3,081 matches
-
ar sta în vocabularul de zi cu zi al românilor care, din nefericire, se limitează tot mai mult la doar câteva sute de cuvinte chiar și când creează literatura. Uneori la nu mai mult de 200... Și o spun cu amărăciune, multi fiind poeți și prozatori cu cărți tipărite. Dar acesta este un subiect delicat... Chiar eu sunt adeptul unui lexic fluent, simplu, aproape folcloric în poezie. Dar nu și în proza! Dar de când s-a dat liber la tipar și
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
rămas largi. De aici mi-am dat seama că pentru asta îmi era tot mai ușor s-o port în brațe. Pierdea foarte mult din greutate și era foarte, chiar foarte slabă. Deodată am înțeles motivul... suferise atâta durere și amărăciune în inima ei. Înconștient i-am atins fruntea. Fiul nostru intră în acest moment și spuse, Tata e timpul să o duci pe mama. Văzându-l pe tatăl său ducand-o în fiecare zi pe mama în brațe, se obișnuise
POVESTE... DE CASNICIE de DANIELA DELIBAŞ în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355314_a_356643]
-
încercare, Starețul a primit de la ierarhii locului prigoană și Bunul Dumnezeu l-a ridicat la ceruri mult prea devreme, spre marea mâhnire a celor care îl aveau duhovnic și mare sprijin în lupta cu vremurile acestea pline doar de nedreptate. Amărăciunea și mâhnirea lor avea să se reverse abia când, Înalții prelați au adus în mănăstirea ctitorită de ei, un șofer de-al lor călugărit peste noapte, bine pregătit însă la școala sudalmelor unsuroase și a bădărăniilor grotești. Revolta lor cerea
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
a fi cel mai dureros. - S-a pus problema să mă treacă în rezervă și... am rugat-o să vorbească cu tatăl ei, să intervină... Era colonel doctor..., a explicat Fănel privind concentrat scrumiera. În vocea lui se simțea toată amărăciunea, ciuda și rușinea ce le avea în suflet. - Mi se pare normal, în cazul acesta... Și s-a rezolvat. Care-i baiul, domnul meu? - E că nu mi-a reproșat niciodată nimic. În schimb m-a sufocat cu dragostea ei
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
cu protecția socială, le atrăgea atenția tuturor că legile moderne sînt o adunătură de tipărituri, o izmeneală de jupîneasă, și nu o alfavită orînduită pentru buchisirea adevărului ... că i-au zis unii, mai docți, abecedarium, aceștia ne-au amăgulit în amărăciunea noastră tradițională. Bocete, cîntecele de jelanie, de haiducie, adunătoare și afundătoare, grele de sensuri aburitoare ale conștiințelor, sînt vax albina din perspectiva istoriei noastre glorioase și unde-o fi fost menit să ajungă poporul acesta cu milogeala guvernanților lui?! Dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
înțeleg. Iar aceste vârfuri vin cu oamenii lor, chiar dacă înlocuiesc profesioniști adevărați, târșiți în adevărata muncă de poliție... E posibil ca ziua de mâine să mă arunce și pe mine cine știe pe unde, a clătinat capul comisarul Grosu cu amărăciune și dezgust, chiar dacă nu sunt eu un specialist de talia dumneavoastră. - Mda, dacă nu și‑ar băga politicul coada, ar fi foarte bine. Am avea continuitate în muncă și altele ar fi rezultatele, dar hai să schimbăm subiectul. Devine prea
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
că suntem aproape la sfârșit de august. Băiatul nostru a uitat că mai existăm... Au cheltuit prea mult pe unde au fost și nu mai au bani pentru telefon..., a subliniat el plin de năduf, fără să-și poată ascunde amărăciunea. - Ei, nu o lua și tu așa... Au și ei probleme, au serviciu. În capitală e mai încărcată viața, mai grea, știi bine. - De ce nu le dai un telefon? Sună-i acasă! - Eu știu...? A șoptit Elena îngândurată și vizibil
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
despre dimensiunea profundă a bucuriilor simple, neîmbogățite artificial/superficial. Margine de drum - din ce în ce mai rară umbra plopilor (Fratila Genovel-Florentin) Poem de toamnă cu trimitere clară la exfolierea generală specific anotimpului. Pelerinul, obișnuit cu umbra generoasă a copacilor, constată cu o oarecare amărăciune, trecerea timpului. Un anotimp abdică, altul urcă pe tron. Drumul, spectacolul firii continuă. Marginea de drum e doar un popas pentru reculegere, meditație, tihnă. Numai bune toate pentru zămislirea unui haiku. Colțul de pâine - îl impart cu pasărea de după gratii
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
literară, exegeze, portrete sau omagii, multe dintre ele publicate deja în volumul Cuvinte de mătase - Semănătorul, Editura online, 2009, dar, pentru că nu poate să fie o persoană răutăcioasă, când sufletul nu o îndeamnă să scrie de bine, își înghite singură amărăciunea și tace, deși, cele peste șaizeci de reviste literare care, de-a lungul timpului, i-au publicat creațiile, îi țin în continuare paginile deschise. Aflându-și „sufletul legat” de acel loc în care îi cresc și „rădăcinile” (Clipa de lumină
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
vieții potrivit rațiunii, nu atitudinea ambiguă dictată de instinct. Într-un manual al său scrie: „De vei confunda sfera libertății cu a necesității, sau sfera suveranității tale cu a fatalității universale, să știi că mergi de-a dreptul în ciocniri, amărăciuni și nenorociri inevitabile și, deci, la conflicte și cu omenirea și cu Dumnezeu”. Și tot el mai spunea: „La orice ademenire exterioară răspunde cu o virtute interioară”; considera, de asemenea, că viața trebuie orientată spre un ideal, fericirea fiind darul
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
vieții potrivit rațiunii, nu atitudinea ambiguă dictată de instinct. Într-un manual al său scrie: „De vei confunda sfera libertății cu a necesității, sau sfera suveranității tale cu a fatalității universale, să știi că mergi de-a dreptul în ciocniri, amărăciuni și nenorociri inevitabile și, deci, la conflicte și cu omenirea și cu Dumnezeu”. Și tot el mai spunea: „La orice ademenire exterioară răspunde cu o virtute interioară”; considera, de asemenea, că viața trebuie orientată spre un ideal, fericirea fiind darul
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
amicul Constantin, ca doi martori și eroi ai unor evenimente dintr-un trecut mai apropiat, epoca obsedantului deceniu, spre prezentul imediat postrevoluționar. Se țese astfel un roman al evenimentelor de tranziție cu speranțe și decepții cu examene de conștiință și amărăciunea eșecului, cu revoltă și îndârjire, unde eroii se află sub focul evenimentelor, a amenințărilor și în linia întâi a implicării. Tabloul social al acestor etape este marcat de realități dureroase precum copilăria consumată în culorile sumbre ale lipsurilor și restricțiilor
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
s-au rătăcit în șoapte ? De ce n-a fost să fie, De visele născute să piara-n efemer? Era o toamnă blândă că toate celelalte, Deosebită însă de-a ta prezenta vie. Fiorii de iubire parcă din culmi înalte, Născuți, amărăciune în suflet azi să-mi fie. Îți mai aduci aminte de serile în care, Îți povesteam naivă de dorul mut din mine? Privirea chinuita ce te făcea să cauți Să-mi dai pe drumul vieții tot ce-i mai sfânt
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
drum stinghers-au rătăcit în șoapte ? De ce n-a fost să fie,De visele născute să piara-n efemer? Era o toamnă blândă că toate celelalte,Deosebită însă de-a ta prezenta vie. Fiorii de iubire parcă din culmi înalte,Născuți, amărăciune în suflet azi să-mi fie.Îți mai aduci aminte de serile în care,Iti povesteam naivă de dorul mut din mine? Privirea chinuita ce te făcea să cauțiSă-mi dai pe drumul vieții tot ce-i mai sfânt din
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
nedespărțit în fiecare moment de răgaz, atâta cât mai putea să fie dupa 16 ore de muncă. În această secvență din cartea sa, Marin Trașcă își demască mai mult ca niciunde sensibilitatea, dragostea și dorul de familie și, cu toată amărăciunea care pusese stăpânire deplină pe viața lui are puterea să-și releve spiritul național și să-l așeze-icoană în rânduri adresate soției, în ziua comemorării Luceafărului culturii românești. Nu pot să nu redau integral acest pasaj, m-aș simți vinovată
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
Blaga a încercat și a reușit să clădească o punte inefabilă între fantasmă și logică. Câteva generații de studenți au avut norocul să-i asculte prelegerile la Cluj, până când, într-o bună zi, prezența sa în cultură a devenit indezirabilă. Amărăciunea acestui suflet rănit, fără putință de lecuire lumească, rămâne în seama timpului, care tace și trece. Lucian Blaga pleca pe tărâmul veșniciei tot într-o lună mai, în dimineața zilei purtând cifra 6, a anului 1961. Cimitirul din satul Lancrăm
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
cu atât și alienarea este mai mare, de cele mai multe ori reîntoarcerea fiind aproape imposibilă. O junglă care macină nervii și sănătatea într-un ritm din ce în ce mai rapid și, în care supraviețuiesc numai cei foarte rezistenți psihic și fizic. Printre care, cu amărăciune trebuie să recunosc că nu m-am aflat și eu. - Bună ziua vecine, ce mai faci? - Mulțumesc, citesc. Aveam în față un teanc de reviste pe care le răsfoiam, căutând numai ce mi se părea că poate să mă intereseze. - N-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
Dracula Ordinul Iubirii”, apărută la editura Rafet, 2013, Râmnicu Sărat. Cartea este o actualizare, din negura unor timpuri colorate de frumusețea basmului, dar și o inițiere sufletească a copilului în drumul spre tânărul obligat să se călească cu noțiunile de amărăciune/ înțelepciune ca o punte de neocolit în vocabularul sufletesc al trăirilor umane sau un upgrade de conștiință. În același timp, cartea neobositului decelator de vibrații și energii pozitive din minunea de lume ce-l înconjoară ( haiku-uri) te pregătește pentru
IUBIREA, ÎNTEMEIETOARE DE CIVIZAŢIE de TEO CABEL în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346061_a_347390]
-
el, smerit și împăcat. Hineni este cuvântul în ebraică pentru "Iată-mă!", răspunsul lui Abraham la cerință de a-si sacrifică fiul iubit, pe Isaac, în episodul biblic cel mai tulburător din Geneză. Seninătatea o cucerește după îndoieli, reproșuri și amărăciune. It’s written în the scriptures/ And it’s not some idle clăim/ You want it darker/ We kill the flame (Așa stă scris în scriptură/Și nu este o pretenție în van/Tu vrei să fie mai întunecat/Noi
SUMBRU, RESEMNAT ŞI ÎNĂLŢĂTOR – YOU WANT IT DARKER DE LEONARD COHEN de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368852_a_370181]
-
ce să-mi răspundă. Ei bine, dar unde erau cei care nu acceptau acest circ? Mă așteptam să fie măcar câteva mii însă erau doar vreo sută care-și exprimau cum puteau indignarea. Unul dintre ei mi-a spus cu amărăciune: „Să fi fost Roșca nu mai avea loc acest circ”. La care i-am parat că Roșca ne-a trădat și vândut cu tot cu măruntaie. „Da așa e” a recunoscut omuleanul. Regretul acestui omulean de rând s-ar descifra cam așa
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
cu un conținut social și obștesc. În Mătușa Valerie și mătușa Aurelie (Nana), elementele autobiografice constituie pretextul pentru relatarea poveștii Nastasiei, o femeie cu șapte feciori ce a rămas văduvă în timpul războiului. În final, descoperim că nu războiul este sursa amărăciunii ei de o viață, ci războiul ei personal cu „ai lui Pintilieˮ, motiv pentru care își crește copiii pregătindu-i pentru momentul răzbunării. Evoluția spirituală a eroinei nu este într-o dezvoltare con¬tinuă, ci în momente de răscruce ce
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
pregătite să smulgă din trupuri tinerețea, lăsând în loc amintiri cât o întreagă lume, poetul îi dedică instanțe lirice speciale, tonul său melancolico-persiflativ adăugând un plus de pantomimă vieții însăși. În această percepere a timpului, există ingredientele unei melancolii (a)tipice: amărăciune, durere, dimineți pierdute, deznădejde, dragoste răpusă, plângere, sclavie, atribute intrinseci ale unei toamne a despărțirii... despărțirii de lume, de frumos, de zbor, de stele. Remediile la decadență sunt simple pentru poet. Dragostea de viață, dorul, iubirea, îl motivează să continue
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
nănuța că alegerea făcută este cea potrivită. I-a dat jos hăinuțele de la spital. I-a verificat pampersul și i l-a aranjat, apoi a îmbrăcat-o cu salopeta, și a privit-o admirativ, cu multă dragoste, dar și cu amărăciune. Nu putea să nu se gândească la ce va urma. „Ce se va întâmpla cu acest copil? Ce vor face cu ea...? Doamne, Dumnezeule!” Emanuela se cutremură ca scuturată de friguri. Soneria de la ușă o făcu să tresară. O luă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
ieri în jurul meu erau cam multe persoane care mă trăgeau de mânecă și-mi spuneau câtă supărare au pe cap și azi? Azi sunt numai eu cu îndurerări? Merg să caut o scară să agăț de la fuscelul de sus toate amărăciunile și când o bate vreun vânticel să se destrame toate. Odată împrăștiate vor muri încet încet și...oare, vor muri? Sau mai bine să le smulg pe nepregătite de acolo de unde sunt ele înțepenite și-odată aruncate în univers să
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
florale, din perimetrul mutabil al diafanului, însoțesc ceremonialul "recunoașterii", alături de inevitabilele cercuri tot mai cotropitoare, invocând abisul. Cumva în spiritul lui Emil Botta, (Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor,/ în haine negre, cu ochii stinși, zâmbind ușor - "Domnul Amărăciune"), și în acest volum cele cinci ore poartă aura surprizei greu de pătruns: La ora cinci/ oricare gest e proaspăt/ dar și inexplicabil (Alergie la alb). În continuare, accentuate înfrigurări lirice dintr-un asumat bestiar. Iată un poem ce pare
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]