221,754 matches
-
exact pe teoria contactului văzut ca o în-tâlnire de gradul III, am spune astăzi, ca o ciocnire și aromire reciprocă între două lumi diferite. Voluptatea era, în cadrul acestui model erotic, o tehnică cognitivă intensă. Momentul de apogeu era atunci când se ajungea la "năpădirea cărnii de către spirit", când corporalitatea era spiritualizată prin elementul cunoașterii absolute și constructoare. Fiind creatorul unui asemenea model erotic cognitiv, Hadrian refuzase, totuși, postura de seducător, nedorind să fie perceput ca un Don Juan avant la lettre. El
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
seducător, nedorind să fie perceput ca un Don Juan avant la lettre. El înțelesese că funcționa, de la un punct, o rutină a posesiei fizice pe care nici un fel de truc nu o mai putea împrospăta. Ca iubitor de frumusețe, împăratul ajunsese la concluzia că frumusețea nu dispare niciodată, chiar dacă ea apare de obicei în stare de nedesăvârșire. Întâlnind asemenea "capodopere fragmentare", Hadrian simțise mereu nevoia să le completeze. Cum inclusiv seducția devenise plictisitoare, împăratul luase, efemer și experimental, calea desfrâului. Înnoirea
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
O uriașă operație cosmetică are loc asupra sa: împăratul devine el însuși frumos ( în sensul unui model de cunoaștere), desăvârșit fiind de frumusețea adoratorului său Antinous. Devine contaminat de frumusețe și are parte, după cum mărturisește, de vârsta de aur. El ajunge să exalte corpul lui Antinous în toate componentele sale, de la pleoape la coapse, de la gât la torace, de la degete la cupola de păr. Dar exaltă acest trup numai în măsura în care el este o construcție estetică. Devine vădită în acest punct minuțiozitatea
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
lui Antinous în toate componentele sale, de la pleoape la coapse, de la gât la torace, de la degete la cupola de păr. Dar exaltă acest trup numai în măsura în care el este o construcție estetică. Devine vădită în acest punct minuțiozitatea cu care Hadrian ajunge, prin intermediul lui Antinous, un gurmand de frumusețe, fiindcă aceasta este unică, intensă, concentrată. Alături de Antinous, Hadrian călătorește inițiatic, dar călătoria sa este, previzibil deja, o călătorie spre centru. De-abia acum, împăratul își conștientizează opera de consolidare a cunoașterii frumuseții
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
remarcat, între alții, și Dimitrie Drăghicescu, în Psihologia poporului român. Singurii care nu suportă criza schimbării culturale rămîn copiii și adolescenții care își pot forma personalitatea "din mers", în concordanță cu cerințele școlii și ale mediului social în care au ajuns. Oarecum deprimantă, să admitem, o atare imagine a integrării vlăstarelor românești în Lumea Nouă, nu conține totuși o contradicție de nerezolvat. În realitate, noii veniți pot acționa, pînă la un punct îndeajuns de avansat, în virtutea modelelor culturale și comportamentale în
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
spațiul trebuitor opțiunii nestînjenite și derulării destinului personal. Din păcate însă, diaspora românească din Statele Unite înfățișează și dificultăți interioare, deloc neglijabile. Securitatea s-a străduit să-i dezbine pentru a-i stăpîni și pe copămîntenii noștri transoceanici, "mîna ei lungă ajungînd chiar să împartă «bucatele» diversiunii și în comunitățile românești din America, semănînd neîncrederea, egoismul, invidia, răutatea, învrăjbind pe unii împotriva altora, țesînd intrigi și bîrfe nesfîrșite, într-un limbaj suburban ușor recognoscibil". Nu întîmplător este țintită cultura de performanță, adică
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
care candidează la președinția țării de-a întreprinde neapărat turnee electorale în America, pretinzînd nu numai sprijin moral, ci și financiar. Cu gura căscată la discursul pseudoprofeților, românii americani înstăriți completează cecuri, spre a-și da seama că angajamentele celor ajunși în funcția supremă au fost mincinoase: "Promit, ca și actualul (e în chestiune Emil Constantinescu - n.n.), dar ca și cel dinainte marea cu sarea, ca apoi să uite sau să constate că, în calitate de ditamai președintele, nu are nici o putere, cinic
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
marea cu sarea, ca apoi să uite sau să constate că, în calitate de ditamai președintele, nu are nici o putere, cinic, va declara după ultima vizită în America, că lasă România pe mîini bune. Care mîini? Tot acelea ale Securității, care te ajung oriunde te-ai ascunde?". Corupția se află în siajul "odioasei instituții", căci altminteri n-ar fi atît de inflorescentă. O invenție de ultimă oră, care o favorizează: "Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare", care nu e, după cum ne asigură
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
românilor americani, ci pentru a petrece, pe banii bieților contribuabili din țară, care abia își duc zilele, cîteva zile în America, într-o călătorie de plăcere". Iată cum tribulațiile noastre ale celor din țară se leagă de cele ale românilor ajunși în Lumea Nouă, care se vede că trebuie să treacă, precum noi, cei de aici, prin Purgatoriul decomunizării!
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
Amestecând ca zahărul în ceai democrația și cumetria, adunătura de inși care cu greu articulează două fraze coerente (onoare excepțiilor!) devine brusc vioaie atunci când are prilejul de-a arăta că ei, semianalfabeții, aparțin de fapt lumii bune. Așa s-a ajuns să-i știm după numele mic, diminutiv și poreclă pe tot felul de inși cărora, altminteri, n-ar merita să le reținem nici măcar numărul de pe tricou. Când nu se gratulează unii pe alții cu apelative gen "Mister", "Cobra", "Briliantul" etc.
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
lucrători cu piciorul de a-și lua bombastice "noms de guerre" -, se mulțumesc cu unele mai puțin onorabile, gen "don Corleone". (Un caz special îl constituie cel ce răspunde la țipuritura "Pinalti", un domn agitat și extrem de simpatic, care-a ajuns să descrețească până și fruntea vecinelor mele de palier, pensionare total inocente în materie de fotbal). Sursa acestei veritabile manii o constituie comentatorii sportivi, care urmăresc, desigur, să-și demonstreze atotștiința și gradul de intimitate cu vedetele driblingului, fentei, foarfecii
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
veritabile manii o constituie comentatorii sportivi, care urmăresc, desigur, să-și demonstreze atotștiința și gradul de intimitate cu vedetele driblingului, fentei, foarfecii și pasei în adâncime. După ce-au epuizat campionatul intern, plin de "Puiu", "Nelu", "Gigi" ori "Gică", au ajuns să joace bambilici și cu jucătorii străini. N-ai să-i auzi pronunțând, nici în ruptul capului, prenumele unui faimos atacant italian, Inzaghi, "Filippo", ci "Pippo", după cum Del Piero e întotdeauna "Sandrino", nu "Alessandro", fraco-algerianul Zidane e "Zizou" și nu
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
și yankeul contemporan care alunecase înapoi prin timp. Sofisticarea extremă, pe de o parte, a luptătorilor americani și a armamentului lor, care transformă alegerea țintelor într-o operație "chirurgicală" și cruță viața civililor într-o măsură atît de mare, încît ajungem la paradoxul cu care îmi începeam articolul, și, pe de altă parte, primitivitatea extremă a gîndirii și mijloacelor de care dispun irakienii, ascunzîndu-se de rachetele inteligente inamice în gropi ca acelea din primul război mondial ori în spatele unor saci cu
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
din boieri vechi - Grădiștenii - și sunt înrudit cu aproape toate marile neamuri din țară, inclusiv cu Basarabii, cu Mușatinii, cu Brâncovenii, Cantacuzinii, cu Ghiculeștii, cu toți; bunica mamei era Ghica și prin ea, dacă faci iarăși un tabel de ascendență, ajungi departe. - Cum a fost atmosfera în familie, cum v-au educat, cum v-au pregătit pentru viață? - Să știți că impresia mea de copil a fost - hai să nu zicem de sărăcie, dar de sărăcire. Faptul că mama era văduvă
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
în procesul Maniu, fără nici un motiv, dar eram chemat să depun mărturie; în biletul de care vă spuneam, mama scrisese: "Mai bine te faci hamal la Paris decât să te întorci în țară!", ceea ce am și făcut - adică n-am ajuns chiar hamal, dar oricum, la început mi-a mers destul de greu și, în primii paisprezece ani am lucrat numai în opere ale emigrației române - fie că m-am ocupat de refugiați, fie în cultură, fie în servicii speciale, fie la
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
nu mai joacă nici un rol, iar francmasoneria a slăbit foarte mult, nu mai are rostul pe care l-a avut la sfârșitul veacului al XIX-lea și în primul război mondial. Vreau să dau un singur exemplu, de pildă, când ajunge la oarecare ceartă Ionel Brătianu cu occidentalii (Clemenceau și alții) și se retrage de la guvern, este numit Vaida-Voevod și i se recomandă să devină cât mai repede mason, ceea ce a și făcut, pentru că odată intrat într-o lojă franțuzească putea
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
de ură și grosolănie voită, ca să-l "bage cu capul în apă" pe cel invidiat în trecut. Mai există un element neutru, ca să zic așa: muncind și bărbatul și femeia, copiii nu au mai fost educați, ci lăsați în stradă, ajungându-se la această grosolănie generalizată. - Locuiți acum pe strada Speranței. Nutriți vreo speranță de mai bine într-un timp relativ scurt? - Sigur că nutresc. Altfel nu aș mai sta aici; în definitiv, pot oricând să mă întorc la Paris și
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
reprime, adepții privatizării și cei ai etatismului, naționaliștii și antinaționaliștii, globaliștii și antiglobaliștii, cei care sprijină actualul război din Irak și cei care i se opun, ecologiștii, socialiștii, liberalii, social-democrații și creștin-democrații. Chiar și marii dictatori ai secolului XX au ajuns la putere pe căi perfect democratice (Hitler este deja un caz școală) sau au făcut caz de slujirea fidelă a unei democrații mai mult sau mai puțin originale (Stalin, Brejnev și "the last but not the least" - să sperăm că
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
la nivelul opiniei publice. Astăzi dezvăluirile și protestele publice (indiferent de natura lor) s-au bagatelizat. Guvernanții tratează cu suverană indiferență probele copleșitoare apărute în presă cu referire la propria lor corupție sau manifestările de stradă ale unor categorii sociale ajunse la disperare. Totul este pe cale să ia formele unui spectacol lipsit de conținut (este imposibil să nu mă gîndesc aici la grotesca participare a unor membri PSD la o acțiune de stradă organizată de societatea civilă în favoare CNSAS, în
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
fratele meu de rima-ncrustată Iakint, nu te prăbuși altfel decât liliecii o fac în ninsoare, pentru că vei exista și vei fi visat de poeme atâta vreme cât nimeni nu va vorbi de tine la persoana întâi./ O singură cușcă nu-i de ajuns pentru duhul libertății tale.../ Ah, călugăr al chitarelor dictando/ pescar de lacrimi polinomiale în năvoadele foilor de matematică.../ Hyacint, nu te ascunde de feminitate.../ Iakinta și neglijează restul șanselor minore/ deschide buzele care disting zirconul de liliaceu/ Asumă-ți rostul
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
alt mod. Pe urmă mai e o chestie... Un cuvânt nou, necesar, își sapă încet și sigur albia cea mai lesnicioasă în pofida împotrivirilor, asprimilor, configurațiilor complicate ale terenului, supunându-se dinamicii neînduplecate. Până ce, într-o zi, ori într-o epocă, ajunge la liman, se varsă în eleșteul comun clocotind de lișițe și de rațe sălbatece al limbajului general folosit. Ce mă frapase pe mine în vagonul acela nou de metrou ce mirosea încă a vopsea și în care parcă și vocabularul
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
vă spun, alături, cu urechea la ce vorbeau, răsuflasem ușurat. Vasăzică nu erau cine știe ce dezacorduri grave (cum ar fi să zicem unele contracte, zestrea fetei) erau doar niște neînțelegeri sentimentale, de interese imediate, niște disensiuni, nu ceva logic, ireparabil. Acasă ajungând, pusesem repede mâna pe dicționarul enciclopedic, și la litera D citisem: Discordie sau neînțelegere cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.; dezacord. Mergea carevasăzică, la urmă, și dezacord; dar nu, dacă nu exista și ceva abstract. Pentru cine
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
Am ajuns la Otopeni În a doua zi de Crăciun, pe la ora 3 a după-amiezii. Schimbasem avionul la Londra. Aveam o valiză mare și o geantă atârnată pe-un umăr. Înainte de a ieși din clădirea aeroportului, mi-au tăiat calea mai mulți
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
spre piatră este ceea ce s-ar putea numi un roman-eseu. Accentul cade aproape exclusiv pe idei, iar la sfîrșitul lecturii ceea ce rămîne în mintea cititorului este o viziune asupra istoriei. Nu personaje, întîmplări sau cine știe ce efecte artistice. Practic, Dan Stanca ajunge pe un alt drum (prin intermediul prozei) la unele dintre concluziile lui Horia-Roman Patapievici din Omul recent sau Ovidiu Hurduzeu din Sclavii fericiți. Ideea romanului este aceea că istoria civilizației umane se dezvoltă în formă de cerc. De aceea, cu cît
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
asupra istoriei este prezentată prin prisma evoluției/involuției unui personaj narator, Sabin Carp, fost profesor de științe sociale (dată fiind problematica romanului, specializarea nu este întîmplătoare) înainte de revoluție, dat afară din învățămînt după evenimentele de la Brașov, din noiembrie 1987, și ajuns după revoluție un soi de vagabond în subteranele Bruxelles-ului, capitala principalelor organisme transnaționale (NATO, Uniunea Europeană), oraș-simbol al globalismului. Parafrazînd un celebru titlu al lui Sextil Pușcariu se poate spune că, asemenea nouă, tuturor, Sabin Carp stă "călare pe două
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]