1,108 matches
-
Abies albă"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), , smârdar ("Rhododendron myrtifolium")șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
lui (1824-1872) și al soției acestuia, Dumitrana născută Hurezeanu (1835-1909). Pârâienii, familia mamei politicianului interbelic, făceau parte din vechea boierime a Olteniei, putând fi urmăriți documentar până în sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu (1819-1911). Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boiereștii gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare (unele protejate prin aceeași
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Agricol de Stat" din Iowa. În 1896 i s-a alăturat lui Booker T. Washington la "Institutul Tuskegee" (actuala "Universitate Tuskegee") din Alabama, unde a devenit directorul departamentului de cerecetare agricolă. La scurt timp, a început să promoveze cultivarea de "aluni" și "soia", legume despre care știa că aveau să ajute la refertilizarea solului din sudul SUA, sol care fusese secătuit de culturile de bumbac. Pentru ca aceste culturi să devină profitabile, a plantat intens "cartof-dulce" și aluni (care pe vremea aceea
George Washington Carver () [Corola-website/Science/314515_a_315844]
-
să promoveze cultivarea de "aluni" și "soia", legume despre care știa că aveau să ajute la refertilizarea solului din sudul SUA, sol care fusese secătuit de culturile de bumbac. Pentru ca aceste culturi să devină profitabile, a plantat intens "cartof-dulce" și aluni (care pe vremea aceea nici măcar nu erau recunoscute drept culturi).În cele din urmă a reușit să obțină 118 produse derivate din cartoful dulce și 300 din alune.. Cel mai important fiind untul de arahide . Eforturile sale au contribuit la
George Washington Carver () [Corola-website/Science/314515_a_315844]
-
acestei rezervații. Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară ("Capreolus capreolus"), jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din specia " Parnassius mnemosyne"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șarpe inelat ("Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), brotacul verde
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu porumbar ("Accipiter gentilis"),acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), fag ("Fagus sylvatica"), fag de Crimeea ("Fagus taurica"), cer ("Quercus ceris"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sâmbovină ("Celtis glabrata"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice rare sau endemice; printre care: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea"), salcie de turbă ("Salix myrtilloides"), salcie pitică ("Salix retusa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Ierburi și flori La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), iarba-surzilor ("Saxifraga paniculata"), crucea
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
o viziune morală plină de forță". O dramatizare intitulată "Tiger! Tiger!" a fost lansată de BBC Radio 4 pe 14 septembrie 1991, fiind redifuzată pe 16 august 1993. Scenariul i-a aparținut lui Ivan Benbrook, iar regia lui Andy Jordan. Alun Armstrong l-a interpretat pe Gully Foyle, Miranda Richardson pe Olivia, Siobhan Redmond pe Robin Wednesbury și Lesley Manville pe Jisbella McQueen. Deși multă vreme romanul a fost considerat imposibil de ecranizat, drepturile au fost achiziționate în 2006 de către Universal
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice stâncăriilor), printre care: piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), zâmbru ("Pinus cembra"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale căror
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
din străinătate. Principalele activități din acest proiect sunt: - asigurarea unor măsuri specifice de conservare, în ariile protejate, pentru speciile sălbatice înrudite cu cele din cultură, sau pentru plantele sălbatice care se pot utiliza în scopuri alimentare sau medicinale (ex. afinul, alunul, nucul, cornul, socul negru, cătina); - explorarea florei spontane în vederea îmbogățirii fondului de germoplasmă cu forme autohtone; - identificarea, înmulțirea și realizarea unui nucleu de soiuri vechi tradiționale, cerute pe piață de către consumatori; - menținerea materialului genetic existent la nivelul potențialului biologic al
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
o lungime de . Coasta vestică este mai accidentată ca cea estică, cu numeroase insule, peninsule, capuri și golfuri. Înainte de sosirea primilor coloniști în Irlanda acum 9.000 de ani, teritoriul era acoperit mai ales de păduri de stejar, frasin, ulm, alun, tisă, și alți arbori indigeni. Apariția turbăriilor și defrișarea unor păduri pentru a facilita agricultura sunt considerate a fi principalele cauze ale despăduririi din secolele ce au urmat. Astăzi, circa 12% din suprafața Irlandei este împădurită, dintre care marea majoritate
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]