6,796 matches
-
modul general, despre așanumitul liber-arbitru; ei bine, chiar vreau să se știe că și eu am unul, unul foarte solid, și că sunt în putere să mi-l folosesc după voie!” Și, însuflețit cu totul de concluzia aceasta pornită din ambiție, își străbătu înainte, până la capăt, traseul. Atunci când ajunse în fața localului public cu pricina, se opri câteva clipe și privi meditativ și tacticos, de parcă dorea să surprindă corect, cu privirea lui ageră, fiecare amănunt; încerca, pe cât putea, să țină minte bine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
trezindu-l imediat la realitate. „Ei bine, am să adun în mine toate drogurile lumii și desfătat voi fi de tot ce, din asta, va ieși!”, își spuse el solemn în sine, adunând, în acest îndemn, toată dorința înfocată și ambiția sa de a reuși, iar asta cât mai repede și mai bine cu putință. Astfel că, fără a mai sta deloc pe gânduri, el intră direct. Locul era de-a dreptul ticsit. Cu siguranță că era mult mai aglomerat, oricum
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Acest important amănunt produse o impresie deosebită asupra sa; erau primii francmasoni, pe care ajunsese el să îi cunoască în carne și în oase; era din ce în ce mai entuziast! Totuși, din cauza însemnătății mici a dialogului dintre ei și Șerban, voi renunța la ambiția de a-l reda aici, specificând numai că, după ce băiatul își dezvăluise numele său și adresa unde locuia (i se spusese că ea este absolut necesară în cazul în care ar putea să apară vreodată „vreo anumită neplăcere la una
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se bizuie în alegerea și în consumarea drogurilor, era: mult bine, puțin-rău. Alte criterii, în privința aceasta, nu mai avea deloc și Istorisiri nesănătoase fericirii 171 nici nu se mai străduia să-și formeze, căci el singur își luase nu demult ambiția personală de a ajunge să se desfete numai și numai cu droguri, întrucât chiar nu reușea să găsească nici măcar un motiv solid, pentru care să n-o mai facă! Așa stând treaba, ei bine, abia acum era pentru prima dată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se autonomizează dacă lectorul are bunătatea să se "distanțeze" simbolic de text, să-l contemple și evalueze de la o anumită depărtare semantică. Se vor distinge cu mai mare acuitate atunci liniile principale ale discursului, care, fără a avea orgoliul sau ambiția unei structurări sistematice, traduc cu relativă fidelitate intențiile auctoriale. Un ultim cuvânt despre organizarea propriu-zisă a medalioanelor: ele au fost grupate după criterii tematice, intenționat lipsite de orice rigiditate academică formală. Epigrafele sunt prezente pentru a sugera, în clasica manieră
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mondiale, ci pur și simplu să o domine". Concluzia nu poate fi decât una singură: "La patruzeci de ani de la sfârșitul războiului mondial, noi nu știm încă cu adevărat cine l-a câștigat". Această strategie, născută, evident, dintr-o nemăsurată ambiție, este pusă în practică, ordonat și fără urmă de glamour, cu un geniu al manipulării educat de mii de ani. Este același spirit care, în artele marțiale, a dus la crearea supremului rafinament al învingerii adversarului fără slobozirea săgeții din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
autorului, din anarhista Țară a Chitailor, vizitată, cu aproape două secole înainte, de ambasadorul Rusiei la Pekin, nimeni altul decât spătarul moldovean Nicolae Milescu, alias Cârnul (cognomen care i se trage din pricina faptului că Ștefăniță Lupu, pentru a-i pedepsi ambițiile de mărire, poruncise să i se scurteze nasul). Acum, să trecem la lucruri ceva mai serioase: nivelul de educație și de pregătire profesională în Japonia medievală și în Țările Române moderne, așa cum este oglindit acesta de cele două romane. "Era
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu veceuri comune, să le spunem, de clasă medie. E drept, japoneze, și asta schimbă totul, după cum veți vedea. Și atunci, de ce, vă întrebați pe bună dreptate, mă lansez într-o asemenea temă? Pentru că îmi place să cred tocmai inexistența ambițiilor mele poetice sau eseistice mă poate feri de fărădelegi de neiertat. Nu vreau decât să expun, cu umilință, povestea unei nesfârșite uimiri. Uimirea aceasta nu numai că nu s-a veștejit deja, dar m-a condus, prin filele unui eseu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lumi-a-vieții de care face abstracție în teoriile sale: acolo locuiește el și își vede de ocupațiile sale, acolo își ia mesele și își petrece vacanțele, acolo își are familia și cunoștințele, în calitate de trăitor își încearcă bucuriile și necazurile, preocupările și ambițiile, fie ele și științifice. "Acolo": de vreme ce nu are acces la tot ceea ce îl preocupă decât prin intuiție, adică printr-o modalitate fundamentală a subiectivității transcendentale. "În calitate de trăitor": în măsura în care această intuiție și, la modul general, toate experiențele sale nu "sunt" decât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
eidetice, în lipsa unei delimitări conștiente față de obiectivismul galilean la care, în mod contradictoriu, psihanaliza revine fără încetare. De aceea ea nu a putut construi decât o psihologie bastardă, pe jumătate subiectivă și pe jumătate obiectivistă, o psihologie empirică în care ambiția de a determina concepte empirice (raportarea la Tată, sexualitatea anală etc.) să joace un rol transcendental nu poate sfârși decât într-o confuzie extremă. În calitate de aplicare a proiectului galilean la cunoașterea omului, psihologia se înfățișează ca prototip al noilor "științe
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care, lăsată pe mâna unui marxism care ignora tot în legătură cu Marx, avea să o oculteze definitiv pe cea a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același timp de o etică îndoielnică. Deoarece relația Societate / Individ (care sunt în realitate un Același, care au aceeași substanță subiectivitate, intersubiectivitate, parxis în așa fel încât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ăsta-al nostru! După cum avea să scrie cineva mai târziu, a Înfrunta primejdii, a te bate, a sfida autoritatea constituită, a-ți expune viața sau libertatea sunt lucruri care s-au petrecut peste tot În lume pe motiv de foame, ambiție, ură, desfrâu, onoare ori patriotism. Însă a pune mâna pe spadă și a lupta ca să asiști la o reprezentație teatrală era ceva tipic numai acelei Spanii a Casei de Austria, pe care În bine - puțintel - și În rău - mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În viață constituie cel mai mare afront pe care li-l pot eu aduce În momentele acestea. Mai făcu câțiva pași dând din cap, satisfăcut. Oameni care Îmi sunt de folos fiind corupți și ambițioși; Însă tocmai această corupție și ambiție Îi face uneori să cadă În ispita de a acționa pe socoteala lor, sau a altora... Ce vrei! Cu oameni dintr-o bucată se pot câștiga bătălii, dar nu guverna regate. Cel puțin nu acesta. Rămase cu ochii pe portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pot îndepărta de un astfel de mediu social în care ei nu se regăsesc. Atunci se descoperă că o anumită diversitate este necesară pentru atingerea unei vieți sociale armonioase. Dar aceasta nu se rezolvă prin decret. Cu acest exemplu, descoperim ambițiile și limitele voinței de evaluare. Într-adevăr, cu cît nivelul este mai ridicat, cu atît se constată mai multe contradicții în chiar inima nevoilor sociale ce se exprimă. Cînd se compară efectele politicii de asigurare cu locuințe sociale cu nevoile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și de aceea intervenția publică este considerată ca potențial perturbatoare. Cum o sugerează distincția hayekiană între Taxis și Cosmos, ordinea naturală rezultă din libera inițiativă a indivizilor inegali și mai performanți decît voința "constructivistă". Orice proiect etatist ce are ca ambiție reducerea inegalităților riscă să distrugă principalul resort al creșterii economice și să deschidă calea unor intervenții încă și mai mari. Iată de ce una dintre principalele lucrări ale lui Hayek se intitulează, Drept, legislație și libertate și constituie mai mult o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
schimbat. Era nevoie de o acțiune exterioară pieței pentru a combate efectele perverse. În această optică, acțiunea publică devine esențială și i s-au conferit tot mai multe misiuni, în ideea că politica eco-nomică are puteri extinse. Putem ilustra aceste ambiții cu exemplul investițiilor, monedei și relațiilor sociale. Este un mod de a înțelege faptul că, dincolo de convingerile inițiale ale autorilor, ceea ce importă este modelul de inteligibilitate pe care aceștia îl propun pentru a înțelege modelul de societate în care trăim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
s-a atribuit astfel Statului un loc important în economia de piață, ceea ce a făcut din el un veritabil reglator, nu doar economic, prin intermediul canalului bugetar și al celui monetar, ci și social, sau societal. O ilustrare semnificativă a acestei ambiții găsim în lucrarea lui André Vianes, La Raison économique d'Etat. Utilizînd în mod abil noțiunea de efecte adverse, acest autor a dezvoltat ideea că Statul ar fi un "producător de externalități publice de reglare. Ținînd cond de eșecurile sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Nu vei schimba nimic. Va fi doar ceva mai mult zgomot. Te pregătești de prea multă vreme, nu mai poți renunța. Nu mai crezi nimic. Fiindcă ai crezut mult. Aproape tot. Acum ești în impas. Vrei o ieșire în forță. Ambiție de Don Quijote. Morile de vânt vor măcina înainte. Poate așa trebuie. Poate acesta este scopul - sau esența - lumii: mârșăvia absolută. Statisticile o dovedesc. Nu le poți ignora, lucrezi cu cifre. Aceasta e direcția. Va fi o societate uniformă, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de Zambaccian, ne trimite la un om dublu, la asocierea rafinamentului cu abjecția. Și personajul literar Pașadia, mai ales cel din capitolul Cele trei hagialâcuri, suferă de o scindare psihică. ŤPașať, în momentul acțiunii romanești, a abandonat, dezgustat, luptele politice, ambițiile sociale. Duce o viață dublă, ritmată de lumină." (pag. 47) Identificarea se susține, ba chiar colectează dovezi suplimentare, ignorate de Ion Vianu, culminând cu împrejurările orgiastice ale morții celor doi eroi. Unul, în ordine practică, e lovit de un infarct
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
însuși naratorul, Hans Jung), țărani, dar și intelectuali in spe (Hans, Martha Gröber, al cărei tată, directorul liceului german din Timișoara, era un fervent susținător al politicii național-socialiste, ambivalentul Gunesch, Annette ș.a., toți liceeni străluciți, cu entuziaste planuri de viitor). Ambiția romanescă a autorului a reușit să creeze personaje, în condițiile în care protagoniștii nu se suprapun unor destine reale, ci sunt construcții realizate din însumarea unor prototipuri cunoscute. Pe de altă parte, autorul nu e dispus să sacrifice nimic din
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
la Los Angeles, avea 40 de dolari în buzunar și un desen neterminat în servietă. Surprinzător, la început a vrut să abandoneze animația, gândindu-se că nu va putea concura cu studiourile din New York. Disney a spus că prima sa ambiție a fost să devină regizor de film. A fost să se angajeze la toate studiourile din oraș dar toate l-au respins. Din cauza eșecurilor cu filmele artistice, Disney s-a întors în animație. Primul său studio de animație din Hollywood
Personalitatea zilei: Walt Disney by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80609_a_81934]
-
viteze scăzute a schimbărilor: timpul este un factor-cheie, în măsura în care el va permite comunității să interiorizeze grefa operată. În caz contrar, sincronizarea este una epidermică. ŤFormele fără fondť desemnează această patologie a tranziției. În numele adevărului, junimiștii vor acuza decalajul dramatic dintre ambițiile generoase și realitatea mediocră, pe cale de a se naște. Critica pașoptismului reflectă opoziția generală a conservatorilor europeni față de cataclismul revoluționar. Adamismul raționalist este justificat de credința în posibilitatea rațiunii umane de a reîn-temeia comunitatea civică, indiferent de context. Fideli ai
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
Autori de volume sintetice, discutabile, astăzi, pe porțiuni, dar în tot cazul încă lizibile în câmpul sever al ideației culturale. Dar nu e de trecut cu vederea peste comentatorii cu gust sigur ai vremii, dintre care doar puțini nutreau alte ambiții decât acelea ale sincerității estetice. Revin la ceea ce preconizam la început, citând un fragment din prefața acestor Articole burgheze, semnată de Nicolae Mecu: "mă întreb încă o dată dacă între Steinhardt cel de după 1964 și cel de până la 1947 există o
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
semnala două cazuri oarecum simetrice. Pe de o parte unul al poeziei ce absoarbe substanțele realului (firește, un real convențional, postură a unei fantezii imanente), îi asimilează semnalele cu o aviditate iluzoriu ingenuă. Autorul de acest tip pare lipsit de ambiții modelatoare, înregistrator pasiv al priveliștilor (selectate), moleșit de senzualitatea intrată astfel în joc. Ideile explicite, impulsurile analitice, cu atît mai puțin cele insurgente, par a nu-și găsi loc într-o atare producție vegetativă a cărei finalitate se divulgă a
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
cel puțin condescendentă dacă nu excomunicatoare. Atitudinea specifică e cea a autorității, strategia consecvent urmărită e cea a dominării absolute. Critica înțeleasă nu atît ca un criteriu formativ, cît unul afirmativ, ofensiv, e reflexul unei conștiințe reci, fixate într-o ambiție inebranlabilă. Nici măcar umbra vreunei îndoieli nu-l atinge pe romancierul axat exclusiv pe certitudini, cu o voluptate a rostirii apodictice: Nu ajungi la idei mari decît dacă scrii tot timpul, dacă citești tot timpul, dacă te confrunți tot timpul. Scris
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]