1,154 matches
-
jumătate o obțin prin hrănirea cu potârnichi de zăpadă. În unele locuri sunt în principal necrofagi, hrănindu-se cu hoituri, precum unii viermi și gândaci. Mâncarea pentru plante conține cereale, fructe de pădure și fructe.Ei mai mânâncă și nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere mici și păsări.Corbii deasemenea mânâncă porțiunile nedigerate ale fecalelor de animale, sau mâncare stricată.Ei depozitează surplusele de mâncare, mai ales cele cu un conținut ridicat de grăsimi, și învață să le ascundă de alți corbi.Deasemenea
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
putorius"), viezurele ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"). Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, fiind reprezentate prin cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"). În Parcul Natural Porțile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni și 17 specii de reptile dintre care emblematică pentru parc este Țestoasa lui Hermann ("Testudo hermanni boettgeri"). Dintre speciile de reptile amintim șopârla de pădure ("Darevskia pontica"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de camp ("Podarcis taurica"), gușterul ("Lacerta viridis
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
mai înaltă, cu caracterele cele mai pronunțat alpine din întregul lanț carpatic și oferă condiții favorabile pentru a fi cunoscut. Munții Tatra găzduiesc o mare diversitate de floră (arbori, arbuști, ierburi, licheni, mușchi, ciuperci) și fauna (mamifere, păsări, insecte, reptile, amfibieni, pești) specifică Munților Carpați, cel mai mare lanț muntos din Europa Centrală. Masivul este acoperit de codri bătrâni până la 1600 m (de fag și brad între 700 și 1250 m, de molid până la 1500-1600 m) și de pășuni hrănitoare între
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
păsări cu exemplare rare de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), barza neagră ("Ciconia nigra"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau specii de șoimi din familia "Falconidae"; • reptile, amfibieni, pești și insecte.
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
conyzifolia"), sau rogozuri (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
fi stuful din lac și din preajma lui. Rezervația găzduiește 139 de specii de plante, dintre care 11 sunt amenințate cu dispariția în afara teritoriului Srebarnei. În zonă există o faună foarte variată. 39 de specii de mamifer, 21 de reptile și amfibieni și 10 de pești trăiesc în rezervație, care este cunoscută mai ales pentru cele 179 de specii de păsări care cuibăresc acolo, între care se numără pelicanul dalmat, lebăda mută, gâsca de vară, eretele de stuf, gușă albastră, egrete și
Rezervația naturală Srebărna () [Corola-website/Science/309712_a_311041]
-
în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În arealul rezervației este semnalată prezența broaștei-de-mlaștină ("Rana arvalis"), un amfibian protejat, aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
Opilionii sunt, în majoritate, arahnide nocturne și colorate în nuanțe de maro, deși există un număr de specii diurne, care au modele în galben, verde, negru, roșu etc. <br> Pentru a se apăra de prădători, cum ar fi păsările, mamiferele, amfibienii și păianjenii, corpul unor specii este acoperit de particule fine de sol, frunze uscate având rol de camuflaj, alții se prefac morți. Multe specii pot despica un picior, fenomen descris anterior. Substanțele elaborate de glande odorifere au un miros cu
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și aflată la baza desemnării sitului. Alte specii faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
1400 de specii de plante) dintre care peste o sută sunt endemice. Fauna insulei are multe nevertebrate endemice, reptile unice, specii de păsări și mamifere. Fauna din Tenerife include 400 de specii de pești, 56 de păsări, 5 reptile, 2 amfibieni, 13 mamifere terestre și câteva mii de nevertebrate, pe lângă câteva specii de țestoase marine, balene și delfini. Înainte de venirea aborigenilor Tenerife și Canarele erau locuite de specii endemice de animale acum dispărute că șăpârla gigantică (Gallotia goliath) sau șobolanul gigant
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
vremii, a fost domesticit și folosit ca animal de povară. O rasă autohtonă de bivol de apă este folosită ca animal de tracțiune. Speciile de reptile tipice sunt cobra, geko, katuali și crocodili siamezi. Există numeroase specii de păsări, pești, amfibieni și insecte. Clima este tropical-musonică, cu trei sezoane principale. Sezonul ploios ține din mai până în octombrie și este caracterizat de precipitații ce variază între 1270 și 2290 mm. Sezonul rece și uscat ține din noiembrie până în februarie, iar cel cald
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
23. Biologia, ecologia și determinismul genetic ale vectorilor responsabili de bolile emergente transfrontaliere XIII. Universitatea "Ovidius" din Constanța Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole Prof. univ. dr. Dan Cogălniceanu 1. Utilizarea scheletocronologiei în studiul structurii pe vârste a amfibienilor Conf. univ. dr. Liliana Panaitescu 2. Implicațiile economice și ecopedologice ale fenomenelor atmosferice de risc din România Facultatea de Drept, Științe Administrative și Sociologie Postdoctorat 1. Studiul procesului de descentralizare. Aspecte comparative la nivel european. 2. Răspunderea și responsabilitatea puterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
din care face parte ca și X-menii lui Bryan Singer și Brett Ratner posedă o înzestrare specială, Liz Sherman (Selma Blair) se poate transforma într-o torță și chiar într-o bombă incendiară, Abraham Sapien (Doug Jones) este telepat și amfibian, Johann Krauss (James Dodd), noul agent special trimis să coordoneze echipa este ectoplasmatic după dorință, iar Hellboy (Ron Perlman) posedă o forță și o mobilitate ieșite din comun, lăsînd la o parte detaliile diavolești: coarnele, coada etc.. Tiparul durului este
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
animal, după cum s-a mai arătat, poliploidia, deși există, este mult mai puțin răspândită și nu are un rol esențial în evoluția animalelor. În stare naturală poliploidia se cunoaște la protozoare, viermi (unele oligochete), unele insecte (de pildă, coleoptere curculionide), amfibieni (de pildă, la Triton viridescens se întâlnesc populații în S.U.A. cu 1,8% indivizi triploizi, 0,28% pentaploizi). Dificultatea apariției poliploizilor la animale provine de la mecanismul cromozomial al determinării sexului. Într-adevăr, o femelă normală are o garnitură dublă de
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
de vedere al unui naturalist, cadrul de referință Îngust al statului ignora aproape tot. Nu mai conta aproape nimic din floră: nici ierboasele, nici lichenii, nici ferigile, nici mușchii, nici arbuștii, nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de insecte. Cât despre faună, erau luate În calcul doar acele specii care Îi interesau pe vânătorii coroanei. Antropologul va observa, la rândul lui, că această perspectivă Îngustă excludea aproape tot ce ține de interacțiunea omului cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
prezent, pe planetă, au fost descoperite cca. 1,82 milioane de specii de organisme vii, din acestea: * 1,04 milioane sunt insecte; * 325 mii sunt specii de plante verzi (fotosintetice) și ciuperci; * 41 mii sunt specii de vertebrate (pești, reptile, amfibieni, păsări și mamifere). Au rămas, probabil, puține specii de vertebrate de descoperit, dar este posibil, ca zeci de mii de specii de insecte să fie, încă, necunoscute. De asemenea un număr și mai mare de microorganisme așteaptă să fie descoperite
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp, iar, dintre amfibieni, broaștele. Diversitatea faunistica asigura o plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]