179,567 matches
-
fel de a mă exprima dacă nu aveam șansa ca în ultimii ani să vin mereu în Germania. Îmi dau seama că pentru literatura noastră din România, și nu numai pentru literatură, o asemenea experiență este absolut esențială, este determinantă. Aici la "Solitude", trebuie să-ți spun, am asistat la niște seri de muzică, de artă plastică, am văzut lucruri pe care nu mi le-am putut imagina vreodată. Sunt aici tineri de 25-30 de ani care fac niște lucruri uluitoare
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
pentru literatură, o asemenea experiență este absolut esențială, este determinantă. Aici la "Solitude", trebuie să-ți spun, am asistat la niște seri de muzică, de artă plastică, am văzut lucruri pe care nu mi le-am putut imagina vreodată. Sunt aici tineri de 25-30 de ani care fac niște lucruri uluitoare pe care noi în România nu le cunoaștem și habar n-avem că există așa ceva. Or, acest impact între diferitele ramuri artistice este extraordinar și te influențează și pe tine
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
asta. Mi se pare un lucru neobișnuit! Și atunci este normală această chemare a mea spre modernism și mai nou spre... postmodernism! M-ai întrebat la început la ce lucrez sau despre ceea ce am de gînd să fac: ei bine aici la "Solitude" lucrez la o carte la care țin foarte tare și cîteodată am în mine sentimentul că va fi ultima mea carte. Scriu un fel de proză care este cu totul altfel decît ceea ce am scris pînă acuma. Vreau
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
cînd stăm de vorbă, este că nu are voie să fie ultima carte... Dar ce vă gîndiți să tălmăciți încă în română pentru cititorii din țară, pentru că sunteți nu numai o autoare excelentă, dar și o traducătoare congenială, termen lansat aici în Germania, care ne convine fiindcă exprimă excelent relația care se poate crea între un autor și un traducător. Care vor fi cărțile asupra cărora vă veți opri? N. I.: Deocamdată lucrez la un roman de Christian Haller, un roman foarte
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
vorbește mult despre România și cred că va fi foarte frumos primită la noi în țară. Cînd am să termin această carte, probabil la sfîrșitul anului, mă voi apuca poate de traducerea altor cărți excelente pe care le-am citit aici: autorii sunt Hilbig și Schädlich. Cartea lui Hilbig Provisorium mi-a plăcut enorm și m-ar pasiona s-o traduc. În același timp, am aflat acum, cînd tu ai venit și mi-ai povestit, despre această corespondență a lui Paul
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
România de la Schloss "Solitude"? N. I.: În această singurătate am impresia că intru "în casa mea" mă adun. Nu pot să spun că-mi lipsește România, dar mă gîndesc la ea ca la o prezență extrem de dragă, mai dragă ca oricînd. Aici simt mai mult că-mi iubesc țara decît pînă acuma! R. B.: Mulțumesc, Nora Iuga.
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
în curtea mea, înaintează sigur, înclinată într-o parte de greutatea valizei. Ce-o fi înăuntru? Șifoniere întregi, vreun trup ucis și hăcuit? "Am venit, așa cum am discutat cu soțul dumneavoastră, pentru demonstrație." "Mă tem că ați greșit adresa. Noi aici sîntem pe Dealul Filaretului, iar demonstrația se găsește în Piața Revoluției. Mai aveți timp să ajungeți și să ocupați un loc", am răspuns eu sec, apăsat și dur ca o scorpie veritabilă. Persoana se întoarce ușor derutată căutînd o explicație
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
n-am pregătit încă nimic, pentru că aștept de ani de zile momentul istoric din Piața Revoluției, iar despre banii amintiți nici nu poate fi vorba în această viață pămînteană, după ce i-au curs cîteva lacrimi pentru că a cărat "monstrul" pînă aici, mi s-a făcut milă și am primit-o în sufragerie. Un gînd parșiv mi-a încolțit în cap. Speram să bifez măcar una din acțiunile pe care le aveam de făcut, mai exact, curățenia. M-am așezat cu copilul
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
confirma toate speranțele mărturisite atunci de critica literară, ca și de publicul cititor. Străbătând întâiele capitole ale "Morții cotidiene", putem afirma că d. Dinu Pillat a dat calităților sale literare, o..." Am citat aceste rânduri ale cronicii din 1947 și aici, ca și în finalul capitolului al VII-lea al studiului nostru, pentru că, așa cum este lesne de observat, ea este... neterminată. "Un nenoroc straniu - susțineam în continuarea pasajului citat - a făcut ca unica recenzie din epocă să fie incompletă dintr-o
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
pe prima pagină fotografia care îi prezintă pe ucrainenii care au pichetat Consulatul României la Cernăuți, a doua zi după plecarea delegației din Cernăuți. Pe pancarte este scris: "Jos mîinile murdare de pe Ucraina" și "Cetățenia dublă - încălcarea prevederilor Constituției". Tot aici - materialul: "Sub opinca românească: din nou tind să-i cucerească pe bucovineni și Bucovina". Este un material alarmant, prin care populația este avertizată că Guvernul României tinde să refacă hotarele României Mari. Metodele: acordarea cetățeniei românești pentru toți acei ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
în NATO și își va aduce aminte că pe acest teritoriu (adică "pe teritoriul Ucrainei") locuiesc și cetățeni români, NATO -- apărându-și partenerii vor interveni cu bombe. Articolul se încheie cu o întrebare retorică "Spre asta ne împinge România?" Tot aici este publicată Adresarea partidelor politice și a organizațiilor nonguvernamentale din regiunea Cernăuți cu ocazia intervenției în problemele interne ale Ucrainei din partea structurilor guvernamentale din România. În informația următoare se exprimă speranța că numirea fostului guvernator de la Cernăuți, Ivan Guatîșin la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
din România. În informația următoare se exprimă speranța că numirea fostului guvernator de la Cernăuți, Ivan Guatîșin la Ministerul de Externe din Kiev, în calitate "de conducător de Departament" va influența relațiile dintre Ucraina și România. Pentru că la Kiev (se accentuează aici) nu sunt conștientizate pericolele pe care le creează România pe teritoriul nostru", iar pan Guatîșin va ști să informeze Guvernul Ucrainei despre politica agresivă a României. În articolul Să-l iubești pe aproapele tău este criticat almanahul Apă vie, editat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Péter Hajdu), Franța și Statele Unite (Bertrand Westphal, Simona Corlan Ioan, Roxana Verona). Structurate în trei secțiuni - Puzzles of Identity: Designs of Modern Europe, European Landscapes: Between Unity and Multiplicity și Constructing Modernity in Literary and/ or Social Practices, eseurile publicate aici vorbesc despre relațiile est-vest, despre geografii identitare, mituri post-imperiale, exportarea modelului națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
se întocmește acestuia o cronologie politică integrală - și mai ales o intimitate, psihologică în primul rând. Dar autorul se dovedește inspirat și interesant mai ales prin considerațiile privind politica externă a regimului și a dictatorului, un loc important ocupându-l aici conexiunile și implicațiile germane ale acesteia. Cititorul va putea aproxima, de exemplu, fără complicații inutile, fantezii ori clișee ieftine, poziția reală a lui Ceaușescu din timpul Primăverii de la Praga, poziție care succede culminant celei exprimate față de Israel cu prilejul Războiului
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
fel, în materie de transmisiuni de vizite oficiale. S-ar putea spune, ca reproș, că zile la rînd televiziunile și posturile de radio și-au concentrat atenția asupra summit-ului NATO și asupra vizitei lui Bush. Să recunoaștem însă că aici n-a fost vorba de Congresul XIV al PCR și nici de vreo mare adunare populară menită să mascheze că istoria și politica României au devenit afacerea familiei Ceaușescu. E o prostie să obturăm evenimente istorice reale de teamă că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
la România Liberă, unde, alături de profesorul C. Ignat, scriitoarea se ocupă de pagina culturală a publicației. Totuși, Viorela Codreanu Tiron mărturisește că s-a format cu adevărat, ca om de cultură, În perioada În care a lucrat la Editura Univers. Aici, aceasta are șansa să Întâlnească un colectiv de scriitori și critici literari cu capacități deosebite, care au primit-o În mijlocul lor ca Într-o familie, oferindu-i posibilitatea să Își dezvolte talentul poetic. Printre ei se află nume mari, cum
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
să revenim la Întrebarea ta: teoretic, criticii afirmă că debutul literar a fost În 1996 cu volumul Zidire În cer. Deși până la apariția volumului am colaborat/publicat grupaje În diverse reviste. Primele poezii au fost publicate În revista liceului și aici aș dori să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a Însemnat revista Nemuritorii
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a Însemnat revista Nemuritorii pentru tine? - Revista Nemuritorii a fost tot o școală, aici am Învățat să ascult... și e mare lucru să Înveți să asculți, Îți spun eu că nu e deloc ușor... Majoritatea membrilor colectivului erau trecuți de 65-70 de ani, erau veterani de război și aveau multe „povești” de spus... așa că
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai scrie nimic. Același răspuns este valabil și pentru critici. Cititorul va primi sau va refuza ceea ce eu Îi dau - nu este nicio răutate aici și nici egoism. Scriu din suflet și pun acest suflet pe tava cititorului, dacă Îi va plăcea va Întinde mâna spre tavă, dacă nu... oricum, nu poți mulțumi pe toată lumea, sunt conștientă de acest lucru. - Cum se raportează tinerii la
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
scriu”..., mă Îndoiesc că ar fi așa. Nu poți scrie la comandă! Dacă ai ideea unui roman, a unei piese de teatru... scrii, rescrii și iar scrii..., dar pentru varianta finală tot Muza trebuie să vină și să Îți spună: „Aici nu merge...” sau „Aici trebuie să scrii așa”. În ceea ce mă privește... ideile vin... le aștern pe hârtie și apoi Încep să tai. Scriu, de fapt, o poveste pe care o transform În vers alb. Câteodată povestea vine de la sine
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
ar fi așa. Nu poți scrie la comandă! Dacă ai ideea unui roman, a unei piese de teatru... scrii, rescrii și iar scrii..., dar pentru varianta finală tot Muza trebuie să vină și să Îți spună: „Aici nu merge...” sau „Aici trebuie să scrii așa”. În ceea ce mă privește... ideile vin... le aștern pe hârtie și apoi Încep să tai. Scriu, de fapt, o poveste pe care o transform În vers alb. Câteodată povestea vine de la sine și rămâne precum o
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
pentru mine de importanță vitală, dintre a avea și a fi - nutream convingerea că (fie și blocat cum era, ca gînditor, de inacceptabile, pentru mine, presupoziții materialiste) el se plasa totuși, cu hotărîre, de partea lui a fi. Și, evident, aici m-am înșelat amarnic. Căci ceea ce gîndeam eu în termenii unei eliberări de balast, în termenii unei libere autodespuieri de excrescențele încremenite ale lui a fi, tocmai pentru a nu mai fi încătușați de funcționarea lor inerțială, el gîndise în
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
a generat la noi și o analiză critică pe măsură. De aceea semnalăm ediția a doua a studiului lui Ovidiu Moceanu, Visul și literatura (prima ediție în 1999), lucrare de literatură comparată cuprinzînd și analize dedicate fenomenului românesc. Autorul continuă aici interesul pentru fenomenul oniric din Visul și împărăția, publicată în 1998, în care visul era tratat din perspectivă creștină. Pornind de la premisa că "datele fundamentale ale unei epoci pot fi determinate prin studiul situării ei față de ficțiune", autorul abordează problematica
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
dimpotrivă, nervul acesta agresiv ar fi cam singurul care traversează textele, în rest, o greutate de înaintare narativă și expresii comune, dacă nu inadecvate, incongruente cu întregul, ca și cum ai compara un cor de babe bisericești cu un cor antic. Avem aici un text "postmodern" (Râma), postmodern pentru că în final devine autoreferențial, sau pentru că ar fi o supralicitare a derizoriului, sau pentru că ar există intertext, (citarea lui Henry Miller, who else?), sau pentru că măruntaiele râmei se aseamănă cu cele ale unei femei
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Suchianu. Și cum stabilește tabloul variantelor, ceea ce presupune colaționare și, înainte de acest prag, pregătirea textului, pentru atingerea pe etape a textului definitiv. Un loc important în economia notelor și comentariului îl ocupă geneza și receptarea romanului, odiseea pre- și post-editorială. Aici este de semnalat excelenta idee de a reproduce stenograma întrevederii dintre Gh. Gheorghiu-Dej și G. Călinescu, la 2 martie 1960. Dincolo de gravitatea dureroasă a confruntării "academicianului G. Călinescu" cu prea cunoscuta căpetenie a partidului. Reținem din stenogramă asigurarea că nimic
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]