numai în al doilea rând, prin eroism. În războaiele viitoare, eroismul va fi apanajul popoarelor slabe... Industria este condiția indispensabilă a unei mari
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lăsat pradă unei jefuiri complete. Marile gospodării de stat, care au menținut o perioadă de timp producția agricolă, lipsite de o strategie de schimbare, au decăzut, devenind obiectul unei jefuiri similare celei din industrie. Rezultatul cel mai clar al politicii agrare a fost producerea unei agriculturi cu proprietate fragmentată, sever decapitalizată. Multe gospodării au funcționat la nivelul agriculturii de subzistență, a cărei singură contribuție a fost compensarea sărăcirii severe a populației. Multe persoane care și-au pierdut locul de muncă au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de salut din partea șefului delegației parlamentare române, M. Ivașcu, și a conducerii Marii Adunări Naționale. În continuare, răspunzând solicitării președintelui, am expus sintetic câteva jaloane ale istoriei României moderne, specificând că, deși cu câteva decenii în urmă era considerată "eminamente agrară", în perspectiva Mileniului III, dorește să devină o țară dezvoltată. Am amintit că Țările Române au plătit imperiului otoman un tribut evaluat la multe miliarde lei aur, că industria s-a aflat în mâinile străinilor, care între 1889 și 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
firme care dețin acest avantaj. Pe de altă parte, competitivitatea macroeconomică pare a avea o latură dominant structurală, pe când cea microeconomică are ca element central eficiența economico-financiară. De pildă, o economie dominant terțiară, bazată pe societatea informațională, în raport cu una dominant agrară, este, fără îndoială, mai competitivă, pe când o întreprindere în domeniul IT poate fi perfect necompetitivă pe o piață concurențială, după cum, o întreprindere agricolă poate fi, la fel de bine, foarte competitivă. În acest context, competitivitatea unei economii naționale este creată și menținută
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
atât ca volum al resurselor consumate, cât și ca importanță pentru asigurarea competitivității firmei. Acestea pot fi de modernizare și dezvoltare a obiectivelor existente, de realizare a unora noi, de restructurare etc.; 4) după ramura de aplicație distingem proiecte industriale, agrare, de transport etc.; 5) după amploarea lor, proiectele pot fi de interes internațional, de interes regional, național, local, organizațional; 6) după poziția relativă proiect-organizație, există trei tipuri de proiecte: pure, funcționale și materiale. Proiectele pure presupun angajați pentru proiectul respectiv
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
se elaborează pentru fiecare Program Operațional/Axă prioritară etc. Proiectul trebuie să fie coerent cu strategia programului, cu obiectivele ce decurg din acesta etc. Condițiile de eligibilitate finală a proiectului presupun includerea într-un program integrat de dezvoltare economică, socială, agrară, urbană etc. și vizează, în special, următoarele aspecte: eligibilitatea directă a proiectului; eligibilitatea beneficiarului de proiect (a solicitantului); eligibilitatea cheltuielilor prevăzute în proiect; a activităților ce se vor desfășura în cadrul proiectului; durata de realizare și implementare; calitatea resurselor umane ce
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
dezvoltare sau puțin dezvoltate, considerate până nu demult ca formând „lumea a treia”, spre o așa-numită economie de piață, în speță de la societatea și economia „primului val” la societatea și economia celui de al „doilea val” (adică de la civilizația agrară la civilizația industrială); d) tranziția de la actuala ordine economică internațională la o nouă ordine internațională, la o nouă ordine mondială, după cum rezultă din fapte și evenimente ca: lărgirea sistematică a ONU și augmentarea continuă a rolului său în viața internațională
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de altă parte, despre asigurarea surselor de energie necesară pentru dezvoltarea normală a tuturor țărilor, despre creșterea pericolului epuizării unor resurse naturale de bază și altele; b) coexistența celor trei civilizații create de cele trei mari revoluții sau valuri - revoluția agrară, revoluția industrială și revoluția electronică. Lumea contemporană se prezintă ca un ansamblu eterogen în care se întrepătrund și interacționează elemente reprezentative ale celor trei mari civilizații. Coexistența presupune raporturi de comunicare și cooperare, dar și competiție, contradicții, conflicte și convulsii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de organizare social-economică era subzistența agricolă. Perioada interbelică s-a caracterizat prin consolidarea economiei capitaliste și a statului național unitar<footnote La începutul deceniului al patrulea al secolului trecut „România se afla încă în perioada de tranziție de la vechiul regim agrar la noul regim, modern, capitalist: vechiul regim a fost desființat, dar normele sale nu s-au șters cu totul, noul regim n-a ieșit pe deplin din fașă.”, Ștefan Zeletin, Burghezia română. Neoliberalismul, Editura Nemira, București, 1997, p. 493. footnote
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de informații brute care trebuie prelucrate cam în același fel monoton în care muncitorii din industria textilă prelucrau materiile prime. Alți economiști apreciază noua economie ca fiind o economie a serviciilor, dar care nu este detașată de structurile industrială și agrară, ci penetrează aceste structuri. Noua economie a serviciilor nu corespunde economiei sectorului terțiar în sens tradițional, ci se caracterizează prin faptul că funcțiile de servicii sunt predominante în toate tipurile de activități economice. În acest fel, serviciile nu mai constituie
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
apostolii căutau recolta tuturor semințelor semănate în pământul făgăduinței. „Căci toate câte s-au scris mai înainte, s-au scris spre învățătura noastră, ca prin răbdarea și mângâierea, care vin din Scripturi, să avem nădejde” (Rom. 15,4). În locul metaforei agrare a recoltei, Sfântul Irineu folosește imaginea recapitulării (anakephalaiosis) de către Hristos și ucenicii Săi teologi a „Legii și a profeților”1. Teologia creștină descoperă profunzimile și densitățile limpezi ale Scripturii vechi. Încă o dată, redactarea Noului Testament presupune deja o relație interpretativă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
moment important în evoluția statului român îl reprezintă unirea Munteniei și Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, domnie ce a produs numeroase schimbări în societatea românească, printr-o serie de reforme profunde. Trebuie avute în vedere reforma agrară din mai 1864 sau reformarea vieții constituționale prin Statutul lui Cuza<footnote Prima Constituție a României. footnote>, constituție prin care se schimba Convenția de la Paris din 1856, asigurându-se posibilitatea de a guverna fără parlament, cu concursul Consiliului de Stat
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și Lucrețiu Pătrășcanu - între patriarhalismul reformist al tradiției autohtone și străpungerile doctrinare emancipatoare”, în Bucur, Maria, Miroiu Mihaela (eds.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1910: Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic asupra problemei noastre agrare, Editura Librăriei Socec, București. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1976: „Ce vor socialiștii români?”, în Opere complete, vol. II, Editura Politică, București. Gilligan, Carol, 1982: In a Different Voice. Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Boston. Goodwin, Barbara, 1995
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de o suprastructură a proprietății funciare. Proprietatea funciară este cea mai puternică piedică pentru dezvoltarea țărilor din Lumea a Treia, fiind de altfel și un element esențial al dinamismului lor politic; revendicările țăranilor, mișcările revoluționare sunt focalizate asupra problemei reformei agrare, simplă speranță în anumite cazuri, în curs de realizare în altele. Dar ce este reforma agrară? Într-un stadiu inițial, dezmembrarea proprietății funciare. Or, în nordul congolez, proprietatea funciară nu există sub nicio formă; se afirmă astfel încă de la început
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din Lumea a Treia, fiind de altfel și un element esențial al dinamismului lor politic; revendicările țăranilor, mișcările revoluționare sunt focalizate asupra problemei reformei agrare, simplă speranță în anumite cazuri, în curs de realizare în altele. Dar ce este reforma agrară? Într-un stadiu inițial, dezmembrarea proprietății funciare. Or, în nordul congolez, proprietatea funciară nu există sub nicio formă; se afirmă astfel încă de la început originalitatea acestei regiuni față de ținuturile cu o concentrare de populație puternică. Nu există proprietate funciară pentru că
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]