7,295 matches
-
în apropierea albiei, și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei în timpul acestor lucrări, astfel mulți pești mor în timpul executării lucrărilor. Tot în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
caracteristicile specifice de habitat ale speciei Rosalia alpina. Praguri de fund: In zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională etc. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
actuale asupra speciei [geometrie] Anexa 3 - Harta 3.22.4 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea B03: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m: treceri prin albie pentru utilaje pe parcursul exploatărilor: 45.757611 - 26.577105, 45.761202 - 26.584248, 45.762200 - 26.585969, 45.768793 - 26.591787 Presiunea B07: peste tot de-a lungul pârâului în aval de Cascada Mișina - pe o lățime de 500 de m Presiunea D01.02: de-a lungul drumurilor prezente
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Confidențialitate Informații publice E.6. Detalii În zona sitului am identificat activități de exploatare a masei lemnoase, drumuri avariate din cauza camioanelor și a utilajelor care lucrează în exploatarea forestieră, ape tulburi din cauza exploatărilor, mai ales din cauza trecerilor prin albia minoră a cursului principal, care intră direct în râul Mișina sau din afluenții mai mici, rezultat indirect al exploatărilor cu efecte negative semnificative asupra speciilor prezente. Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
aduc permanent în apele curgătoare din sit, cantități apreciabile de aluviuni. În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională. Pragurile de fund din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de aluviuni în apa râurilor și pârâurilor din sit. La nivelul ariilor naturale protejate nu există depozite semnificative de deșeuri, însă în lungul drumurilor sunt întâlnite deșeuri, atât menajere cât și diferite componente auto precum anvelope sau alte deșeuri. În albia minoră a apelor curgătoare pot apăra substanțe care provin din activitatea de exploatare forestieră și care are efect negativ asupra speciei țintă, care este foarte sensibilă la calitatea apei Prăbușirile și alunecările de teren reprezintă o presiune ce apare în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
comunitar R0SCI0232 Someșul Mare Superior este localizată pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, în partea de nord-est a Depresiunii Transilvaniei, dispusă de-a lungul culoarului Someșului Mare între localitățile Năsăud și Ilva Mică, sub forma unui singur areal care include sectoare de albie minoră, albie majoră, luncă și versanți. (a se vedea harta din Anexa 3.2 ). Aria naturală protejată R0SCI0232 Someșul Mare Superior cu suprafața de 152,00 ha este compusă dintr-o singură unitate care include albia minoră, albia majoră, mici suprafețe din
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Someșul Mare Superior este localizată pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, în partea de nord-est a Depresiunii Transilvaniei, dispusă de-a lungul culoarului Someșului Mare între localitățile Năsăud și Ilva Mică, sub forma unui singur areal care include sectoare de albie minoră, albie majoră, luncă și versanți. (a se vedea harta din Anexa 3.2 ). Aria naturală protejată R0SCI0232 Someșul Mare Superior cu suprafața de 152,00 ha este compusă dintr-o singură unitate care include albia minoră, albia majoră, mici suprafețe din lunca adiacentă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
care include sectoare de albie minoră, albie majoră, luncă și versanți. (a se vedea harta din Anexa 3.2 ). Aria naturală protejată R0SCI0232 Someșul Mare Superior cu suprafața de 152,00 ha este compusă dintr-o singură unitate care include albia minoră, albia majoră, mici suprafețe din lunca adiacentă și câteva terminații ale versanților de pe cele două laturi ale râului Someșul Mare, în dreptul localităților Rebrișoara, Nepos și Feldru. Din punct de vedere administrativ (local) dispunerea ariei protejate de-a lungul culoarului
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Someșului Mare, care mărginește la sud masivul montan al Munților Rodnei. Acesta este motivul pentru dispunerea lineară a văii și pentru morfologia versanților de pe dreapta și stânga. Arealul ROSCI0232 Someșul Mare Superior include ca unități morfologice albia minoră și albia majoră a râului, sectoare din zona de luncă situate atât pe dreapta, dar și pe stânga, cât și câteva terminații ale versanților laterali. Astfel, valea Someșului Mare este o vale tipic asimetrică, subsecventă, cu versantul stâng de tip front de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
superioară, care s-au format la contactul dintre baza versanților puternic abrupți și lunca râului Someșul Mare. Ultimele depozite sedimentate, începând cu Holocenul superior și până actual, sunt aluviunile și depozitele deluvial/proluviale din lunca Someșului Mare și aluviunile actuale din albia râurilor afluente. La acestea se adaugă importante acumulări de nisipuri și pietrișuri, de-a lungul întregii albii și luncii Someșului Mare, aduse de acesta din partea superioară, montană, a bazinului hidrografic. În aria naturală protejată aluviunile actuale ocupă ce mai
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
sau cuarț, rezervele de elemente nutritive minerale, textura și drenajul intern al solului, tipul de humus). în ceea ce privește speciile de mamifere, geologia influențează mamifere legate de cursurile de apă, în special, cum ar fi vidra. Rocile friabile din albia și lunca râului pot fi afectate ușor de procese erozionale, care la rândul lor pot afecta vizuinile săpate în mal și locurile de odihnă ale speciei. Geologia are o influență majoră asupra speciilor de pești, substratul râurilor fiind important pentru
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
foarte puțin din arealele marginale de luncă, reducându-se în cele mai multe cazuri doar la albia minora, albia majoră și maluri (a se vedea hărțile din Anexa 3.6 ). Pe teritoriul arealului protejat, Someșul Mare formează o vale largă cu albia puternic meandrată, cu viteză de curgere a apei redusă, unde acumularea de aluviuni produce o înălțare a patului văii. Râurile de pe teritoriul ariei protejate, la care se adaugă și râul Someșul Mare se înscriu în regimul de scurgere de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
trunchiate sau desfundate: Solurile aluviale sunt soluri tinere, puțin evoluate, care iau naștere pe depozitele aluviale (pietrișuri, nisipuri) din luncile râurilor. Albia largă a râului Someșul Mare a constituit arealul de dezvoltare a acestor tipuri de soluri. Solurile aluviale din albia râului Someșul Mare au o saturație în baze scăzută (V < 50%) datorită spălării intense a sărurilor (cloruri, sulfați, carbonați) și o capacitate de schimb cationic diferită, în funcție de prezența mineralelor argiloase care stimulează acest schimb de ioni. Profilul solurilor
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
rata vegetației emergente: maxim. 40% - pietre mai mari de 12 cm diametru (se pot folosi și resturi lemnoase) d. Structura corpului de apă - cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcini, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse - cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în albie. Alte: apă curată și rece, conectivitate, zone de adăpost. Nu are importanță economică. Cerințe minime: minim 50% din substrat trebuie să fie alcătuită din pietre/pietriș minim 50% din suprafața apei trebuie să fie cu curs rapid sau curs mediu minim
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de atenționare care face referire la sancționare prin amendă. Poziționarea acestei zone de depozitare a deșeurilor, activă și utilizată, la nivelul ariei protejate, este extrem de nocivă. Zona de depozitare este expusă la inundare și la transportul materialului depozitat în albia corpului de apă, cu impact puternic local și propagat în aval, pentru toate speciile de interes comunitar, prin creșterea turbidității apei, intoxicare dacă sunt și substanțe toxice (vopseluri, diluanți, hidrocarburi, uleiuri etc.), blocarea căilor digestive sau blocarea animalului în diverse
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
specii să se disemineze în întreg bazinul hidrografic, dacă este vorba de specii de animale, sau cel puțin în aval față de zona de pătrundere, pentru speciile de plante. Unele dintre activitățile umane, mai ales extragerea de agregate minerale din albia corpurilor de apă curgătoare, implică eliminarea vegetației autohtone, creând zone vulnerabile la pătrunderea speciilor invazive. Pe secțiuni ale cursului apei (Someșul Mare) a fost constatată prezența speciei alohtone și invazive salcâm (Robinia pseudoacacia), fie de-a lungul drumurilor, fie la
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
toate speciile de interes comunitar, mai ales cele exclusiv acvatice. Au fost identificate diguri în toate localitățile cu suprafețe în aria protejată. A.1 Presiune actuală J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice A.2 Detalii Prin realizarea unor infrastructuri în albia râului, în scopul controlării regimului de scurgere al apei, se reduce conevctivitatea habitatului, una dintre consecințele importante fiind fragmentarea populațiilor speciilor de interes comunitar în grupuri cu diversitate genetică mai redusă și blocarea deplasării acestora în scop de hrănire și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
dintre consecințele importante fiind fragmentarea populațiilor speciilor de interes comunitar în grupuri cu diversitate genetică mai redusă și blocarea deplasării acestora în scop de hrănire și reproductiv. Au fost identificate diguri de piatră/beton și diguri de pământ pe sectoare din albia râului Someșul Mare (Năsăud și Nepos), situate atât în interiorul, cât și pe limita ariei naturale protejate. Au fost identificate trei praguri transversale în albie din beton/piatră (Ilva Mică și Năsăud). A.1 Presiune actuală K03.06 antagonism cu animale domestice A.2
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
și reproductiv. Au fost identificate diguri de piatră/beton și diguri de pământ pe sectoare din albia râului Someșul Mare (Năsăud și Nepos), situate atât în interiorul, cât și pe limita ariei naturale protejate. Au fost identificate trei praguri transversale în albie din beton/piatră (Ilva Mică și Năsăud). A.1 Presiune actuală K03.06 antagonism cu animale domestice A.2 Detalii Această presiune este mai ridicată în apropierea localităților, stații de sortare și în zonele unde se depozitează deșeuri menajere, unde speciile de interes comunitar
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
zone, ca de alfel a tuturor celor 80 de depozitare a deșeurilor, inventariate pe toată suprafața ariei naturale protejate, este extrem de nocivă. Situate în zona inundabilă aceste zone de depozitare sunt expuse la inundare și transportul materialului depozitat în albia corpurlui de apă, cu impact puternic local și în aval, pentru toate speciile de interes comunitar, prin creșterea turbidității apei, otrăvire dacă sunt și substanțe toxice (vopseluri, diluanți, hidrocarburi, uleiuri etc), blocarea căilor digestive sau blocarea animalului în diverse recipiente
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
specii să se disemineze în întreg bazinul hidrografic, dacă este vorba de specii de animale, sau cel puțin în aval față de zona de pătrundere, pentru speciile de plante. Unele dintre activitățile umane, mai ales extragerea de agregate minerale din albia corpurilor de apă curgătoare, implică eliminarea vegetației autohtone, creând zone vulnerabile la pătrunderea speciilor invazive. Pe secțiuni ale cursului apei (Someșul Mare) a fost constatată prezența speciei alohtone și invazive salcâm (Robinia pseudoacacia), fie de-a lungul drumurilor, fie la
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de habitat, din cauze antropice C.1 Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.2l C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Suprafața acvatică a ariei protejate. C.3. Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4. Detalii Prin realizarea unor infrastructuri în albia râului, în scopul controlării regimului de scurgere al apei, se reduce conectivitatea habitatului, una dintre consecințele importante fiind fragmentarea populațiilor speciilor de interes comunitar în grupuri cu diversitate genetică mai redusă și blocarea deplasării acestora în scop de hrănire și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
dintre consecințele importante fiind fragmentarea populațiilor speciilor de interes comunitar în grupuri cu diversitate genetică mai redusă și blocarea deplasării acestora în scop de hrănire și reproductiv. Au fost identificate diguri de piatră/beton și diguri de pământ pe sectoare din albia râului Someșul Mare (Năsăud și Nepos), situate atât în interiorul, cât și pe limita ariei naturale protejate. Au fost identificate trei praguri transversale în albie din beton/piatră (Ilva Mică și Năsăud). A.1 Presiune actuală K03.06 antagonism cu animale domestice C.1
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]