2,594 matches
-
și-ar fi dorit să trăiască în liniște, așa ca noi, și nu au reușit, și să poarte, așa cum purtăm noi, cu demnitate această haină monahală ce ne îndeamnă la mai multă responsabilitate. E drept că, așa cum spunea și Clement Alexandrinul, „mântuirea nu atârnă de cele ce sunt în afara noastră, de bogățiile noastre; nici dacă sunt multe, nici dacă sunt puține, mici sau mari, cu slavă sau fără; mântuirea atârnă de virtutea sufletului, de credință, de 83 nădejde, de dragoste, de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
persoană care conțin numele divin (de exemplu, Ezechia e vocalizat în ebraică ḥizqiyăhû și în izvoarele asiriene ḫa-za-qi-ia-ú) și, în fine, a transcrierilor în limba greacă transmise de unii autori târzii antici precum Diodorus Siculus, Teodoret din Cir și Clement Alexandrinul (Iaoue sau Iaouai; Iabe sau Iabai). În schimb, întreaga tradiție manuscrisă biblică cunoscută până astăzi nu atestă pronunția originară a celor patru consoane (Yhwh) care compun numele divin, deoarece limba ebraică veche, ca și multe alte limbi semitice, precum aramaica
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
distincție netă între muzica păgână, adică muzica existentă înainte de apariția creștinismului, și noua muzică creștină, „cântecul nou”, instrument de mântuire. Discriminarea valorică între cele două muzici nu constă în caracterul formal, ci în conținutul textual - și, deci, ideologic - divers. Clement Alexandrinul (150-217 d.Cr.), în Protrettico ai Greci, afirmă că miturile antice sunt înșelătoare iar muzica, prin intermediul căreia se exprimă, duce la pierzare. „După părerea mea, Orfeu, la fel ca și cantorul din Tebe și Metimnia, nu sunt demni de numele de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
contact cu adevărata și autentica viață, acum trăiesc numai ascultând cântecul nou. Acest cântec este cel care a compus întreaga creație într-o ordine melodioasă și a pus de acord elementele discordante, întreg universul fiind în armonie cu el”. Clement Alexandrinul și alți părinți ai bisericii atribuie muzicii aceleași puteri pe care le atribuiau și pitagoreicii. Efectele pe care anticii le atribuiau cântecului lui Orfeu, acum, în noua lume creștină, sunt atribuite cântărețului biblic David. Această perspectivă metafizică-pitagoreică provoacă la alți
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
exemplu izbitor este tratamentul acordat Păstorului lui Herma. Acesta s-ar reprezenta numai pe sine, și nu tradiția, în ciuda importantei influențe pe care a avut-o în timpul perioadei antenicene, și a faptului că a fost citată ca Scriptură de Clement Alexandrinul, Origen și Tertulian în momentul perioadei lui catolice. Cereti e de acord cu ideea că, în cazul în care nu s-ar putea imagina ca cel vinovat să se reîntoarcă, Păstorul lui Herma ar autoriza o nouă căsătorie, dar nu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
după Fragmentele XXVII și XXXV asupra textului din 1 Corinteni: acest din urmă fragment comentează autorizarea dată de Paul femeii de a se recăsători după moartea soțului din 1 Cor 7,39-40. În alte texte, atât ale cele lui Clement Alexandrinul, cât și ale lui Origen3și ale lui Metodiu, ,,,,,,,,și cuvintele cu aceeași rădăcină sunt folosite fără să se menționeze moartea unuia dintre soți, dar niciun text al acestor autori nu aplică în mod explicit acești termeni divorțaților recăsătoriți, în vreme ce le
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
în Contimporanul lui Vinea („Dragoste falită“, „Idilă“ ș.a.) confirmă, cu asupra de măsură, această întîlnire. Pe de altă parte, sintaxa minulesciană rămîne una cvasitradițională: s-a observat de la început faptul că mimul Minulescu „maschează” sub forma verslibrismului o prozodie clasică, alexandrină, similară celei a pașoptiștilor munteni, prin puneri în pagină improvizatorice: rimele devin astfel interioare, încorporate ritmului acestui discurs paradoxal-grandilocvent, afectiv, spumos ca o șampanie franțuzească bine agitată. Destructurarea sintactică nu afectează nici pseudosimbolismul bonom al simulantului Minulescu, nici estetismul ostentativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o seară, când afară ningea, împresurați de o tăcere absolută, vorbeam despre înțelepciunea Alexandriei, ce se pierduse din pricina arabilor. Adeodato spera în ceea ce îi fusese de curând dezvăluit: câțtre cărțile străvechi și prețioase conservate în cele două biblioteci ale școlilor alexandrine. În plus, ca întotdeauna, încerca să mă aducă la credință. Eu îl respingeam cu tot felul de sofisme și digresiuni care-i astupau gura. Când argumentele lui erau zdrobitoare, îi evocam creierii împrăștiați pe câmpurile de bătaie, cuvintele leprosului întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
evreiești europene tradiționaliste, care denumea invertirea cu un termen vechi de două milenii sau mai mult. Termenul ancestral evreiesc a fost, la Început, tum‑tum, cuvânt care data, probabil, din captivitatea babiloneană. Uneori cuvântul folosit era andreygenes, evident de origine alexandrină - helenistică - cele două sexe contopite Într‑o obscuritate erotică și perversă. Aceste amestecuri de arhaism și modernitate Îl Încântau pe Ravelstein, care nu se putea cantona În modernitate, ci se revărsa peste toate epocile. Ciudat, dar așa era el. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Neamț, și apreciem efortul, atenția și răbdarea de care a dat dovadă muzeograful Dan Spătariu, de la Muzeul de Istorie din Roman, în executarea părții grafice, extrem de importantă la o lucrare cu specific arheologic. Respectuoase sentimente de recunoștință adresez Doamnei dr. Alexandrina Ioniță, directorul Casei Editoriale Demiurg, nu doar pentru alcătuirea indicelui ori pentru publicarea volumului de față, cât mai ales pentru căldura și consecvența cu care m-a susținut din prima zi de studenție pentru a-mi îndeplini visul de a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sărbătoriți la 30 ianuarie și totodată, unul dintre eponimii Bisericii Trei Ierarhi din Iași, despre care turiștii japonezi nutresc convingerea că-i cel mai frumos locaș ecleziastic din lume. Ceilalți cinci copii ai soților Caraza au primit numele de botez, Alexandrina, Marioara, Gelu, Silviu și Olguța. Grigoraș (așa este alintat de cei apropiați și acum, când se află În al 77-lea an de viață-i pământeană) absolvește, În 1943, Școala Primară de Șapte Ani din comuna natală. Apoi, până În 1948
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
tranșant. În aceste condiții, i-am spus, prefer să mă Întorc În Zarca.” (paginile 153-154) Sunt atât de emoționante și cât se poate de citabile paginile despre revederile autorului, după 15 ani, cu sora Silvia din Buhuși, cu soră-sa Alexandrina din Piatra-Neamț, cu părinții săi (din cauza lucrărilor de la lacul de acumulare Bicaz, aceștia s-au mutat, Între timp, din Poiana Teiului În Târgu-Neamț), cu fosta-i prietenă Silvia, acum familistă (nici una dintre aceste persoane nu-l mai recunoaște pe cadavericul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
permite să fim incomodați, acceptând să facem praf proprii idoli, fără a uita că idolii, prin natura lor, au un caracter aparent religios. Acest text al Genezei, care pune bazele credinței lui Abraham, este deja citat și interpretat de Filon Alexandrinul ca o paradigmă a vieții de credință: «Dumnezeu vrea să curețe sufletul omului. Este necesar ca acesta să renunțe la cele trei puteri ale trupului: la senzație, la imaginație și la cuvântul articulat». Pentru Filon, importanța textului stă în principal
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu mai are atâta energie, încît să dea naștere la direcții originale ale spiritului și să se configureze în momente creatoare, atunci se recapitulează. Sinteza stufoasă și uimitoare în amploarea ei sterilă, care rezultă din această recapitulare, este eclectismul epocilor alexandrine. Tot ce s-a creat într-o cultură prin eforturi succesive și unilaterale, toate momentele ei unice devin în coexistența unei sinteze artificiale un fel de rezumat istoric al unei culturi. Epoca elenisto-romană și-a revăzut, în amalgamul ei de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cultură vie într-un nelimitat cantitativ al valorilor. Epocile naive din viața umanității, acelea în care oamenii au fost una cu valorile pe care le-au creat și în care au crezut, n-au cunoscut niciodată extensiunea gigantică a epocilor alexandrine, cu lumea lor de cunoaștere substituită instinctului și sufletului, cu universalitatea lor exterioară, ci au participat cu un infinit intern la o sumă redusă de valori. Evul Mediu, cu tot ce are el sublim și grotesc, a fost universalist, dar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
există de foarte mult timp și reprezintă o parte componentă a activității tuturor agenților economici, „un act economic fundamental, care provoacă o creștere în viitor a venitului [...] și, implicit, condiționează dimensiunea utilizării factorilor de producție.”<footnote I. Băbăiță, G. Șilași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 69. footnote> Într-o accepție mai largă, investițiile reprezintă totalitatea resurselor materiale și financiare alocate pentru creșterea patrimoniului agenților economici sau, altfel spus, orice decizie de cheltuire care permite obținerea sau îmbunătățirea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei se
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un scop în sine, se subordonează adevăratului scop
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care condiționează, practic, viața individului. În acest sens, Michel Didier preciza că „muncim pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în societate, consumul îndeplinește și funcții sociale (de comunicare, de mediere și integrare cu mediul în care acesta conviețuiește). Acceptarea „normei” impuse de simbolistica bunurilor înseamnă acceptarea codului social, a uzanțelor, normelor, tradițiilor, obiceiurilor grupului și locului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Astfel, unele produse și servicii au, pe lângă utilitatea rațională, și o utilitate secundară, care arată că bunurile și serviciile respective sunt „dovada abilității persoanei de a achita facturi mai mari”. Cu cât un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consecința, rezultatul nu mai poate fi circumscris sferei raționalului. Efectul de cod, și în general, funcțiile social simbolice trec pe primul plan ca importanță. Creșterea consumului în această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul indicator al nivelului de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
-le necesar pentru existența, formarea și dezvoltarea personalității lor. Aceasta constituie latura subiectivă a nevoilor umane. Întipărite în conștiința oamenilor și intrate în obiceiurile lor, ca și în tradițiile de consum, nevoile umane dobândesc un caracter obiectiv<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 15. footnote>. Nevoile sunt acele resorturi care, peste un anumit prag specific de intensitate, motivează individul să acționeze într-un anumit sens<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 43. footnote>. Desigur, motivația este un fenomen complex
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Dar, chiar dacă pentru moment această nevoie nu se manifestă, nu peste mult timp ea va fi din nou resimțită. Înmulțirea și diversificarea nevoilor, ca urmare a dezvoltării economico-sociale, au făcut necesare eforturi pentru ordonarea și clasificarea acestora.<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 16. footnote>, <footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 43-44. footnote> Astfel: a) În funcție de importanța lor în ceea ce privește existența umană, nevoile pot fi clasificate în: − nevoi primare (sunt cele indispensabile vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte); − nevoi secundare (sunt, de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
dimensiunilor economiei naționale, a rezultatelor economice ale acesteia, exprimate în venit național (sau în produs intern brut pe locuitor) sau în creșterea nivelului real al produsului național net, sub una din formele sale de măsurare<footnote Ilie Băbăiță, Grigore Silași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 151. footnote>. Conceptul de creștere economică îl precede pe cel de dezvoltare economică, relația dintre ele fiind una de la parte la întreg. Dezvoltarea economică are o sferă mai largă de cuprindere, incluzând
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei se
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]