1,055 matches
-
spre „bunul-simț” poate evita lucrul acesta. * „Iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți”. Acest percept moral creștin cuprinde un paradox subtil, care i-a prilejuit filosofului Lucian Blaga un comentariu ironic, pe măsură: „Ciudat: În această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat. În numele iubirii față de aproapele, ni se cere la fiecare pas să ne sacrificăm pentru «egoismeleă altora”. * „Și-mi caut leacul/Și la Dumnezeu și la dracul.” (Tudor Arghezi) Putem să ne găsim mulțumirea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George Călinescu) Spre deosebire de „intuiție”, „explicația” este Înclinată spre reproducerea caracterului celui care o face, tocmai de aceea fiind, mai mult sau mai puțin, subiectivistă (ex. altruistul acordă Întotdeauna o șansă, chiar și celui care nu o merită). * „Niciodată nu facem bine un lucru pînă ce nu Încetăm să ne gîndim asupra modului de a-l face.” (William Hazzlitt) Acest paradox Îl putem accepta numai dacă admitem
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este În adulter cel care Își iubește prea Înfocat soția.” (P. Syrus) Există cu siguranță mult adevăr În acest paradox: Înșelăm „iubirea” cînd, În loc s-o spiritualizăm, o abatem de la menirea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
le bănuiam. Însă tot ea ne face să nu ne putem Întoarce, atăt cît am dori și cînd am dori, la condiția intimă a eului nostru. * „Dragostea Îi arată omului cum ar trebui să fie.” (A. Cehov) Adică un suflet altruist: „A iubi Înseamnă să găsim fericirea noastră În fericirea altora” (Leibniz). La rîndul său, J.J. Rousseau spunea că cea mai nobilă atitudine a omului ar fi aceea de a se consacra umanității: „Oameni, fiți umani, este prima noastră datorie”. * „Dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Nu numai să nu faci o nedreptate, dar nici să nu-ți treacă prin minte.” (Democrit) Pentru că prima haină a faptei este „intenția”. * „Bunătatea nu judecă, și dacă judecă nu osîndește.” (Tudor Arghezi) Este În natura „bunătății” de a fi altruistă: „Nu-i pe lume lucru de care să te bucuri că-l ai, pînă nu-l Împărtășești și altora” (George Călinescu). * „Nu există om care să iubească răul, pentru că e rău, ci iubește În el numai avantajele și plăcerile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
următoarele două situații „minciuna” nu presupune „fățărnicia”: În copilărie, cînd minciuna ia mai mult un aspect de joc, copilul neavînd conștiința clară a implicațiilor, a consecințelor pe care le-ar putea avea ascunderea unui adevăr; atunci cînd minciuna are aspect altruist, urmărind să protejeze vanitatea altuia, să-i creeze o stare de bună dispoziție sau de Încredere În sine (așa cum se Întîmplă, de exemplu, În unele gesturi de politețe, sau În unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este să-i urăști, ci să-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei” (G.B. Shaw). Omul datorează semenilor mai mult decît crede: „Bucuria Împărtășită este bucuria Îndoită; durerea Împărtășită este durerea Înjumătățită” (Tiedge). Iată un exemplu legat de personalitatea altruistă a marii noastre cîntărățe Maria Tănase: Alexandru Dinicu, nepotul lui Grigoraș Dinicu, este Încă marcat de o Întîmplare ciudată, din anul 1955: „Maria Tănase venise În vizită la tatăl meu, Grigoraș Dinicu, la Spitalul nr. 9. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
scopurile vieții, care În același timp să fie și datorii? Desăvîrșirea noastră și fericirea altora”. * „Nimic nu apropie mai mult pe oameni de zei, decît faptul de a da ajutor altor oameni.” (Cicero) F.M. Dostoievski vedea și el În disponibilitatea altruistă singura forță capabilă de transcedere a condiției umane: „Sacrificiul voluntar, făcut În deplină conștiință și liber de orice constrîngere, jertfa de sine spre binele tuturor, aceasta este, după mine, semnul celei mai Înalte dezvoltări a personalității”. Responsabilitate, seriozitate, simț al
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale, în mod automat ajut pe ceilalți, iar când încerc să fiu altruist, în mod automat obțin recompense și satisfacții pentru mine însumi; când dihotomia sau opoziția polară dintre egoism și altruism este rezolvată și depășită" (apud Zamfir, E., 1982, p. 71). Plecând de la această posibilitate de funcționare a relațiilor interpersonale, A. Maslow
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dimensiune a acestei filosofii personale este încredere-neîncredere, dimensiune ce exprimă măsura în care individul crede că oamenii sunt în mod fundamental onești sau, dimporivă, imorali și iresponabili". L. Wrightsman a demonstrat faptul că "persoanele care cred că natura umană este altruistă, demnă de încredere și independentă manifestă, într-un joc de sumă non-zero, mai multă încredere decât subiecții cu atitudini negative față de natura umană" (p. 95). W. Ross și J. LaCroix (1996, apud Boncu, 2006, pp. 94-95) consideră că există mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
exact vs. succint; personal vs. contextual; instrumental vs. afectiv (Gudykunst, apud Șerbănescu, 2007, pp. 258-259); * stil instrumental-exact vs. spontan-argumentativ vs. implicat-expresiv vs. elaborat-dramatic vs. birocratic-contextual vs. succint-supus, deferent (FitzGerald, apud Șerbănescu, 2007, pp. 260-262); * stilul permisiv-dependent vs. de susținere vs. altruist vs. agresiv-depreciativ vs. conștient de sine vs. structurativ vs. de evitare vs. coleric (Friedeman Schulz von Thun, apud Watzke-Otte, 2009, p. 17); * stil direct vs. analitic vs. sociabil vs. expresiv (Erickson, 2009, p. 91); * cu accent pe ipostaza interlocutorială (a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ziarul „Înainte” și o strângere de mână.” Într-un alt mesaj, venit de la comuna Tălpigi, se spune cu aceeași simpatie și vorbe de încurajare: 84 „În revărsatul zorilor, a unui nou an (1935) gândul unui mănunchi de dascăli inimoși și altruiști... se îmbină pentru o operă comună, modestă, dar intensă. . . Vă urez ÎNAINTE!" „În lupta cu asperitățile vremii, ziarul cade, suprimat de acestea" încheie profesorul Constantin Parfene documentarul său din Vremea nouă, Vaslui, nr.214/1968. Învățătorii de la Înainte au desfășurat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
modifică profund personalitatea și modul de a gândi și a acționa al medicului. Medicii sunt diferiți. În sensul acesta se pot descrie, ca și în cazul bolnavilor, mai multe tipuri de medici, după cum urmează: a) Medicul curant este tipul omnipracticianului altruist, ocupat, atent și interesat de bolnavii pe care-i are în grija sa, permanent alături de aceștia și de familiile lor. b) Medicul „om de știință” este tipul de cercetător, interesat numai de obiectul și rezultatele cercetărilor sale, experimentalist, detașat de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața colectivă. Aceste instincte grupează ansamblul de tendințe constituționale care permit individului să se adapteze la viața colectivă, să aibă un statut si un rol social, să-și ordoneze relațiile și conduitele în raport cu normele modelului socio-cultural. Toate aceste tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un act de returnare a agresivității asupra propriului său corp pe care „distrugându-l” își suprimă propria sa viață. 4) Procesul oblativ: în cazul acesta suicidul este interpretat ca un act sacrificial. Prin aceasta el corespunde cu tipurile de suicid altruist, eroic. 5) Procesul ludic: este cel în care suicidul ca o formă de factură sublimată a jocului cu moartea (sporturile extreme, cascadoria etc.). 6) Instinctul morții: explică actele de suicid ca pe o anumită înclinație sau dispoziție psihologică morbidă contrarie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și integrării sociale a individului. Plecând de la aceste considerente, E. Durkheim distinge patru forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reciprocare formează prin tranzitivitatea relațiilor, spune Uzzi (1997), o rețea socială de legături bazate pe reciprocitate și pe implicarea acțiunii economice Într-un complex de relații bazate nu doar pe interese economice, ci și pe atașamente de prietenie și chiar altruiste. Perspectiva implicării acțiunii În rețele de relații sociale (Granovetter 1985; Uzzi 1996, 1997) accentuează capacitățile informale de organizare și generare ad-hoc a ordinii În cadrul tranzacțiilor. Am operat astfel o dublă distincție În privința mecanismelor de guvernare a relațiilor de cooperare: pe
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
utilitatea principalului. Costurile sunt incumbate de exercitarea calității de agent și rezultă deopotrivă din divergența intereselor agenților și principalilor și din faptul că agenții sunt, la rândul lor, actori maximizatori. Acest lucru nu Înseamnă că agenții nu pot fi și altruiști. Altruismul nu echivalează Însă cu a fi agent perfect, adică a acționa În sensul maximizării intereselor principalului. K. Arrow (1974, apud Rowlinson, 1997:54 ) argumentează că incomensurabilitatea și comunicarea incompletă a valorilor și dorințelor umane fac imposibilă reciprocitatea absolută. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contribuie negativ la eficiență, făcând firma vulnerabilă la șocurile exogene și privându-o de informația existentă În afara rețelei. Cercetarea Întreprinsă sugerează faptul că implicarea este o logică de schimb, diferită atât de cea pur utilitaristă, cât și de cea pur altruistă și care, generând Încredere, promovează eficiența de tip Pareto În relația dintre parteneri, adaptarea complexă Între aceștia și economii de timp. Uzzi pornește de la asumpția neoclasică conform căreia tranzacțiile pe piață se realizează prin legături impersonale sau ocazionale (arm’s-length
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cum să paseze responsabilitatea pentru programele locale și pentru acoperirea nevoilor comunităților în ograda autorităților județene și municipale fără a-și diminua bugetul propriu insuficient, se pare, pentru liniștirea clientelei de partid, hămesită și sleită de atâtea alegeri. Acest proces "altruist" a fost poreclit, spre liniștea observatorilor europeni, descentralizare, și această etichetă, proprie limbajului de lemn polisat și dat cu lac al euroactiviștilor, ne tot este fluturată prin fața ochilor, de ceva vreme de politicieni, jurnaliști, analiști și plebe. Se cuvine, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru un semestru Erasmus, și mărturisesc sincer că gestul tinerei bucovinence m-a descumpănit. Îți spui, ca părinte, că trebuie să-ți crești copilul cu respect pentru adevăratele valori: să fie bun, să fie drept, să fie generos, să fie altruist, să nu ezite să sară-n foc pentru- a-și ajuta semenii. Mă tem că aceste lucruri sunt bune și frumoase atâta timp cât prețul plătit pentru ele nu este unul tragic. Adică doar în limitele condiției de om obișnuit. Ce poate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bărbați: Héritage de la Guerlain. Leu Datorită energiei solare pe care o aveți, folosiți parfumurile ce exprimă vitalitatea prin note florale și de pădure. Ele favorizează perseverența, acțiunea, spiritul de dominare - o alchimie regală. Parfumurile pe deplin potrivite leoaicelor cura joase, altruiste, dar și posesive sunt cele subtile, rafinate, elegante: Calèche de Hermes, Femme de Rochas, Sublime de Patou, Knowing și Youth Dew de Estée Lauder, Donna de Troussardi. Pentru bărbați: Antaeus de Chanel, Habit Rouge de Guerlain. Fecioară Temperamentul rezervat și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
5. Albastru Nu există un elixir mai bun pentru a ne curăța sufletul și întreaga ființă decât privitul cerului senin de primăvară; albastrul pur al cerului este considerat, prin excelență, culoarea aspirațiilor înalte, a libertății lăuntrice, a calmului, a iubirii altruiste, lipsite de gelozie și posesivitate. Albastrul face parte din paleta culorilor reci, odihnitoare și liniștitoare, care îndeamnă la calm și reverie, stimulând predispoziția la concentrare și liniște interioară. În plan psihologic predispune la meditație, tandrețe, afecțiune, nostalgie, devotament. Mecanismele interioare
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]