1,215 matches
-
inițiator de acțiune executant), deprinderea de colaborare în îndeplinirea unor sarcini. Formarea unor trăsături pozitive de caracter este indispensabila vieții în colectiv care nu se poate desfășura în bune condițiuni, daca membrii colectivului nu dau dovada de sinceritate, principialitate, onestitate, altruism, toleranta, modestie, perseverența Ca oricare altă formă a artei teatrale, dramatizarea trebuie să ofere satisfacție, să pună probleme, să provoace tensiune, să îl transforme pe copil. [1] c) Dramatizarea -coordonate practic aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
inițiator de acțiune executant), deprinderea de colaborare în îndeplinirea unor sarcini. Formarea unor trăsături pozitive de caracter este indispensabila vieții în colectiv care nu se poate desfășura în bune condițiuni, daca membrii colectivului nu dau dovada de sinceritate, principialitate, onestitate, altruism, toleranta, modestie, perseverența Ca oricare altă formă a artei teatrale, dramatizarea trebuie să ofere satisfacție, să pună probleme, să provoace tensiune, să îl transforme pe copil. [1] c) Dramatizarea -coordonate practic aplicative 1) Dramatizare în versuri, după un text în
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
of View, Toleration, Contested Principles, and Law, Princeton University Press, Princeton, 2002. Tuckness, Alex, "Retribution and Restitution in Locke's Theory of Punishment", în Journal of Politics, vol. 72, 2010, pp. 720-732. Tuckness, Alex, "Punishment, Property, and the Limits of Altruism: Locke's International Asymmetry", în American Political Science Review, nr. 208, 2008, pp. 467-480. Ward, Lee, John Locke and Modern Life, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Waldron, Jeremy, God, Locke, and Equality, Christian Foundations of Locke's Political Thought, Cambridge
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și soliditatea ei depind de numărul copiilor dintr-o familie. Un singur copil la părinți înseamnă o continuă neliniște, un copil răsfățat, neadaptat etc. Numai copilul care are frați își poate dezvolta acele însușiri atât de necesare în viață precum altruism, solidaritate, răspundere. Toate aceste afirmații sunt completate cu studii de caz în care părinții vorbesc despre copiii lor și despre nerabdarea cu care frații deja existenți l-au așteptat pe nou-născut să vină în familie. Tabel 1: Rangul născuților vii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
educația și experiența pe piața muncii) este o dorință a majorității tinerilor, în egală măsură bărbați sau femei. Figura 5: Rata totală a fertilității în intervalul 1985-2010 Modernizarea oferă indivizilor libertatea de a-și urma țelurile personale, în timp ce familia necesită altruism, timp și bani oferite de bunăvoie altora. Deoarece nașterea le afectează mai tare pe femei decât pe bărbați, femeile au tendința să accepte mai puțin acest risc decât o făceau cu douăzeci de ani în urmă15. Particularitatea României comuniste rezidă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
condiții importante pentru funcționarea acesteia (Dahl, 2000). Din această perspectivă, ceea ce contează sunt deci caracteristicile cetățenilor, nu doar transformările economice și designul instituțional. Factorii culturali ar putea, deci, juca și ei un rol important în consolidarea democrației. Încrederea socială, reciprocitatea, altruismul sunt ingredientele cooperării. Iar cooperarea duce la creșterea resurselor politice ale grupurilor, ce devin capabile să influențeze sistemul politic. În locul unor indivizi izolați, neîncrezători, apatici, pe deplin convinși de neputința lor politică, prin cooperare avem grupuri civice organizate care prin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
importantă pentru cei tineri, decât pentru cei în vârstă, practic fiecare generație ajungând la vârsta adultă cu un nivel mai redus de încredere generalizată decât generația precedentă. Alt indicator asociat interdependenței sociale în scădere (și o posibilă variabilă dependentă) este altruismul organizat: cei care donează sânge, bani și timp în mod benevol, spune Putnam, sunt cei mai solidari. Iar cea mai bună variabilă a filantropiei nu este nivelul venitului, ci numărul de cluburi frecventate și frecvența slujbelor religioase (un mare destinatar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asistență publică a fost implementat în Suedia pare să fie un răspuns. În ciuda criticilor, sistemul generos de protecție socială nu a distrus capitalul social, așa cum credeau atât dreapta, cât și stânga. Argumentul lor (aproape) comun era că solidaritatea de stat, altruismul instituționalizat îi predispune pe oameni la indiferență. Odată taxele plătite, compasiunea dispare și oamenilor nu le mai pasă. Mai mult, statul invadează societatea civilă și distruge formele naturale ale solidarității, subminând chiar fundamentele statului bunăstării. Datele de sondaj nu confirmă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
loc de muncă, în lumea afacerilor, în străinătate, la instituțiile județene (prefectură, consiliul județean). Cum subliniam mai sus, acceptarea normelor de reciprocitate indică o dispoziție de a pune interesul comun înaintea celui propriu, adică ea poate fi un indicator de altruism. În analiză vom utiliza opusul acestuia, respectiv un indicator ce măsoară respingerea normelor de reciprocitate. Un alt element al capitalului social difuz poate fi considerat încrederea în instituții executive, de autoritate (guvern, poliție, curți de justiție, armată) și reprezentative (parlament
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
parte a secolului XX. Redescoperiți de Bourdieu și Coleman, ei au fost cu adevărat relansați în dezbaterea sociologică de către Robert Putnam. Grupați sub umbrela largă a capitalului social, factorii culturali ar fi responsabili pentru buna funcționare democratică. Încrederea socială, reciprocitatea, altruismul sunt ingredientele cooperării. Iar cooperarea duce la creșterea resurselor politice ale grupurilor, ce devin capabile să influențeze sistemul politic. Efectele lor benefice ar fi atât directe, asupra membrilor, cât și indirecte, asupra sistemului politic. În locul unor indivizi izolați, neîncrezători, apatici
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
whereas political culture will take much more to change. Therefore, what might differ are citizens' traits and not only the economic change and the institutional design. Cultural factors instead will play a decisive role in democratization. Social trust, reciprocity and altruism are key ingredients for cooperation, and cooperation increases groups' political resources when influencing the political system. Instead of isolated, distrustful, impassive and powerless individuals, cooperation provides civic groups with enough power to influence and control elected officials by the way
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capacitatea de a varia comportamentul în afara limitelor unui comportament instinctual (1, 2, 3); • a aparține unei comunități sociale (1, 2, 3); • a fi responsabil moral pentru acțiunile cuiva (1); • a fi capabil să iubească (1, 2); • a fi capabil de altruism (1, 2); • a fi un bun creștin sau a fi capabil de a avea o credință religioasă (1, 3); • a fi capabil de a produce artefactele specifice civilizației și culturii umane (1, 3). Concluzia este că nu putem întemeia șovinismul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lumea după cum vrea, pornind de la interesele sale. Acesta al fi modul de a gândi specific culturii occidentale, conchid unii dintre ecologiștii radicali. Șovinismul omenesc are drept consecință manipularea și dominația omului asupra naturii. Alternativa la atitudinea umană egocentrică o reprezintă altruismul. Desigur, putem identifica diverse contribuții filosofice la această problemă, însă nu este aici locul unei asemenea dezvoltări. Putem fi altruiști și putem să punem pe prim plan raportarea la celălalt în detrimentul raportării la sine133. În fine, după unii teoreticieni ai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
utilizează o parte din acesta în folosul unor persoane sau organizații non-profit fără ca prin aceasta să urmărească o reîntoarcere profitabilă a investiției. În fine, ideea de non-reciprocitate poate fi pusă în discuție și în contextul filosofic al unei dezbateri despre altruism și cooperare. În cele din urmă, ideea non-reciprocității trece și în domeniul filosofiei dreptului prin discuția despre discriminarea pozitivă. 2.5. Proiecte politice Unii autori consideră că numai o elită poate conștientiza importanța problemelor de mediu și propun construirea unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eds.), Environmental Philosophy, Open University, Milton Keynes, 1983b.. Mill, John Stuart, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, București, 1994. Miller, Harlan B., William H. Williams (eds.), Ethics and Animals, Humana Press, Clifton, 1983. Milo, Ronald D. (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973 Miroiu, Adrian (ed.), Etică aplicată, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Adrian, "Global Warming and Moral Theoriying", în Theoria, nr. 27, 1996, p. 61-81. Moore, George Edward, "The Conception of Intrinsic Value", Philosophical Studies, K.
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Diego, 1985. Naess, Arne, Ecology, Community and Life-style: Outline of an Ecosophy, traducere de D. Rothenberg, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. Naess, Arne, George Sessions, The Deep Ecology Platform, 1984, www.deepecology.org/ platform.htm. Nagel, Thomas, The Possibility of Altruism, Clarendon Press, Oxford, 1970. Nagel, Thomas, "What is it like to be a bat?", în Mortal Questions, Cambridge University Press, Cambridge, 1979, pp. 165-180. Nasr, Seyyed Hossein, Religion and the Order of Nature, Oxford University Press, 1996. Nielsen, K., "World
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Crown Publishers, New York, 1980. Singer, Peter, Tratat de etică, traducere coordonată de Vasile Boari și Raluca Marincean, Editura Polirom, Iași, 2006. Singer, Peter, Practical Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Peter, Singer, The Most Good You Can Do. How Effective Altruism is Changing Ideas About Living Ethically, Yale University Press, Yale, 2015. Smart, J. J. C., Bernard Williams, Utilitarianism: For and Against, Cambridge University Press, Cambridge, 1973. Smith, William Godfrey, "The value of wilderness", în Environmental Ethics, I, 1979, pp. 309-319
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st Century, University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 36-59. 133 Vezi Samuel Butler, "Upon the Love of Our Neighbour", în Ronald D. Milo (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973, pp. 26-36; Pentru o dicuție despre posibilitatea altruismului vezi Thomas Nagel, The Possibility of Altruism, Clarendon Press, Oxford, 1970. 134 Bryan Norton, Toward Unity Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. 135 Paul W
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
University of Notre Dame Press, Indiana, 1979, pp. 36-59. 133 Vezi Samuel Butler, "Upon the Love of Our Neighbour", în Ronald D. Milo (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973, pp. 26-36; Pentru o dicuție despre posibilitatea altruismului vezi Thomas Nagel, The Possibility of Altruism, Clarendon Press, Oxford, 1970. 134 Bryan Norton, Toward Unity Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. 135 Paul W. Taylor, Respect for Nature. A Theory of Environmental Ethics, Princeton University Press, Princeton, NJ
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pp. 36-59. 133 Vezi Samuel Butler, "Upon the Love of Our Neighbour", în Ronald D. Milo (ed.), Egoism and Altruism, Wadsworth Publishing Co., Belmont CA, 1973, pp. 26-36; Pentru o dicuție despre posibilitatea altruismului vezi Thomas Nagel, The Possibility of Altruism, Clarendon Press, Oxford, 1970. 134 Bryan Norton, Toward Unity Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. 135 Paul W. Taylor, Respect for Nature. A Theory of Environmental Ethics, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1986; Paul W. Taylor, "The Ethics of
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asupra mobilit??îi sociale (1927) [23]. �n 1944, Universitatea din Harvard �l prefer? pe Parsons care va crea aici, doi ani mai ț�rziu, noul Departament al Rela?iilor Sociale, pluridisciplinar (�n timp ce Sorokin anim? Harvard Center în Creative Altruism) �nainte s? fie ales la pre?edin?ia ASS, �n 1949. Parsons manifest? totu?i pu?în interes pentru cercet?rile de teren, f?r? a neglijă clasicii americani. c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sunt personalități antisociale: "sunt interesate doar de ele însele, inerent amorale, insensibile și necinsite; își sapă breșe în standardele sociale și legale pentru a-și deschide calea; nu suferă de vinovăție, deși pot mima calități umane de empatie, grijă și altruism"18. Iar acest proces de manipulare de către corporatocrație prin îndatorare, mituire și obligații politice se numește GLOBALIZARE, ne explică "Zeitgeist". Rezultatul? Din primele 100 de economii mondiale clasate pe baza PIB, 51 sunt corporații și 47 din cele 51 sunt
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de dezidentizare, arată studii recent întreprinse. Ieșit din timp și spațiu, devenit anonim și temerar prin neasumarea identității, individul uman își eludează istoria personală, își pierde conștiința de sine și sensul alterității. Alteritatea face referire la capacitatea de empatie și altruism autentic față de celălalt, și nu la performanțele actoricești individuale de a accesa seturi de roluri și personalități multiple. Acesta este un semnal de alarmă al erei informaționale, dacă nu cel mai important. Era informațională reclamă "magistrale" de gândire, vedere, vorbire
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sustenabilitate și diversitate culturală. Dezvoltarea sustenabilă, în acest caz, este procesul de identificare integrativă a comportamentelor și a unui stil de viață al fiecăruia dintre noi care să releve atribute profund umane: competențe autoreflexive, angajamente sociale și politice, empatie și altruism. Dezvoltarea durabilă a lumii devine, în ultima accepțiune, o preocupare politică și o garanție complementară pentru reglarea asigurării bunăstării generațiilor prezente, fără a reduce șansele viabilității generațiilor viitoare: șanse socio-culturale, economice și cele care țin de habitatul natural. În ultimii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-i dăruiască (prin intermediul Fundației „Primăvară Lumii”, al cărei fondator și președinte este) copiilor ce au obținut rezultate deosebite În diverse domenii, tocmai pentru a răsplăți muncă, talentul, pasiunea celor mai reprezentativi membri ai tinerei generații. Trebuie să mărturisesc faptul că altruismul sau, grija pentru viitorul copiilor, dorința de a-i ajuta pe aceștia să se realizeze, să se Împlinească În propria țară, gândurile Îndreptate mereu către cei aflați În nevoie, gânduri pe care mi le-a mărturisit de curând În timpul unei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]