4,523 matches
-
taraba cu verdeață. Îmi voi da seama că ești tu... * * * Personajele și evenimentele prezentate în această lucrare sunt fictive. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, ori cu evenimente reale este pur întâmplătoare. De asemenea, firmele și piețele agroalimentare menționate în lucrare sunt rodul exclusiv al imaginației autorului, acestea nu au corespondente în realitate. Activitățile casnice prezentate în lucrare sunt periculoase și nu vor fi inițiate de cititoare la ele acasă ori la domiciliul altor persoane fără o pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
înțeles faptul că micile IMM-uri nu sînt omogene: dacă sînt specializate în tehnologiile avansate, au ne-voie de materie cenușie, și nu în sectorul astă se creează locuri de muncă. Apoi, un întreg sector din Bretagne se sprijină pe agroalimentar, sector care merge bine în Franța, dar care nu va crea, nici el, locuri de muncă. E de prevăzut o diminuare a angajărilor, datorată schimbărilor de materiale și automatizării. Apoi vine sectorul productiv, al generatoarelor electrice și al telefoanelor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Comerciantul persoană fizică Comercianții persoane fizice, cei adevărați, în sensul clasic al noțiunii sunt puțini pe piață și insignifianți ca cifră de afaceri. Avem în vedere pe cei care lucrează în întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, buchiniști, micii comercianți din piețele agroalimentare, agenții de valori mobiliare sau brokerii de asigurări care lucrează în mod independent. 2.2.1. Aspecte generale privind comerciantul persoană fizică Sediul materiei îl constituie, așa cum deja am văzut, dispozițiile art. 1 art. 2 din Legea nr. 26/1990
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și difuzia spațială a fenomenului industrial a avut printre consecințele imediate intensificarea relațiilor comerciale externe și prefigurarea ariilor de orientare spațială a acestora. Dată fiind gama restrânsă de produse destinate exportului (produse petroliere, fosfați), precum și cea a produselor importate (produse agroalimentare, echipamente tehnologice), statele arabe și-au creat în timp hinterlanduri specializate dedicate atât pentru fluxurile comerciale de export, cât și pentru fluxurile de importuri. Astfel, pentru statele nord-africane, Uniunea Europeană reprezintă nișa comercială stabilă pentru comerțul în ambele sensuri (exporturi de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fi mult mai afectată de aceste obiceiuri de consum și al cărui spirit va fi „format” iremediabil pentru perpetuarea acestor practici alimentare. Aceste rezultate arată și că unele campanii publicitare bine concepute ar putea, dacă aceasta ar fi dorința campaniilor agroalimentare și ale oficialităților, să promoveze în rândul tinerilor o alimentație sănătoasă. Concluzie Când ne uităm la televizor împreună cu copiii, ritmul imaginilor și convivialitatea situației pot face în așa fel încât noi să nu fim atenți la clipurile publicitare, care însă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De asemenea, întreprinderile pot fi grupate pe filiere productive. O filieră reunește toate firmele situate în stadii diferite ale procesului de fabricație a aceleiași familii de produse. Este un lanț de activități complementare, legate prin relații client-furnizor (de exemplu, filiera agroalimentară, filiera lemnului, filiera electronică ș.a.). După statutul juridic, întîlnim: 1) întreprinderi private; 2) întreprinderi publice. Cele private pot fi: a) individuale (un singur proprietar); b) societare (cu cel puțin doi asociați). La rîndul lor, cele societare se clasifică în: societăți
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atins la un moment dat, fiind una din cheile reușitei economice. Ea explică, în bună măsură, de ce un țăran chinez hrănește cu greu trei persoane, iar un fermier american produce pentru 80 de persoane; de ce Rusia importă 60% din consumul agroalimentar, în timp ce Japonia exportă cea mai mare parte a produselor sale. Eficiența economică și productivitatea muncii au o esență comună, dar nu se confundă. Eficiența are o sferă de cuprindere mai mare, extinzîndu-se asupra tuturor factorilor de producție, nu doar a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
număr de gospodării din locuință etc.) cuprinde cinci capitole și o secțiune complementară: • Cap. I - Venituri și alte intrări în bani ale membrilor gospodăriei; • Cap. II - Cheltuieli și alte plăți ale membrilor gospodăriei; • Cap. III - Intrări și ieșiri de produse agroalimentare în/din gospodărie; • Cap. IV - Produse obținute din sacrificare și furajarea animalelor; • Cap. V - Alte însemnări ale gospodăriei; • Secțiune complementară - Intrări și ieșiri de sume în valută, în luna de referință. − Chestionarul gospodăriei (CG), formularul de bază al anchetei, care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
CG), formularul de bază al anchetei, care urmează a fi centralizat; în acesta sunt cuprinse toate caracteristicile din programul de observare al anchetei, care sunt grupate în secțiuni (componența gospodăriei, activitatea gospodăriei, pensii, ajutoare, alte forme de protecție socială, produse agroalimentare și băuturi alcoolice, cumpărare mărfuri nealimentare, cheltuieli pentru plata serviciilor, venituri și alte intrări în bani, cheltuieli și alte ieșiri în bani, alimentația în afara gospodăriei, condițiile de locuit și înzestrarea cu bunuri, sănătate, gradul de satisfacere a necesităților gospodăriei în raport cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
nivele de agregare: grupe, posturi și sortimente, astfel: • grupa mărfurilor alimentare; • grupa mărfurilor nealimentare; • grupa serviciilor. 2) Informațiile colectate prin această cercetare sunt completate cu cele provenite din cercetarea privind prețurile principalelor produse agricole vândute de producătorii particulari în piețele agroalimentare, asigurându-se astfel acoperirea principalelor surse de aprovizionare a populației. Sistemul de ponderare Ponderile utilizate pentru calculul indicilor prețurilor de consum sunt obținute din Ancheta Bugetelor de familie (ABF) și rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de gospodăriile populației
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
de populație pot fi grupate în funcție de sursa de proveniență astfel: − Venituri din muncă și din patrimoniu (VMP), care cuprind: veniturile salariale, veniturile din activități desfășurate pe cont propriu, veniturile din activități suplimentare, ocazionale, veniturile din vânzarea pe piață a produselor agroalimentare, contravaloarea produselor consumate obținute din producție proprie, veniturile din patrimoniu (chirii, dividende, dobânzi) etc.; − Venituri din transferuri sociale (VTS), care includ: pensiile, ajutoarele de șomaj, alocațiile de sprijin, bursele școlare, alte venituri de asistență socială. Printre indicatorii care exprimă veniturile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Ctca); − cheltuieli totale pentru mărfuri nealimentare (Ctmn); − cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps). Indicatorul cheltuieli totale de consum cuprinde ansamblul cheltuielilor efectuate de populație pentru necesitățile de consum curent (produse alimentare, mărfuri nealimentare și servicii), precum și contravaloarea consumului uman de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei. Se poate calcula și indicatorul cheltuielilor totale de consum pe o persoană. Structura consumului populației (Yc) este un indicator inclus în rândul indicatorilor valorici, deși este exprimat în procente. Structura consumului populației se determină utilizând
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
au diminuat ori chiar au înlăturat o posibilă criză alimentară. Aspra secetă din a doua parte a aceluiași an o poate transfera în 2012. La "succesul" menționat se mai cerea și micșorarea intervențiilor intermediarilor, a altor speculanți din piețele produselor agroalimentare (factori nenaturali). Această categorie de oameni depășește mereu atât pletora birocratică a instituțiilor noastre de stat, cât și regulile creștine de ajutorare și nu de înșelare a semenilor, trădate cinic de tot mai numeroșii funcționari nesătui de bani. Cam așa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de care cei mai mulți tineri de la sate fug, lăsându-i pe investitori să cumpere miile de hectare de terenuri odihnite, epurate de chimicale. Întrucât spectrul amenințător al accentuării depopulării satelor îi poate descuraja pe profitori, încă mai putem spera în reviriment agroalimentar propriu. Privatizările unităților sistemului energetic (în majoritatea lor construite cu peste 20 de ani în urmă), crizele producției petroliere OPEC au dus la scumpirea ritmică și scăderea calității serviciilor cu energii livrate populației. De acest sector economic depinde în foarte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
De fapt, acest raport viza „...preocuparea organelor și organizațiilor de partid, consiliilor populare, organelor agricole și comerciale pentru înfăptuirea indicațiilor (subl.ns,) conducerii partidului în vederea realizării programului de aprovizionare toamnă-iarnă a populației din localitățile urbane și centrale muncitorești cu produse agroalimentare”. O scurtă observație: grija față de țărănimea muncitoare, pe unde o ascunseseră tovarășii de atunci?! După introducerea specifică oricărui raport întocmit în acele vremuri („în lumina indicațiilor și orientărilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu”), Petru Demeter a trecut la atacarea subiectului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
însă densitatea ei nu este omogenă. În ultimul deceniu al secolului XX, în lume natalitatea era mare la o rată de creștere a populației de 3%. S-a creat astfel o presiune asupra resurselor naturale ce a determinat extinderea producției agroalimentare prin chimizare, prin creșterea suprafeței arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
afaceri propriu-zis, recurgând doar la analiza comportamentului populației datorită căreia mediul de afaceri, prin consumul produselor mediului de afaceri, poate exista pe termen lung - neuitând că cel puțin 50% din veniturile populației României sunt folosite doar pentru a cumpăra produse agroalimentare, considerăm că este inevitabilă concluzia că, diferențiat și rațional, impozitarea reală se va dovedi un bun instrument anti-criză al politicii fiscale dacă se recurge la scăderea sensibilă a presiunii fiscale asociate ei. Un comportament și o mentalitate nu se pot
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
afaceri propriu-zis, recurgând doar la analiza comportamentului populației datorită căreia mediul de afaceri, prin consumul produselor mediului de afaceri, poate exista pe termen lung - neuitând că cel puțin 50% din veniturile populației României sunt folosite doar pentru a cumpăra produse agroalimentare, considerăm că este inevitabilă concluzia că, diferențiat și rațional, impozitarea reală se va dovedi un bun instrument anti-criză al politicii fiscale dacă se recurge la scăderea sensibilă a presiunii fiscale asociate ei. Un comportament și o mentalitate nu se pot
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
serena. • Introducerea progresivă a unor elemente cheie pentru construcția unui model de dezvoltare economică endogenă. În 1993, grupul West Cork a lansat o strategie axată pe crearea unei mărci regionale, pe mai buna coordonare între producătorii de produse turistice și agroalimentare locale. Au fost puse în act numeroase programe de formare care au dus la crearea unei mărci de calitate, "Fuchsia Ltd.", asociată astăzi cu respectul regulilor și criteriilor de calitate. În Austria, "Käsestrasse Bregenzerwald" (drumul brânzei din pădurea Bregenz) este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pădurea Bregenz) este emblematic pentru proiectele ce au avut ca scop dezvoltarea locală integrată a unui teritoriu montan, forestier, situat în estul localității Bregenz, capitala landului Vorarlberg. Parteneriatul local a antrenat 23 comune, asociații diverse, agricultori, restauratori, operatori turistici, producători agroalimentari, comercianți, meșteșugari, devenind o acține far pentru parteneriatele vizând dezvoltarea competitivă a zonei. În 1998, "Stenfors Development Kitchen" (bucătăria dezvoltării Stenfors-ului, ținutul Västerbotten, Suedia) a împlinit cinci ani de la implementarea sa de către cinci agricultori ce aveau ca scop crearea unui
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fel de mâncare, toate purtând în miez originalul și toate depărtându-se creativ de el. Există în limba franceză un cuvânt intraductibil: terroir. Legat de pământ (terre), termenul desemnează un areal geografic cu proprietăți specifice, o miniregiune în care produsele agroalimentare au caracteristici proprii, inimitabile atât datorită particularităților solului ori climei, cât și datorită unor tehnici tradiționale de cultivare și de prelucrare a produselor respective. țările care au grijă de produsele lor tradiționale pot utiliza și ele acest cuvânt, deși puriștii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mare forță economică și politică pe plan internațional, stabilirea unor reguli stricte privind pătrunderea produselor alimentare pe piața mondială (calitate, caracteristici igienico sanitare etc); impune, cu necesitate, adoptarea unor măsuri pentru creșterea performanțelor economice ale întreprinderilor care operează în sectorul agroalimentar. Schimbarea contextului politic și economic național după 1990, prin reformarea întregii vieți economice și politice a țării, a generat aspecte noi și în agricultură. Astfel, declanșarea procesului de reformă a agriculturii a avut efecte pozitive și negative. Efectele pozitive sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestora; criza care se manifestă în toate sectoarele economiei și incapacitatea guvernelor care s-au succedat de a finaliza reforma în agricultură; incoerența măsurilor de politică agrară care nu a permis producerea unor transformări structurale menite să mărească performanțele sectorului agroalimentar etc. Pentru rezolvarea acestor probleme trebuie căutate soluții prin care exploatațiile individuale să-și sporească eficiența. Astfel, trebuie constituit cadrul care să favorizeze diversificarea formelor de organizare a exploatațiilor agricole, astfel încât proprietarul de terenuri agricole să poată alege forma pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
confruntă cu toate dificultățile apărute în îndelungata perioadă de tranziție. În lucrarea de față ne-am propus studierea unor soluții alternative pentru a sprijini producătorul agricol în desfășurarea unei activități mai eficiente și, prin aceasta, pentru a mări competitivitatea sectorului agroalimentar din țara noastră pe piața internațională. Găsirea unor soluții de rezolvare a problemelor cu care se confruntă agricultura este impusă și de perspectiva aderării la Uniunea Europeană, care presupune alinierea sectorului agricol din țara noastră la exigențele Politicii Agricole Comune. Încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fiind un centru de concentrare a informației, cooperativa agricolă poate juca un rol substanțial în adaptarea cantitativă și calitativă a ofertei de produse agricole la cerințele pieței. Un alt obiectiv al mișcării cooperatiste îl constituie asigurarea și dezvoltarea funcționalității sistemului agroalimentar, promovând în mare măsură relații contractuale cu partenerii de afaceri. Nu în ultimul rând trebuie subliniat și evaluat rolul cooperativelor în desfacerea produselor agricole și în promovarea regulilor de calitate în comercializarea acestora. Dincolo de abordările doctrinare socialiste referitoare la cooperație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]