1,059 matches
-
din curtea "palatului", care făcea "mere de sticlă", numite așa din pricină că aveau coaja foarte lucioasă. Sezonul jocurilor în praful din uliță ― bineînțeles, pe Delături ― începea puțin mai târziu, când zilele deveneau mai calde. Atunci, îmi diversificam activitatea. Ciopleam bețe de alun pe care le ornamentam cu desene geometrice, fugind în grădină după "foaia tăieturii" de câte ori lama briceagului scăpa din lemn în carnea degetelor. Luam parte la "meciuri" de "de-a lunga", o formă primitivă de "baseball" în care, în loc de crose, se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a-mi tăia un deget, pentru a fi dus, în Făgăraș, la spital. Până să se vindece rana, examenul de la "Spiru Haret" trecea. Dar am alungat repede acest gând. Eram plin de semne, la amândouă mâinile, de la "sculptarea bețelor de alun, însă acelea nu-mi ceruseră curaj. Trebuia să caut altă soluție. În disperare de cauză, m-am hotărât să fug de-acasă în dimineața când urma să plec în prima mea călătorie. M-am gândit să mă ascund în pădure
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Încearcă să aperi colina împreună cu ceilalți. Eu, Marcus și... Un alt bolovan căzu. Din nou urlete, sânge, oase zdrobite. Valerius, Marcus și alți șapte-opt gladiatori alunecară în josul colinei, printre nori de praf, dincolo de locul liber dintre castrapila. Se strecurară printre alunii pe care Vitellius îi pusese la marginea pajiștii, ca să înfrumusețeze decorul, și se ascunseră acolo. Așteptau să vină oamenii lui Flamma, care se îndreptau în fugă spre colină, pe drumul îngust dintre tufișuri. Valerius își înfipse sabia la picioarele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care trecea repede prin fața lui, fără să bănuiască nimic. Prea târziu. Flamma reușise să treacă, urmat de vreo cincizeci de vitellieni. Le strigă oamenilor săi să mărească linia de atac, fără să vadă ce se întâmpla în spatele lui. Întinși printre aluni, Valerius și tovarășii săi așteptau să treacă de ei, pentru a-i ataca din spate. — Vin! strigă tracul, care stătea drept, în vârful colinei. Cu mâinile lui mari, ce păreau ale unui uriaș, luă un bolovan și-l aruncă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
la un han plin de evrei, aflați în drum spre Iași , pentru serbarea Ispășirii. Pe la 2 noaptea plecară din Vaslui spr e Iași. Peisajul le devine încântător, dimineața. „O vale închisă între dealuri acoperite cu păduri și livezi de pomi - aluni, meri, pruni încărcați de rod. Caprifolia și hameiul se cățărau pe copaci. Florile multe, dau locului un farmec deosebit . Ur căm culmile în strigătele sălbatice ale surugiilor care-și îndemnau astfel caii la drum. Urcăm o vale împădurită”. Apoi platoul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
are!... De când te știu, Pâcule, tot cu vorbe de aiestea umbli. Numai ce te aud: „Ia te uită la aiasta ce șolduri i-o dat Dumnezeu și cum le poartă!” Sau: „Doamne! Ce subțirică-i! Parcă îi o nuielușă de alun!” Ori: „Privește colea ce bujori are în obraji și ce gură! Fragă nu alta!” Sau: „Uite-te cum te săgeată cu ochii și cum îi zboară de la unul la altul! Parcă-s două rândunele...” Apoi, măi Dumitre, văd că ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai spus ce ați mai mâncat când s-au isprăvit cojile de pâine uscată - l-a Întrebat Despina. ― Apoi, draga lui bunu’, era trecut de mijlocul verii, așa că pământul avea de toate. Mere pădurețe, corcodușe, mai găseam și câte un alun... Mergeam mai mult noaptea și ziua ne odihneam. Ocoleam orice așezare omenească, de frică să nu ne dea pe mâna autorităților... Totul a mers așa până Într-o seară... Ședeam În marginea unui huceag. Nu departe de noi se afla
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din lectura personală, care explică numele sau apariția unei vietăți. Proba nr. 3 - Ccomunicare scrisă Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleșteu mare. în cale văzu o nuia lungă de alun, pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în decursul unei zile, o cură îndelungată. Se poate consuma și sub formă de sirop. Hypericum perforatum (sunătoare). Se bea trei căni pe zi dintr-o infuzie cu o lingură de plantă la 200 ml apă în clocot. Corylus avellana (alun). Mugurii au o acțiune antiscleroasă și tonifiază parenchimul hepatic. Este indicat în insuficiența hepatică accentuată, când se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1 2 lingurițe la o cană. Fructus Cardui Mariae (fructe de armurariu). Are acțiune
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
podbal). Se bea în total 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie (cu 1-2 lingurițe la o cană sau cu 2-3 linguri de plantă la o cană), din care se soarbe câte o lingură la fiecare două ore. Corylus avellana (alun). Mugurii de alun au acțiune antiscleroasă restabilind elasticitatea țesutului pulmonar afectat. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe de muguri la o cană. În cadrul tratamentului general trebuie să urmărim și influențarea SNV. În astm este
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
în total 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie (cu 1-2 lingurițe la o cană sau cu 2-3 linguri de plantă la o cană), din care se soarbe câte o lingură la fiecare două ore. Corylus avellana (alun). Mugurii de alun au acțiune antiscleroasă restabilind elasticitatea țesutului pulmonar afectat. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe de muguri la o cană. În cadrul tratamentului general trebuie să urmărim și influențarea SNV. În astm este o parasimpaticotonie, ce
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
a. Ceaiuri: Tussilago farfara (podbal). Se bea două căni în fiecare zi dimineața și seara, îndulcit cu miere de tei sau din flori de munte, dintr-o infuzie cu 10 g flori și frunze la 500 ml apă. Corylus avellana (alun). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță de muguri la o cană. Are acțiune antisclerolitică. Cel mai frecvent emfizemul este asociat cu bronșita (bronhopneumopatie cronică obstructivă - BPOC): Rp./ Herba Saturejae (cimbrul) 50 g Drosera rotundifolia
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
oră câte 3-7 linguri timp de 16-18 ore pe zi sau la cele trei mese principale 12 cești. Să se prepare proaspăt, zilnic. 2 Ceai aromat, ceai gastric; anghinare, afin, busuioc, chimen, carpen, cimbrișor, coada calului, coada șoricelului, coada racului, alun, frag, flori de tei, ghințură, gutui, iarbă mare (omag), lumânărică (coada vacii), măceș, mentă, pedicuță (brădișor), pelin, rostopască, nuc, porumbar, rug de mure, salcâm, scai vânăt, ștevie, sunătoare, talpa gâștei, tătăneasă, țintaură, turiță mare, urzică vie, frunze de zmeur, păducel
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
este tot un fel de însingurare. Destrămarea cercului, simbol al perfecțiunii, sau mai degrabă înjumătățirea lui poate fi asemănat textului stănescian Lecția despre cerc: Se desenează pe nisip un cerc/ după care se taie în două,/ cu acelasi băț de alun se taie în două./ După aceea se cade in genunchi,/ după aceea se cade în brânci./ După aceea se izbește cu fruntea nisipul/ și i se cere iertare cercului./ Atât". (Nichita Stănescu, Lecția despre cerc) Reinventarea noii lumi interioare poate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce mama a luat cânepă de vară, în miezul zilei, a tors, a țesut și a cusut până la miezul nopții) și, mai ales, lovirea copilului cu două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite nu sunt luate întâmplător: cânepa are valențe mitico-simbolice în cultura populară românească. Despre "chinul cânepii" vorbește și Ioana
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia." Actul ritual imperativ al bătutului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este și ea numită "nașul șarpelui". Tot cu un băț de alun trebuia rupt, pe furiș, vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia." Actul ritual imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vârful legendarei ierbi a fiarelor, Românii cred că duhurile rele se tem de puterea nuielelor de alun, evitând casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia." Actul ritual imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ în credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rău / Asupra capului meu. / Tu, pământ, / Cum ești mut și surd / Și hărănești lumea, / Așa să amuțești pe (cutare), / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Vorbă de rău / Asupra capului meu, / Să mă vorbească, / Să mă grăiască! / Bună ziua, alun mare, / Domn mare; / Ce rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic să n-aleagă (cutare) / La judecătorie în divan. / Bună ziua, soc mare. / Domn mare, / Ce rudă e mă-ta cu tată-tău? / Nimic nu e. / Nimic să nu s-aleagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină", deoarece, se spune că morții vin și se așază împrejurul focului de aceea se pun și scaune și paturi lângă foc. Aceste focuri sunt făcute, de obicei, din lemn de alun care nu se taie, ci se rupe cu mâna, iar, o dată adus acasă, nu se pune niciodată la pământ, ci se așază pe un gard. Tot de sufletul morților, se face acum și așa-numită "pâine a uitaților" (o turtă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]