2,414 matches
-
literatură-arte a Societății Române de Radiodifuziune (din 1990). A debutat în 1970, sub pseudonimul Ana Maria Condor, în „România literară”, la rubrica „Poșta redacției”, deținută de Geo Dumitrescu, și editorial în 1976 cu placheta În prelungirea luminii. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Poesis”, „Ramuri”, „Contrapunct” ș.a., cu versuri, proză și traduceri din literatura polonă, uneori semnând Mariana Urbanovici. Cu o bună cunoaștere de sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
lucra peste două decenii (1966- 1989). În 1990 devine directorul seriei noi a revistei „Luceafărul”. Între 1992 și 1994 e vicepreședinte și din 1995 președinte al Uniunii Scriitorilor, activitatea fiindu-i întreruptă de moartea prematură. A mai fost prezent în „Amfiteatru”, Argeș”, „Ateneu”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „România literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Vatra” ș.a. Unele contribuții - versuri, recenzii, articole de critică literară - le-a semnat Laurențiu Buga, Igorescu, Laborios, Mircea Moga, Al. Rona. În legislatura 1996-2000 este senator, ales
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
îl face în antologia colectivă Eu port această ființă (1972), alcătuită de Nicolae Prelipceanu. Prima plachetă personală, Patinoar (1979), este urmată de altele, între care Un domeniu al meu (1982) și Sonete din Nord (1990). Mai colaborează la „România literară”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox” ș.a. Poeziile lui U. definesc un cadru imaginar, caracterizat printr-o concepție clară a articulării, un rol semnificativ în structura de ansamblu avându-l recurența metaforelor și a simbolurilor. Întreg parcursul liricii sale este
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
1982, când este scos din funcție din cauza unor tentative de trecere clandestină a frontierei, pentru care suferă și o condamnare. Debutează în 1958 cu versuri la „Scrisul bănățean”, și editorial în 1964 cu placheta Temperamentul primăverii. A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „România literară”, „Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. A scris și la publicații din Iugoslavia („Libertatea”, „Lumina”, „Polja”), Bulgaria („Literaturen front”) și Ungaria („Népsabadszág”). A mai semnat Daniel Jaleș, Dan Udrea. Începând din 1991 a ținut în
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
doctoratul în istoria teatrului cu teza Caragiale, ludicul. Debutând încă de pe băncile școlii în „Preludiu” (1968), U. păstrează de-a lungul anilor cadența productivității. Cu eseuri, comentarii teatrale și cinematografice, reportaje, file de jurnal, sfaturi gastronomice colaborează la numeroase publicații: „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Familia”, „Luceafărul”, „Opinia studențească”, „Orizont”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul” („Teatrul azi”), „Tomis”, „Tribuna”, „Urzica”, „Vatra”, „Viața românească”, „Ziarul de Iași” ș. a. A făcut parte din conducerea revistelor „Scorpion” (1990), „Rampa și ecranul” (1990
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
Caiete critice” (1979, supliment al „Vieții românești”, cu periodicitate aleatorie, din 1982 revistă de sine stătătoare). Mai puțin direct erau influențate și celelalte periodice literare și de cultură: „Contemporanul”, „Tribuna”, „Cronica”, „Orizont” (anterior „Scrisul bănățean”), „Ramuri”, „Familia”, „Vatra”, „Transilvania”, „Teatrul”, „Amfiteatru” ș.a. Uniunea tutelează, de asemenea, Editura Cartea Românească (întemeiată în 1970, condusă succesiv de Marin Preda, George Bălăiță, Magdalena Popescu Bedrosian). Producția literară a membrilor este valorificată și prin alte edituri: Minerva și Eminescu (rezultate din divizarea Editurii pentru Literatură
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
la „România literară”, unde deține și o rubrică permanentă. Debutează în 1981 cu un reportaj la „Viața studențească”, și editorial în 2000 cu volumul Proza românească a anilor ’90 (Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO). Mai e prezent în „Orizont”, „Amfiteatru”, „Vatra”, „Familia”, „Timpul”, „22”, „Observator cultural”, „Luceafărul”, „East-European Reporter” (New York) ș.a. Cronicile și articolele lui U. anterioare anului 2000 vor fi strânse în Platon pe Internet (2003), carte ce reunește într-o secțiune și primele recenzii. Criticul, care în timp
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
de Limba și Literatura Română, absolvită în 1968. Lucrează ca redactor la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1971-1973), „Flacăra”(1973-1974) și „Luceafărul” (1974-1980). A fost bursier în Franța și în Republica Federală Germania (1979, 1980, 1981). Publică primele versuri la revista „Amfiteatru”, în 1967. Debutul editorial îl reprezintă volumul Mic tratat de glorie (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor). La începutul anilor ’80 ia atitudine împotriva politicii opresive a partidului unic și a autorităților totalitare ale vremii. Demersul lui avea să se radicalizeze rapid
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
1989 devine și directoarea editurilor Olimp, Universalia și DU Style. Debutează cu versuri în 1966 la „Contemporanul”, iar editorial cu placheta Vindecările, în 1976. Mai colaborează cu poezii, studii, eseuri, articole și cronici la „România literară”, „Viața românească”, „Scânteia tineretului”, „Amfiteatru”, „Neue Literatur”, „Luceafărul” (episodic va deține o rubrică de recenzii), „Criterion”, „Dreptatea”, „Lumea nouă” (membră în comitetul de redacție), „Steaua”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Tomis”, „Secolul 20”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Poesis”, „22”, „Dilema”, „Lumina” ș.a. Publică mai multe
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Național al Audiovizualului, secretar general de redacție la revista „Cartea”, editată de Fundația Nemira, din 1997 muzeograf la Muzeul Literaturii Române din București, redactor-șef la revistele „Câinele meu” (1998-2001) și „Descoperă” (2003). Ca poet, a debutat în 1988 la „Amfiteatru”, iar editorial cu placheta Evenimentul zilei - un poem văzut de Lucian Vasilescu, apărută în 1995 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. A mai publicat în „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Tineretului liber»”, „Dreptatea literară”, „Contrapunct”, „Arc”, „Nouăzeci”, „Contemporanul - Ideea
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
Masca” și „Teatru comentat”; în 1994 a lucrat șase luni ca secretar general de redacție la revista „22”, de unde în 1997, după trei ani de șomaj, trece redactor la Editura Fundației Culturale Române. Debutează în 1968 cu critică literară la „Amfiteatru” și cu poezie la „Luceafărul”. A mai colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Cronica”, „Munca”, „Revue roumaine” ș.a. Prima carte de autor, placheta Fiord imaginar (1978), e urmată de studiul Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
fost în timpul facultății) și ulterior predă la mai multe școli și licee din Sighișoara (1982-1991). Debutează în 1978 la „Echinox”, cu recenzii și cronici semnate Andrei Sofalvi, iar editorial în Caietul debutanților 1980-1981 (1983). Mai colaborează la „Vatra”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Steaua”, „Apostrof”, „Unu” ș.a. Din 1991 se stabilește în Germania, unde e referent european. Își continuă activitatea literară și sub semnătura Carl Landau, tipărind versuri în volume proprii (Waisenmauer, 1999) sau în antologii
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
1994) din Academia de Științe Medicale. Ca scriitor, a debutat în 1960 la revista „Luceafărul”, iar editorial în 1964 cu volumul de traduceri Sonete de Michelangelo. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Ateneu”, „România literară”, „Steaua”, „Familia”, „Ramuri”, „Tomis”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1991 este președinte al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer (2000). Autor de poeme și eseuri ivite ca o încununare a unei
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
par deopotrivă impregnate de tristețe intelectuală. Mircea Zaciu nu e un om vesel și cordialitatea lui, ca formă de reticență politicoasă, nu-l face un partener de discuție comod. E un erudit, mai în largul său printre cărți decât în amfiteatre. [...] Limba i se dezleagă mai degrabă între prieteni decât în public, și cei mai buni dintre studenții săi îi vor fi descoperit căldura, devotamentul (fără de care știința cea mai temeinică nu se comunică) abia devenindu-i colegi. Nici omul, nici
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
ușoară pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o ființă umană, ci un consumator. Pregătiți copilul pentru "a fi", căci lumea îl va pregăti pentru "a avea". Ajutați-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor. Alimentați amfiteatrul gândurilor și teritoriul emoțiilor cu curaj și îndrăzneală. Nu le acceptați timiditatea și nesiguranța cu resemnare sau cu nepăsare. Dacă problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar dacă nu, trebuie să ne acceptăm limitele. Părinții buni își pregătesc copiii
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
AST, 1973, 8; Crohmălniceanu, Literatura, II, 489-493; Ion Bălu, Simion Stolnicu, RL, 1980, 46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 339-349; Lovinescu, Sburătorul, I, 157, II, 9, passim, III, 45, passim, IV, 10, passim, V, 35, passim; Ciopraga, Amfiteatru, 433-437; Micu, Scurtă ist., II, 78-79; Alexandru Arion, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1999, 21; Simion Bărbulescu, Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 406-408; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
al Consiliului Județean Neamț (1992-1999) și la Primăria municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și în Memoria fulgerului (1999), S. optează pentru proza scurtă de
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și în Memoria fulgerului (1999), S. optează pentru proza scurtă de factură clasică, urmărind linia realismului. Pornește de la fapte aparent mărunte, banale, dovedindu-și talentul de povestitor și înclinația spre latura analitică
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
de aviație. Urmează la Ploiești cursurile școlii generale și Liceul „Al. I. Cuza”, absolvit în 1972, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1975-1981). În studenție frecventează cenaclul „I. L. Caragiale” (din Ploiești), pe cel de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole la „România literară”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Între 1990 și 1993 a beneficiat de burse de creație în Franța. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
la revista „Luceafărul”, iar în 2003 editorialist cultural la „Curierul Atenei”. Debutează la „Viața românească”, în 1980, cu un fragment din Zilele cele scurte, roman publicat integral în 1988, reprezentând debutul său editorial. Mai colaborează cu proză și articole la „Amfiteatru”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Povestea romanescă din Zilele cele scurte, țesută în jurul unei familii boierești, se va continua în Cumpenele (1985). T. este interesat, asemenea multor prozatori din epocă, de enigmele trecutului, de relația, ambiguă și periculoasă, cu prezentul. Se
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
Ivașcu), Discursuri de recepție la Academia Română (1980, în colaborare cu Octav Păun). A publicat, de asemenea, ediții din scrierile unor autori contemporani. Colaborează la „Contemporanul”, „Dilema”, „Vineri”, „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. A ținut cronica cinematografică în „Contemporanul” (1961-1972) și în „România literară” cronica radio-tv (rubrica „Tele-glose”, 1972), apoi, vreme de douăzeci și cinci de ani, cronica radio, semnată până în 1990 cu pseudonimul Ioana Mălin. În volumul de debut T. cerceteză și
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
birocrația a înflorit peste măsură). La toate acestea se adăugau și privațiunile pe care le îndura întreaga populație: marile probleme legate de aprovizionarea cu cele necesare traiului zilnic și frigul din iernile ce păreau fără sfârșit - frig acasă, frig în amfiteatre și laboratoare. Viața aceasta tensionată și încărcată cu preocupări divergente față de cele științifice explică de ce mulți profesori cu posibilități intelectuale și interes pasionat pentru cercetare n-au putut realiza decât puțin, în raport cu ce ar fi izbutit să obțină în condiții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Neculau (coord.), Câmpul universitar și actorii săi, Polirom, Iași. Doboș, D. (1994), Universitatea din Iași în primele decenii după cel de-al doilea război mondial, teză de doctorat, Iași. Iordan, I. (1979), Memorii, vol. III, Eminescu, București. Mărginenau, N. (1991), Amfiteatre și închisori, Dacia, Cluj-Napoca. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Polirom, Iași. Platon, G., Cristian, V. (red.) (1985), Istoria Universității din Iași, Junimea, Iași. Prodan, D. (1993), Memorii, Editura Enciclopedică, București. Selejan, A. (1992), Trădarea intelectualilor, Transpres, Sibiu. Snow, C.P. (1967
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puțin la fel de eficient, dacă nu și mai și, ca și în cazul publicațiilor de partid, stat, sindicat, UTC ori UASCR. și totuși, prin Echinoxul clujean, prin Alma Mater/Dialog și Opinia studențească de la Iași, chiar și prin „centralele” Viața studențească și Amfiteatru - acolo a publicat Ana Blandiana celebrul poem cu „poporul vegetal” ce-a condus la interzicerea temporară a semnăturii poetei și la demiterea redactorului-șef al revistei! -, studenții români au avut la îndemână o zonă a presei „aproape liberă”, oricum, mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]