4,800 matches
-
oarecum greu să-mi explic alternanțele sale ciudate între una caldă și una rece, care țin mai degrabă de un temperament decât de un spirit cumpănitor, egal cu sine și consecvent într-un anume stil. Trebuie însă să recunosc că ambiguitatea face parte din firul vieții - mai ales la mânuitorii de condei - și că nu sunt scutit de ceea ce i-am obiectat prolificului autor, numai că atât situațiile, cât și cazurile și termenii prezentării diferă. Cu aceasta am încheiat însemnările privitoare
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
și spirit, ci un joc între două stări pînă la un punct amestecate, a căror deosebire e dată de prevalarea unuia din factorii în jurul cărora coagulează imaginarul. Nici unul din acești factori nu se absolutizează, mulțumindu-se a rămîne într-o ambiguitate care îngăduie reversibilități și confuzii ce slujesc mecanismul productiv poetic. Astfel încît, departe de-a se usca ascetic prin tendința transcendentă ori de-a se limita la suculenta recoltă metaforică, limbajul devine un depozitar de reflexe ce se întretaie relativ
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
arbori de jur împrejur/ mușchi verzi/ precum polul nord/ ar fi fost pretutindeni" (Nord). Sau: , Cineva avea mîini. cineva avea/ respirația înfiptă în piept./ Dar printre nouri nu vedea nimic./ Nici fulgerul./ Abia scăpăta potopit de apă" (Focul din apă). Ambiguitatea e asumată ca o trăsătură a unei poetici de cosmică ambiție: ,Doarme materia./ Pe pieptul meu o flacără verde.// Un distih numai bun, la ora aceasta/ tîrzie/ să mă înfrunte ambiguu" (Noapte). Simțindu-se îmbrăcat în aer precum într-o
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
negativă a celorlalte lucruri și persoane (fundamental ridicole, deci inofensive). Rîsul celorlalți e cel mai adesea interpretat ca semn de inadecvare și insuficiență mentală (rîde ca prostu'). Frazeologia rîsului reflectă poate ceva din caracterul subiectiv și relativ al fenomenului, din ambiguitatea și tensiunea sa profundă: pozitiv și negativ, manifestare de relaxare, plăcere, descărcare a tensiunilor, dar și formă de agresiune, de marcare a superiorității față de un adversar.
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
C. Noica!). S-a scris mult despre diferența lirismului petrestoician față cu exprimările altor importanți poeți, de la "stelișii" înainte-mergători din anii cincizeci până în zilele noastre. Citez un paragraf dintr-un studiu determinant al lui Gheorghe Grigurcu ("Petre Stoica, ori surprizele ambiguității", 1986). În el, criticul nuanțează raportul dintre poet și lumea ce mișună în lirica sa, densa ei materialitate. În prim plan, atotputernică pare adeziunea "viscerală" a autorului la un Banat de el însuși reînviat dintr-o epocă revolută, din care
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
Istoria" aplică o doză de justiție, mai exact oferă celor care se poartă cu mănuși cu ea un tratament similar. Spielberg se numără printre acești privilegiați. Orice subiect istoric ar trata, nu încearcă reconstituiri futile, ci restituie în primul rând ambiguitatea. E interesat de istoria mică, ca să îl pastișez pe Lyotard. Din punctul acesta de vedere, e mai înțelept decât unul dintre scenariștii săi pentru München, care crede că a realizat cu acest lungmetraj ,ficțiune istorică". Adicătelea, cred eu, Spielberg pricepe
Istoria intră și iese din "München" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10890_a_12215]
-
puțin neobișnuite. O lentă scădere de energie, motivată probabil și de vîrstă, ar spune gurile rele. Mai degrabă, o mai mare atenție la posibilitățile concrete ale vieții comune. Volver este, de altfel, un film în care - lucru neobișnuit la Almodóvar - ambiguitatea sexuală nu este tematizată, iar provocarea nu vine din această direcție, cel puțin nu explicit. E o peliculă despre emancipare și eliberare, însă mai degrabă într-un sens social. Anecdotic, dar relevant, se poate spune că Volver nu prea conține
Femeile lui Almodovar by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10143_a_11468]
-
Liviu Dănceanu Umberto Eco definea grafismul ca fiind un caz notoriu de ambiguitate, dacă nu chiar o nebuloasă în ordinea conținutului. îmi amintesc de o partitură a lui Alexandru Hrisanide, intitulată Soliloquium, care nu era altceva decît reprezentarea la scara infinitezimală a hărții României. Firește că traducerea în sonor a unei atare imagini
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
criticii lui Mihail Dragomirescu, cu scopul mărturisit de a-i găsi secretele și contradicțiile. Secretele se dovedesc a fi slăbiciuni, erori, inconsecvențe și fisuri în armătura construcției, dar tocmai că aceste ezitări i-ar fi permis criticului să iasă din "ambiguitatea conceptului psihologic" al literaturii. Adrian Tudurachi arată convingător, în primul capitol al cărții, de ce M. Dragomirescu nu se poate debarasa de un concept psihologic al creativității, persistând în acest tip de viziune de la tinerețea din Critica știențifică și Eminescu (1894
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
format la școala logicii aristotelice, obișnuit să vadă lucrurile clar, în alb și negru și tentat să desfacă elementele componente în categorii devenite familiare. Însuși titlul acestui roman este, într-un fel, o farsă, menită să explice miza pusă pe ambiguitatea limbajului de care amintea Steiner. Ce îi poate sugera vizitatorului unei librării o carte cu titlul Concert la Carnegie Hall, pe coperta căreia se află fotografia unui grup tineri care se pozează veseli în fața intrării celei mai faimoase săli de
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
care, revăzîndu-l recent, nu mă pot abține de la o apreciere laudativă cu privire la rigoarea cu care este realizat), pînă la daraveri aparent mai frivole, precum faima muzicală din Stoned (un film biografic despre Brian Jones, unul dintre fondatorii Rolling Sto-nes) sau ambiguitățile sexuale din Breakfast on Pluto. Și din punctul de vedere al genurilor, povestea este similară și aveți diversitate cît cuprinde: vă puteți mișca între un policier sud-african precum Tsotsi, a cărui acțiune se petrece la periferiile Johannesburg-ului, și aventura fantastică
Despre alta revolutie by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10162_a_11487]
-
mimesisului, fibra caragialiană a portretizării mitocanului. Umorul - care ține în parte de situație, în parte de limbaj și care poate atrage în grade variabile atît pe consumatorul interesat cît și pe contemplatorul estet - este liantul ambiguu al acestei duble adresări. Ambiguitatea umorului produce de obicei reacții diferite: am constatat (din mesaje și comentarii de pe internet) că stilul mitocănesc al personajelor și "incorectitudinea politică" a situațiilor trezesc aprecieri entuziaste, dar și indignare (păstrînd proporțiile, cam așa se întîmpla și cu piesele lui
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
adaptări. Unele dintre reclamele actuale preiau parodic tema integrării europene, transpusă în taifasul cotidian, la o bere: "Mă gîndeam la normele europene astea..."; "După normele astea europene..." (Bucegi); de fapt, normele europene sînt exagerate comic și eludate fără multă îngrijorare. Ambiguitatea atitudinii de preluare-transformare e semnalată și prin adoptarea unor elemente de limbaj și folosirea lor liberă: sticlele de bere se golesc rapid și se aruncă modern: "mamă, hai s-o reciclăm și p-asta, te rog"; "și p-asta, la
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
respectă face acest lucru. Dar insolitarea nu provine din stilul narativ, căci succesiunea de povestiri și de mărturii nu constituie în sine o dificultate; dimpotrivă, e o convenție ce se acceptă ușor. Deruta și insolitarea cititorului provin din întreținerea unor ambiguități ce se pot transforma uneori chiar în confuzii. Fără să fie vorba de fantastic, nu-ți dai seama când ai trecut dintr-o lume într-alta, dintr-o epocă în altă epocă, parcă am viziona întâmplările printr-o sticlă fumurie
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
fie vorba de fantastic, nu-ți dai seama când ai trecut dintr-o lume într-alta, dintr-o epocă în altă epocă, parcă am viziona întâmplările printr-o sticlă fumurie. Acest efect de estompare a realității e principala cauză a ambiguităților. A doua cauză e jocul prozatorului cu asemănările și identitățile, cu dublurile. Marcu, recrutat dintr-un sat bănățean în armata chezaro-crăiască, e și personajul care moare în Primul Război Mondial ca soldat, Marcu e și pictorul nefericit care e victima
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
lui Valeriu Cristea extraordinară: ,Ca și Nastasia Filipovna, Katerina, imaculată și pângărită în același timp, e un amestec de senzualitate ardentă și spiritualitate; ea ezită între Rogojin și Mâșkin, opțiunea îndreptându-se în ambele cazuri către teluric și elementar. Aceeași ambiguitate erotic-fraternă caracterizează atât perechea Nastasia Filipovna-Mâșkin, cât și cuplul Katerina-Ordânov, iar acesta din urmă amintește oarecum de prinț prin castitatea sa atât de apropiată de infirmitate. În scena decisivă a nuvelei, în care criza se dezlănțuie și lucrurile trebuie în
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
confuz, doldora de trimiteri livrești (unele stîlcite) și aluzii culturale, cu raționamente uneori strîmbe și, în mod cert, niciodată clare, în care vechile valori ale creștinismului nu-și mai au locul, este cel al zilelor noastre, al confuziei generalizate, al ambiguității perfecte și al universului mass-media dominat de formatori de opinie semidocți, dar plini de aplomb. La fel ca și Mefisto în alt timp, Extraterestrul trebuie să o convingă pe Mașa să semneze pactul prin care să își vîndă sufletul. Este
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
nu mai știe dacă modificarea de lege, pe care a promulgat-o, a fost sau nu constituțională! Poate trebuie să recurgem, din nou, la Curtea Constituțională, pentru a „clarifica” aceste aspecte?! N-ar fi mai simplu, pentru a elimina aceste „ambiguități”, în viitoarea Constituție să se prevadă, simplu, că Băsescu face propunerile și tot el numește șefii parchetelor?!”
„Băsescu se preface că e prost?”, se întreabă Adrian Năstase by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40000_a_41325]
-
le-a oferit alegătorilor șapte argumente să nu-l voteze pe liderul PSD, dacă acesta va candida: țara va fi condusă de pușcăriabili, Ponta e dependent de baroni și de trusturi TV, e corupt, este laș și mincinos, a creat ambiguitate asupra orientării strategice a României, încalcă Constituția și își atribuie responsabilități pe care nu le are. transmite, în format live text, cele mai importante declarații ale șefului statului: - voi face foarte multe aprecieri personale - În opinia mea, Ponta s-a
Băsescu: șapte motive pentru care Ponta nu trebuie să ajungă președinte by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30699_a_32024]
-
oșeni, care când au auzit că e un mesaj de la președinte au scăzut un pic intensitatea, după au fluierat și mai tare - E incredibil, un mitoman nu poate fi președintele unei țări - de ce nu poate fi președinte? Pentru că a creat ambiguitate asupra orientării strategice a României, în timp ce România are parteneriat strategic cu SUA și cea mai mare greșeală ar fi să creăm confuzie și să tratăm SUA în același fel cu orice altă țară - Sunt un adept al unei bune relații
Băsescu: șapte motive pentru care Ponta nu trebuie să ajungă președinte by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30699_a_32024]
-
atâta migală - Un parteneriat strategic cu SUA este, în opinia mea, a treia mare reușită a clasei politice după intrarea în NATO și UE. Aceasta este o avere pentru România și Ponta nu o poate pune sub semnul întrebării prin ambiguitatea guvernului în raport cu ce se întâmplă în Ucraina și cine e respoonsabil - Îl doare gura să spună Rusia a anexat Crimeea, Rusia întreține conflictul, îl doare gura - Să trecem și peste al cincilea motiv pentru care nu trebuie să fie președinte
Băsescu: șapte motive pentru care Ponta nu trebuie să ajungă președinte by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30699_a_32024]
-
meu gen nu avea ca pandant îngăduința arătată genului opus. Era, pur și simplu, o împărțire în două a revoltei împotriva umanității căreia - deocamdată fizic - îi aparțineam și-n care, cu sensibilitatea aproape maladivă a copilului, nu descopeream decât neclaritatea, ambiguitatea, amestecul impur. Femeile, „doamnele“, nu erau în ochii mei de copil decât un caz special, agravant e drept, al condiției de adult. Ceea ce mă speria și mă revolta nu era, pur și simplu, o condiție căreia îi găseam obiecții, ci
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
sprijin în jur. Sunt izbucniri de independen- ță, cel puțin suspecte, într-un sistem care se ocupă cu lanțul slăbiciunilor. Pesemne că toleranța cu care este tratat secretul, sau isprava plănuită în secret, face inutilă complicitatea. În același spirit al ambiguității, de formă și de fond, care guvernează, la Caragiale, regimul secretului, vorba-clișeu ce’ș copil?, aruncată când vrei și când nu vrei de comesenii din Cam târziu..., poate fi un simplu tic verbal, sau convingerea că numai copiii pot să
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
ca pe două broaște râioase și a plecat./ În urma ei, Tea a început să plângă. Da,/ Eram - farg! merde de la merde! - un ticălos./ Un mare ticălos. Și un tâmpit. Cel mai mare” (p. 148). Poemul acesta, cu ghemul lui de ambiguități sociale, reprezintă cea mai bună justificare și cea mai bună analogie pentru felul cum se prezintă Teoria și practica literaturii. Dreptatea conținută în texte (căci în general, oricât de coroziv ar fi, Alexandru Mușina are dreptate) e și aici un
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
Nu putea s-o privească în ochi. - Un asemenea dar, a zis ea, n-ar fi personal? Prin „personal” voia să spună ceva între ea și Dennis Hasset. Problema o preocupa într-atât încât nici măcar n-a întrevăzut posibilitatea vreunei ambiguități. - O, nu, a zis el, personal n-ar fi. El credea că „personal” însemna la ea ceva între ei doi; s-a jenat văzându-și planul demascat atât de categoric. O, nu, în nici un caz. - Ne-am înțeles sau nu
Peter Carey Oscar și Lucinda by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/3860_a_5185]