7,716 matches
-
Jiu cuprinde 232 de cursuri de apă cu o lungime de 3.876 km și o densitate de 0,34 km/kmp. Jiul de Vest sau Românesc (S = 496 kmp; L = 54 km) izvorăște din M-ții Retezat, Retezatul Mic de la o altitudine de 1.720 m, din căldarea glaciară a Scoroților dominată de vârful Drăgășanului (2.076 m). Jiul de Est sau Transilvan (cod cadastral VII.1.15, S = 468 kmp; L = 29 km) sosește din partea estică a Depresiunii Petroșani, mai largă, cuprinsă între munții
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
Pădurea Tismana-Pocruia, Peștera Gura Plaiului, Piatra Biserica Dracilor ș.a. Pe teritoriul administrat de A.B.A. Jiu se găsește una dintre cele mai importante stațiuni turistice specifică drumețiilor montane, turismului de iarnă și de schi, stațiunea Rânca. Aceasta este situată la o altitudine de 1.650 m pe versantul sudic al Munților Parâng și se bucură de numeroase atracții turistice: lacuri glaciare - Roșiile, Călcescu, Lacul Verde, piscurile Parângului - Carja, Mândra, Vârful Păpușa, 6 pârtii de schi amplasate pe Muntele Cornescu și Vârful Păpușa. Un
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
În depozitele ce formează glacisul Săcuenilor s-au descoperit importante zăcăminte de hidrocarburi și ape geotermale care reprezintă un potențial important în dezvoltarea economiei zonei. În privința morfologiei, relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâu Sânicolau, apoi o vale scurtă cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
înălțimea maximă a unui monticul rezultat prin eroziune. Faptul că partea nordică a ariei protejate este mai înaltă, conferă albiilor o pantă redusă de scurgere. Analiza distribuției fâșiilor altimetrice arată o dispunere a acestor trepte după cum urmează: – treapta 1 (altitudinile cuprinse între 118-130 m), deține un ecart redus de altitudine (numai 12 m) și are o pondere în suprafață de 11.68% din totalul ariei protejate. Asamblează zona joasă, a albiilor de vale și luncă de pe cursul pârâului Sânicolau și
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
partea nordică a ariei protejate este mai înaltă, conferă albiilor o pantă redusă de scurgere. Analiza distribuției fâșiilor altimetrice arată o dispunere a acestor trepte după cum urmează: – treapta 1 (altitudinile cuprinse între 118-130 m), deține un ecart redus de altitudine (numai 12 m) și are o pondere în suprafață de 11.68% din totalul ariei protejate. Asamblează zona joasă, a albiilor de vale și luncă de pe cursul pârâului Sânicolau și a afluentului de dreapta al acestuia. ... – treapta 2 (între 130-150
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
acestuia. ... – treapta 2 (între 130-150 m.) reprezintă 24.30 % din totalul suprafeței ariei protejate și se suprapune versanților de vale mai înclinați care fac trecerea între albiile văilor și glacisuri și suprafețele interfluviale mai nivelate. ... – treapta 3 cuprinsă între 150-165 m altitudine deține o suprafață mult mai largă decât cele anterioare, de 38.34% din total și asamblează suprafețele interfluviilor dintre văi. Această treaptă prelungește versanții înclinați din treapta 2, are un unghi de pantă mai redus și un grad de nivelare mai
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
anterioare, de 38.34% din total și asamblează suprafețele interfluviilor dintre văi. Această treaptă prelungește versanții înclinați din treapta 2, are un unghi de pantă mai redus și un grad de nivelare mai ridicat decât cele anterioare. ... – treapta 4, cuprinsă între altitudinile de 165-182 m reprezintă nivelul celor mai înalte porțiuni ale ariei protejate, având un procent de ocupare de 25.56% din totalul ariei protejate. Se suprapune în cea mai mare parte pe interfluviul ocupat de Pădurea Secuieni, cu o extensie spre
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
tip abiotic Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În aceeași direcție, nord-sud, suprafața câmpiei este disecată de trei cursuri de apă, relativ paralele, de la est la vest numindu-se: Pârâul Sânicolau, apoi o vale scurtă cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale R4401: - Telekio speciosae - Alnetum incanae Coldea (1986) 1991. R4402: - Stellario nemorum - Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957. Asociație care se întâlnește tot pe văile râurilor, ca și Telekio speciosae - Alnetum incanae, însă la altitudini mai mici, în etajul montan inferior (al fagului) și colinar (al gorunului). R4405: - Salicetum albae Issler 1924. Prezentată de SANDA et al. (2008, p. 360) și cu sinonimul Salicetum albae-fragilis R. Tuxen 1937, incluzând și pe cealaltă asociație prezentată de
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de Salix alba, în principal, cu stratul erbaceu dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus europaeus, se dezvoltă slab și târziu după retragerea apelor; habitat foarte frecvent în Lunca și Delta Dunării, apare și în luncile de câmpie ale marilor râuri, la altitudini de max. 100 m (DONIȚĂ et al., 2005, p. 262). GAFTA & MOUNTFORD (2008, p. 70) includ între asociațiile corespunzând acestui habitat și pe următoarele: - Carici brizoidis - Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953. După SANDA et al. (2008, p. 372
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
pe lângă combinațiile fitosociologice: - caracteristicile majore ale stațiunii: văile râurilor de la câmpie până în etajul montan mijlociu (al fagului); - fizionomia de ansamblu a covorului vegetal: pădure-galerie / ripariană / zăvoi; - edificarea stratului arborilor de următoarele specii (în ordinea relativă, descrescătoare a altitudinilor): arin alb - arin negru - frasin - salcie (S. alba, S. fragilis) - sălcii + plop; - pâlcurile de Equisetum sp. și de Carex sp., chiar dacă nu se află sub coronamentul arborilor-diagnostic sau în imediata vecinătate, pot fi incluse tot în acest habitat. 8
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza. Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc, primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. 6 Cerințe de habitat Este prezent în zona de șes, între 0-1500 m altitudine, în și pe lângă bălți sau lacuri cu sau fără vegetație, chiar și în ape calcaroase și mai ales în băltoace limpezi limnocrene (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Primăvara pentru reproducere alege o mare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
CITES). Nr Informație/Atribut Observație 1. Codul speciei 176352 2. Denumirea științifică Menyanthes trifoliata L. 3. Denumirea populară trifoi-de-baltă, trifoiu-amar, trifoiu-de-lac, trifoiște, trei-frați, bobul-broaștei 4. Observații Prezența speciei în Lacul Cicoș este cu totul specială, Menyanthes trifoliata fiind o specie de altitudine mare, astfel specia are un caracter relictar aici, fiind întâlnită într-o stațiune de joasa altitudine la aproximativ 144 m. În perimetrul Lacului Cicoș Menyanthes trifoliata are o distribuție redusă și dificil de ajuns la locul unde se află. În
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii 111 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 112 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure 112 15.3.2. Recapitulație formații forestiere 112 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție 113 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție 113 15.3.5 Evidenta arboretelor slab productive 113 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului 114 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
asezate. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere morfostructural, teritoriul face parte din Unitatea de orogen(I) carpatica muntoasa(A) ,Subunitatea cristalino-mezozoica(a), Masivul Meridional( 2). Unitatea geomorfologică predominantă este platoul. Configurația terenului este variată, de la plană la cel mai frecvent ondulată. Altitudinea minimă este de 500 m ( u.a. 155A), iar cea maximă este de 780 m ( u.a. 125A,B) - media se situează în jurul a 600 m. – între 400-600m: 382,3 ha (70%) ... – între 601-780m: 162,1 ha (30%) ... TOTAL: 544,4ha (100 %) Expoziția terenului este
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
zonal realizeaza o stratificare climatica verticala ce influenteaza direct distributia etajelor fitoclimatice. 4.2.4.1. Regimul termic Este favorabil dezvoltării principalelor specii forestiere din cuprinsul acestei unități: fag, molid, gorun, diverse tari. Temperatura medie anuală este 9,0°C, cu variații în funcție de altitudine. Temperatura medie a lunei celei mai calde este de 17-18C(iulie);temperatura maxima absoluta este 38,6 gr. C - august,iar cea minima:-31gr.C-februarie. Primul îngheț are loc în jurul datei de 29 noiembrie, iar ultimul îngheț are loc în jurul datei
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
87 ... 15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier pe clase de exploatabilitate și specii ... ... 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 15.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 15.4. Evidențe
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
exploatabilitate și specii ... ... 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 15.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
Substratul litologic este constituit din: – depozite de loess; ... – depozite aluviale tinere (pietrișuri și nisipuri aluviale). ... Geomorfologie Teritoriul unității de producție este situat în Câmpia Română, la est de râul Argeș, între râul Dâmbovița și pârâul Colentina, în zona comunei Cornățelu. Altitudinea este constantă pe toată întinderea unități de producție, fiind de 170 m. Terenul este plan cu unele depresiuni care nu influențează vegetația Formele geomorfologice întâlnite sunt: câmpia de subsidenta dezvoltată pe materiale luto- argiloase. Altitudinea minima este de 110 m
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
Colentina, în zona comunei Cornățelu. Altitudinea este constantă pe toată întinderea unități de producție, fiind de 170 m. Terenul este plan cu unele depresiuni care nu influențează vegetația Formele geomorfologice întâlnite sunt: câmpia de subsidenta dezvoltată pe materiale luto- argiloase. Altitudinea minima este de 110 m (ua 18), cea maxima 260 m (ua 64 B). Configurația terenului este plană. Diferențele de nivel sunt mici, iar acestea nu influențează regimul de umiditate al solului. Hidrologie Pe cuprinsul unitățiI de producție sunt două
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
100 100 TOTAL UP 14.99 49.99 28.89 8.62 2.14 104.63 0.25 104.88 100 % 14 48 28 8 2 100 100 64.98 28.89 8.62 2.14 104.63 0.25 104.88 100 % 62 28 8 2 100 100 ... 1.2.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție tabelul 15.3.3.1 Formatia forest. Categ. de altitudine CATEGORII DE INCLINARE < 16 G. 16 – 30G 31 -40G > 40 G TOTAL Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins. P.Ins. Umbr. Total Ha Ha
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
0.25 104.88 100 % 14 48 28 8 2 100 100 64.98 28.89 8.62 2.14 104.63 0.25 104.88 100 % 62 28 8 2 100 100 ... 1.2.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție tabelul 15.3.3.1 Formatia forest. Categ. de altitudine CATEGORII DE INCLINARE < 16 G. 16 – 30G 31 -40G > 40 G TOTAL Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins. P.Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
44.89 100 % 62 01 -02 59.74 59.74 59.74 TOTAL 59.74 100% 59.74 100% 59.74 100 % 01-02 104.88 104.88 104.88 TOTAL UP 104.88 100% 104.88 100% 104.88 100 % TOTAL CAT. INCL. 104.88 100% 104.88 100 % ... 1.2.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție tabelul 15.3.4.1 Etaje fitoclimatice CATEGORII DE INCLINARE < 16 G. 16 – 30G 31 -40G > 40 G TOTAL Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins P.Ins. Umbr. Ins. P.Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
legale a spațiului aerian național. Articolul 13 Unitățile de trafic aerian și serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian transmit instrucțiuni și dispoziții pilotului/echipajului pentru: a) ieșirea imediată din spațiul aerian național; ... b) schimbarea adecvată a direcției sau altitudinii de zbor; ... c) aterizarea pe un aeroport/teren desemnat; ... d) încetarea utilizării neautorizate a spațiului aerian național. ... Articolul 14 (1) În cazul nerespectării instrucțiunilor și dispozițiilor unităților de trafic aerian sau ale serviciilor militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian
LEGE nr. 73 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298142]
-
conformitate cu tratatele la care România este parte și în condițiile stabilite prin înțelegerile tehnice. (2) Interceptarea are drept scop identificarea aeronavei cu pilot la bord, stabilirea comunicațiilor radio și contactul vizual cu aceasta, conducerea și îndrumarea către direcția și/sau altitudinea de zbor corespunzătoare, acordarea de asistență în caz de nevoie sau obligarea respectării instrucțiunilor și dispozițiilor prevăzute la art. 13 . (3) Pe timpul interceptării, aeronavele interceptoare folosesc frecvențele radio de urgență internaționale, iar, în cazul lipsei legăturii radio, folosesc semnalele
LEGE nr. 73 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298142]