8,962 matches
-
se manifestă toți În același mod, neavând nimic individual. Omul-instrument este un fel de zero social, iar numărul acestuia, oricât de mare ni-l putem Închipui, nu va alcătui niciodată o sumă, dacă nu este precedat de câteva cifre. Un agricultor, un zidar, un soldat reprezintă fragmentele uniforme ale aceleiași mase, segmentele aceluiași cerc, aceeași unealtă cu mânerul diferit. Toți aceștia se culcă și se scoală o dată cu soarele; pentru unii, cântatul cocoșului; pentru altul, goarna; pentru acesta, un pantalon de piele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Ungaria, structurile latifundiare nu se schimbaser... de secole Întregi (1000 de mari proprietari dețineau 30% din terenuri și aproape 1 500 000 de muncitori aveau În proprietate doar 10% din terenuri). În toat... Europa de Est, situația milioanelor de ț...răni - simpli agricultori (42% În Ungaria, 45% În Polonia) sau mici proprietari (1-2 ha) - era lamentabil.... Comuniștii erau conștienți de acest lucru și știau s... profite de un context favorabil, În special posibilitatea de a expropria p...mînturile care au aparținut germanilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
fost afectat... de distrugerea structurilor, astfel Încît aprovizionarea s-a dovedit a fi mai problematic... decît În trecut. În plus, reforma a contribuit la creșterea num...rului de mici proprietari (4-6 ha) și a Împiedicat constituirea unei clase mijlocii de agricultori. Nu acesta era, de altfel, obiectivul comuniștilor, care doreau, dimpotriv..., ca f...rîmițarea propriet...ții s... fie unul din principalele imbolduri spre colectivizare, a doua etap..., cea esențial..., a restructur...rîi zonelor rurale. Pentru moment, totuși, beneficiarii redistribuirii p...mînturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de rezistent... și nici vreun lider național. Factorul lor comun este respingerea sovietiz...rîi, care nu trebuie Ins... confundat... cu respingerea comunismului, deoarece, În România, G. Diener a num...raț În rîndurile lupt...torilor 16% comuniști și membri ai Frontului agricultorilor. Partizanii se bucur... În general de sprijinul populației locale. În privința acestui aspect rapoartele forțelor de ordine Întrunesc unanimitatea și, desigur, critic... aceast... complicitate datorit... c...reia „teroriștii” primesc hran... și informații precise asupra derul...rîi acțiunilor de represiune. Iat... aici
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
În voința de schimbare, În criticarea sistemului (exprimat... tot mai liber În preș...) și În amintirea anului 1956, dar atomizat... (grupuscule de intelectuali și tineri) și neorganizat..., opoziția polonez... reunește cea mai mare parte a populației (intelectuali, studenți, muncitori și agricultori) sub stindardul Bisericii Catolice. Această, mai Întîi prin Monseniorul Wyszyński, apoi prin cardinalul Wojtyła, devenit Ioan-Paul al II-lea În octombrie 1978, reprezint... un excepțional pol coagulant. În Ungaria, Biserica Catolic..., foarte activ... În perioada Monseniorului Mindszenty, erou al rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
umane. Aristotel, în Politica 71, discută despre economia naturală, numind-o "crematistică naturală", în care "popoarele duceau o viață animalică, pe care au îmbunătățit-o puțin câte puțin, trecând prin starea de vânători și pescari și ajungând la cea de agricultori"72. Dincolo de viața omului primitiv, autorul citat extinde crematistica și în zona schimbului economic neprofitabil, considerând că acesta este tipul de economie dorit, care nu produce rău omului. Însă atunci când cel ce face un schimb, îl face numai în vederea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Specific modului de producție al comunei primitive este inexistența diferențelor între oameni în legătură cu posesiunea și folosința bunurilor materiale. Diviziunea naturală a muncii nu presupune diferențierea omului pe ocupații în mod clar și nu presupune existența surplusului. Cetele de vânători și agricultori nu cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a început să domesticească și să crească animale domestice. Vânătorul-culegător devine și crescător de animale în economii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omul nu mai este o ființă naturală (a naturii, dependentă de natură), ci o ființă socială, capabilă de comunicare, de autoorganizare, de empatie cu ceilalți oameni. Prima diviziune a muncii sociale constă în desprinderea triburilor de păstori de cele de agricultori și a celorlalte triburi 218 și "are ca efect principal apariția plusprodusului"219. Prima diviziune a muncii 220 sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această despărțire a muncii ca o despărțire efectivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sociale presupune existența uneltelor și a unei evoluții umane. Nu trebuie să ne imaginăm această despărțire a muncii ca o despărțire efectivă, fizică. Adică într-o zi crescătorii de animale și-au luat animalele și au plecat, părăsindu-i pe agricultori. Este un proces complex, realizat pe ani îndelungați și prin întrepătrunderea ocupațiilor. "Plus-produsul va constitui baza materială a proprietăților private, motivația ei"221. Apare "acțiunea umană", așa cum Mises numește acest proces conștient de abatere a omului de la natură și de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei metalice avea efecte identice cu acțiunea asupra monedei de hârtie. Îl avantajează pe cel care fabrică și pune în circulație banii și îl dezavantajează pe cel care folosește banii în procesul de vânzare-cumpărare, fie că este comerciant, meșteșugar sau agricultor. Moneda de hârtie fabricată în exces sau moneda metalică falsificată (tot o falsificație în exces!), produce transferuri de valoare nelegitime. Pentru a emite monede noi, oamenilor li se cerea astfel să-și aducă monedele pentru a fi topite și bătute
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
alte bunuri. De aceea, el nu vânează cine știe ce, același lucru fiind valabil și pentru ceilalți. 2. Schimbul descentralizat. Fiecare persoană le consideră pe celelalte trei "cumpărători" potențiali, care formează o piață. Astfel, vânătorul poate trata separat cu pescarul, olarul și agricultorul, oferindu-le carne în schimbul bunurilor obținute de aceștia. 3. Schimbul centralizat. Apare o nouă persoană, numită comerciant, care ocupă o poziție centrală numit piață. Fiecare oferă comerciantului bunuri, primind în schimb alte produse necesare. Astfel, în loc de a mai negocia cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cultural de sine stătător, chiar un fel de religie primordială. Aceste aserțiuni pornesc de la faptul că șamanismul este atestat mai ales la societățile de vânători-culegători și se estompează (este Înlocuit de magia vindecătorilor sau de casta preoților) la civilizațiile de agricultori. În plus, elemente arheologice provenind din paleolitic par să dovedească existența cultelor șamanice În perioadele de Început ale umanității. Alți antropologi privesc cu scepticism această generalizare, arătând că probele arheologice nu sunt concludente și că societățile de vânători studiate de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În ceea ce Georges Dumézil (sinteze În 1968 și 1971) a numit „organizarea tripartită” a societății. Savantul amintit a dovedit, În numeroase lucrări, că societatea indo-europeană se bazează pe o diviziune Între trei categorii: a) regalitatea și sacerdoții; b) războinicii; c) agricultorii și meșteșugarii. Fiecărei categorii sociopolitice Îi corespunde un grup de zeități, de eroi și de mituri specifice. Sintetizând traseul cercetărilor sale, G. Dumézil (1968, p. 15) scria: ...diviziunea socială nu este decât o aplicare, printre altele ș...ț a ceea ce
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
14 În ceea ce privește viața economică și socială, în perioada cuprinsă între retragerea aureliană și instalarea slavilor pe teritoriul Daciei (275-602), baza activității populației autohtone o constituia agricultura și creșterea animalelor. Acestor ocupații se adăugau meșteșugurile tradiționale: torsul, țesutul, olăritul, mineritul, fierăritul. Agricultorii cultivau grâu, mei, legume, viță de vie, pomi fructiferi. În privința mineritului, se extrăgeau și prelucrau mai ales arama și fierul, dar extragerea aurului n-a mai fost organizată sistematic, vechile mine din Munții Apuseni fiind lăsate în paragină, iar o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mod obișnuit de existența Daciei, a Sciției, a Goției sau Gepidiei în nordul Dunării, iar locuitorii autohtoni (romanicii) sunt denumiți după numele acestora. Informațiile furnizate de Priscus din Panion (mijlocul secolului al V-lea) despre locuitorii din Banat și Crișana, agricultori care cultivau meiul și consumau miedul, este posibil să se refere la populația romanică, acum creștinată. În secolul al VI-lea, Procopius din Caesarea amintea, indirect, despre existența romanicilor de la nordul Dunării de Jos, făcând referire la episodul falsului Chilbudios
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au dezvoltat constant și au avut un rol hotărâtor în asimilarea alogenilor stabiliți în nordul Dunării. Aceste zone cu densă populație romanică existau deopotrivă în Moldova și Basarabia, în Muntenia, Oltenia și Dobrogea.24 Numărul foarte mare al satelor de agricultori, crescători de animale și meșteșugari, atestat în spațiul carpato-dunăreano-pontic, denotă continuitatea remarcabilă a comunităților romanice și creștine. Așezările din secolele V-VI, prezintă caracterul unor comunități umane stabile. În general, satele erau răspândite peste tot, în spațiul din nordul Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acceptarea timpurie a creștinismului, apoi generalizarea lui. În acest fel, s-au definitivat trăsăturile esențiale ale civilizației autohtone, nord-dunărene. Vestigiile descoperite sunt dovada existenței în regiunile extra-carpatice, ca și în restul teritoriilor daco-romane a unei dense și statornice populații de agricultori, crescători de animale și meșteșugari. Culturile acestei perioade sunt: Costișa, Botoșana, Hansca, în Moldova și Basarabia, Ipotești, Cândești, în Muntenia, Bratei,Țaga, Bihor, în Transilvania și în nord-vestul Daciei. Această civilizație și spiritualitate veche românească, din secolele IV-VI, este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu e locuit de oameni". Rezultă că pământurile nelocuite de oameni (autohtoni), nu interesau pe migratori care nu puteau astfel supraviețui. În Dacia, triburile germanice, astingii și lacringii, au fost colonizate încă din perioada romană (ante 275) și, ca mici agricultori, au obținut o parte din pământul daco-roman, încă înainte de părăsirea provinciei. Satele aflate sub stăpânirea goților plăteau o dijmă în produse (natură), însă duceau o viață mai liberă decât cele rămase sub stăpânirea Imperiului, care trebuiau să suporte povara fiscală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și structuri sociale (obști) au fost "oamenii pământului"(N. Iorga) autohtonii. Migratorii au fost mereu (au rămas) niște enclave etnice dominante (stăpânitoare), stăpâni cu sabia în mână care trăiau cu precădere din ceea ce producea și înfăptuia pașnic obștea autohtonă de agricultori, crescători de animale (păstori) și meșteșugari cu vechi tradiții. Habitatul, cultura materială (civilizația), riturile funerare și practicile din secolele IV-VI reflectă fenomene social-economice, culturale, religioase din viața populației locale, dar sunt și influențe și prezențe efective ale triburilor imigrate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de tip Sântana). În Transilvania, avem puține morminte gotice din epoca hunică, cum sunt cele trei morminte de la Brateiu (Sibiu). Populația locală daco-romană din spațiul carpato-dunărean își continuă existența și în noile condiții din secolele IV-V d. H., ca agricultori și crescători de vite. Priscus vorbește de sate de autohtoni și de prezența lor în structurile de putere hunice. Datele lui Priscus și descoperirile arheologice confirmă fără nici un dubiu supraviețuirea (existența) masivă a populației daco-romane în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Descoperirile atestă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și social este mică locuințele (bordeie) sunt sărăcăcioase, cu obiecte simple și ateliere de țesut în multe locuințe. Așezarea nu era fortificată în secolul al VI-lea, ci ulterior, fiind întărită cu șanțuri și valuri de pământ, iar locuitorii erau agricultori și crescători de vite. Din inventarul cimitirelor descoperite, remarcăm vestimentația, arme, unelte, obiecte de podoabă la femei, produse ceramice și cruci. În cimitirul de la Bandul de Câmpie, într-un mormânt, s-au aflat unelte de argintar-autorii lor erau meșteri locali
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritoriile locuite de români, tehnica agricolă era destul de avansată: brăzdarul de plug asimetric și plugul cu rotile, ce asigurau un randament agricol sporit. S-au aflat și râșnițe pentru măcinatul cerealelor, dar și depozite de cereale, gropi, hambare în pământ. Agricultorii, plugari și păstori, erau autohtoni, români și slavi, supuși, temporar și zonal, puterii alogenilor. În acest context, putem să reamintim porunca unei căpetenii avare, de la sfârșitul secolului al VI-lea, către localnici (autohtoni) carpato-dunăreni: "ieșiți, arați și semănați, noi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
situate de-a lungul văilor cu terenuri fertile, al Dunării, din Banat până la vărsare-ele sunt presărate cu așezări și cimitire ce aparțin unor obști sătești teritoriale. Pământul bogat și pășunile întinse au oferit populației sedentare autohtone o viață neîntreruptă de agricultori și păstori (crescători de animale), apoi pescuitul în lunca râurilor și în Dunăre. Multe așezări sunt și în câmpia Olteniei și Munteniei, unde codri întinși ofereau luminișuri încăpătoare. În acele vremuri de pericole și invazii străine, pădurile reprezentau un adăpost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
triburi slave care nu se înțeleg între ele-unii conducători de triburi se aliază cu romanii. Triburile slave locuiau de-a lungul râurilor. La sfârșitul secolului al VI-lea, slavii din Dacia duceau o viață stabilă de crescători de vite și agricultori (cultivatori). Erau organizați sub forma "democrației militare", având mulți regi-conducători ai unor uniuni de triburi. Așadar, în secolele VI-VII, în nordul Dunării, erau condiții favorabile unei conviețuiri a romanicilor cu slavii. Strategiconul lui Mauriciu este cel mai vechi document
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stabilizat, iar Imperiul bizantin a recunoscut printr-un tratat, în 681, noul stat bulgar din sudul Dunării. Acest stat turanic avea să se transforme, după două secole, într-un stat slav. În cuprinsul lui trăiau și vechii traci romanizați, ca agricultori și păstori. Populația locală continuă pe vechii locuitori din perioada romană, sărăcită și semibarbarizată, sub stăpânirea slavo-bulgară. Populația creștină trăia fără meșteri, fără episcopi, fără știință, prinzându-se cu toate puterile de credință și de biserică. Noul stat era condus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]