6,246 matches
-
Doamna de lângă pod își poate afunda mânecile În lacrimi însingurate de noapte dar nu pentru mult timp" (poem al lui Niou către iubita sa, Nakanokimi). Suferă acestea comparație cu abisalele versuri citate de Filimon? Lăutarii lui strigă așa: Cine la amor nu crede N-ar mai călca iarbă verde" și adaugă, într-un acces de superb afflatus, că "pe la timpi se auzea câte un oftat (torturant este că nu vom ști niciodată cauza acestuia, n. m.)". Nimic însă nu poate egala
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
european (în care a dominat, până la apariția complexului "Lolita", imaginea femeii fatale planturoase). Niponii însă au fost și sunt în continuare atrași de "fetițe"; de aici, răspândirea cvasi-universală a modelului școlăriței neștiutoare, care trebuie inițiată, treptat, dar ferm, în tainele amorului. Arhetipul s-a dovedit atât de puternic, încât există chiar și un nume pentru acele fete care, deși și-au pierdut de mult virginitatea, păstrează cu obstinație masca unor mignone nevinovate: "copile prefăcute" (burikko). O bună prietenă din Tokyo, care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru simțurile sale egoiste, japonezul nu se gândește o clipă la drama identitară pe care i-o provoacă partenerei sale. Vulgaritatea machistă a formulelor utilizate de masculi pentru a descrie aventurile erotice sunt elocvente în sine. Dacă vrea să facă amor cu ea, el spune că dorește "să pună mâna" (te o tsukeru). Dacă nu se încurcă în detalii inutile, precum preludiul (iar noțiunea de foreplay este aproape inexistentă în cazul sporadicului și plictisitorului sex marital), "mâna e iute" (te ga
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
constituie însuși climaxul experienței plăcerii estetice. În final, eroul se simte liber să înceapă un nou concert al cuceririi cu o altă posibilă parteneră. Desigur, tema în sine ar fi putut extrem de ușor eșua într-o tratare artificial-superficială, gen Spitalul amorului, cu oftaturi, cu lamentații și cu grețuri afectate. Ea se menține însă proaspătă și originală tocmai datorită analizei atente a psihicului unui artist, ca și grație reflecțiilor asupra artei seducției ca materializare a stadiului estetic al vieții individuale. Forma narativă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
contururile propriei existențe decât surata ei occidentală, care are acces la pasiunea nestăvilită, la libertatea de acțiune, la posibilitatea de a-și ține în mâini propriul destin. Ah, îți spui, iată un exemplu perfect al acelui fatalism propriu sufletului asiatic, amor fati în plină acțiune! Este, și aceasta, adevărat. Totuși, mai mult decât atât, ne confruntăm aici, cred, cu un tip marcat de pragmatism generalizat, care însoțește modul de a gândi și de a fi al japonezilor. Spre deosebire de noi, japonezii sunt
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lui Isus, între erosul senzual al grecilor și acea agapé dezinteresată, dragostea ce se dăruiește. În ce mă privește, nu sunt dispus să trasez o limită atât de netă între aceste două sentimente: este o daună atât pentru eros (lat. amor), cât și pentru agapé (lat. caritas). Sunt împotriva devalorizării și a demonizării erosului. În acest mod iubirea pasională, sentimentul prin care celălalt este dorit, este redus la sex și în același timp, erotismul și sexul se degradează. Ambele sunt forțe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Englezul Îl mai privi țintă câteva clipe. În ochii lui albaștri, un aer disprețuitor luase locul spontaneității surprinse din primele momente de după lupta din fundătură. Avusese timp să rememoreze, și ideea că fusese la cheremul unui spadasin necunoscut Îi rănea amorul propriu. De aici acea recentă aroganță pe care Alatriste nu i-o văzuse deloc atunci când, la lumina fanarului, Își Încrucișau spadele. Cred că nu mai avem nimic de Împărțit, spuse În sfârșit englezul. Și, Întorcându-se brusc cu spatele, Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
matrimoniale privind-o pe infanta doña María, sora regelui nostru don Filip al IV-lea, concepuse cu prietenul său, Buckingham, acel proiect extraordinar și necugetat de a călători incognito la Madrid ca să-și cunoască viitoarea mireasă, transformând În roman de amor cavaleresc recea combinație diplomatică stătută, care de luni Întregi moțăia prin cancelarii. Nunta prințului anglican cu prințesa catolică devenise, dată fiind importanța ei cu totul ieșită din comun, o extrem de complicată dantelărie În care mediau și interveneau ambasadori, diplomați, miniștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ca și cum s-ar fi integrat cu trup și suflet în lumea de peste Ocean. La rândul ei, Arm, cu sentimentele rănite și demnă în suferința pe care el i-o provocase, se ferise să-l importuneze cu telefoane, pe când făcea, poate, amor cu novicea aceea cu fundul mare și mintea scurtă... Câteodată numai îi trimisese niște semnale scurte, ca să se asigure că mai era prin America și nu apucase calea spre cine știe ce alte zări și ca să fie liniștită că era sănătos și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Bucureștenii pot urmări la Teatrul Nottara, Sala Horia Lovinescu, până pe 23 decembrie spectacolele "Soțul păcălit", "Uzina de plăceri", "Român teatral", "Zeul măcelului", precum și "Titanic vals", "Scandal la Operă", "Umor, amor, fior de dor... în București" și "Ultimul Don Juan". Timp de trei zile, pe 17, 18 și 19 decembrie, Teatrul Nottara va găzdui spectacolul Festivalul Național Concurs de Muzică Folk, în cadrul căruia vor putea fi ascultați Alexandru Andrieș, Nicu Alifantis
Festivalul Național Concurs de Muzică Folk, la Nottara. Vezi programul () [Corola-journal/Journalistic/80618_a_81943]
-
gradul discutabil de relevanță, statisticile rămân o premisă și ele reflectă o situație demnă de analiză. În Evul Mediu, Europa trăia „demonizarea femeii" (dacă ar învăța să scrie, susțineau clericii și laicii deopotrivă, femeia ar așterne pe hârtie misive de amor, așa că e de dorit să i se citească doar rugăciuni și scrieri religioase). La începutul celui de-al treilea mileniu, reprezentantele sexului frumos par a fi avide amatoare de lectură, pe când sexul opus pare prins în mrejele altor ocupații. Întrebarea
De ce femeile citesc mai mult decât bărbații () [Corola-journal/Journalistic/80713_a_82038]
-
trăsătură dominantă, pe care o ilustrează necontenit de-a lungul și de-a latul romanului, fără nuanțări și elemente contradictorii. Sub raport psihologic, proza este nulă. Interesul despre care vorbeam, real, se datorează fundalului istoric, bine conturat, și poveștii de amor care, împotrivindu-se acestui context, îl transcende. Cu o excelentă documentare (am verificat!), Radu Paraschivescu exploatează, în fond, dramatismul unor episoade din istoria Iberiei, atât de senzaționale și stranii, încât par inventate. Secvența finală este de un kitsch hollywoodian. Devenit
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
său ,cu groază observă în stomacul lui Grummer că tot ce rămăsese bun în literatură fusese consumat și digerat." (p. 76) Dacă literatura moare, atunci totul este permis, așa că cei doi se consumă unul pe altul, prohodind defuncta proză de amor cu, probabil, cel mai purtat dintre clișeele ei. Alte secvențe, mai puțin cunoscute (fiindcă, bunăoară, Pîlnia și Stamate, Ismaďl și Turnavitu, ori Fuchsiada au făcut o invidiabilă carieră...), sînt După furtună, sau Puțină metafizică și astronomie. După furtună pare scrisă
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
să facă americănisme cum ar fi invocarea pe numele mic a colegilor de partid, deși unii dintre aceștia n-au jucat poarca cu el pe maidan, referirea la nevastă, la copii, la mămică (nu însă și la Tata Socru), declararea amorului față de patrie.", scrie Ion Cristoiu, pe blogul său. Jurnalistul subliniază că premierul a uitat să menționeze în discurs că în România a plagiat.
Ion Cristoiu: Victor Ponta, nenorocit la fel ca Mircea Geoană. Cine o face by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78843_a_80168]
-
Valer Turcu-Iorga); "Din invidie se naște ura./ Din ură se înmulțesc,/ ca un blestem,/ toate relele.// Mizeria sufletului/ devine astfel/ mai primejdioasă/ decât sărăcia materială." (Vasile Man). Această metodă de producere a literaturii fără valoare s-ar mai putea numi "Amorul e un lucru foarte mare" - cugetare scrisă în album de un personaj al lui G. Topîrceanu, Guță Popândău. PRACTICAREA OBSCURITĂȚII. Textele care rezultă (poezie, proză, eseistică), lipsite până și de umor involuntar, nu vor fi descifrate niciodată de nimeni, dar
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
asta, să nu încerci să te disloci, să-ți scapi din mîini și să te spargi (în timp ce roțile-ți cu zimți se dau de-a dura ca mercurul scurs din frumoase termometre); să te smintești, să te îmbeți, să faci amor sau să adormi, să dormi (și, poate, să visezi); pe scurt, să cauți a te deregla". Acesta e rezultatul suprasaturației normative. O criză devastatoare a migalei perfecționiste, a minuției ideale, a subțirimilor delirante ale expresiei. Excesul de monitorizare cerebrală se
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
îl înțeleg și-l accept, pentru că are dubiul textului dus până la îndoieli interioare cu fior metafizic, interpretează creând, deci frizează tragicul - dar la Gheorghe Doca este comic să urmărești coincidențele... întâmplătoare. La un moment dat, citând din „S-a dus amorul" versurile: „Cu câte lacrimi le-am udat / Iubito, pentru tine!" exlamă subliniindu-l pe le în text : „ Cânturile, nota mea, Gh. Doca"(II,385). Exclamația ar avea sens în contextul edițiilor Maiorescu, 11 la număr, care urmează : „Cum străbătea atât
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
tine!" exlamă subliniindu-l pe le în text : „ Cânturile, nota mea, Gh. Doca"(II,385). Exclamația ar avea sens în contextul edițiilor Maiorescu, 11 la număr, care urmează : „Cum străbătea atât de greu/ Din jalea mea adâncă" - cu referire la amor, celelalte ediții (mai puțin I. Scurtu) au „Cum străbăteau", cu referire la cânturi, desigur. Gheorghe Doca descoperă, în fine, că „S-a dus amorul..."este un poem din sfera celor care dezbat arta poetică la Eminescu - dar pentru asta se
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
la număr, care urmează : „Cum străbătea atât de greu/ Din jalea mea adâncă" - cu referire la amor, celelalte ediții (mai puțin I. Scurtu) au „Cum străbăteau", cu referire la cânturi, desigur. Gheorghe Doca descoperă, în fine, că „S-a dus amorul..."este un poem din sfera celor care dezbat arta poetică la Eminescu - dar pentru asta se încurcă, inexplicabil, în scrupulele lui Maiorescu, acela care face din acest poem psihologie de despărțire. Dacă avea curiozitatea să vadă ce e la mijloc
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Mai departe, tot modalitatea se arată din vers în vers, și se va înțelege că nu este o persoană reală care refuză să mai vină la întâlnire, etc. - ci îngerul de dincolo de viață: acesta nu mai vrea să se arate, amorul lui s-a dus (al lui, dar „supus amândurora", deci care lega, punea în dialog omul cu îngerul), acest amor era cauza cânturilor. Pe dl Gheorghe Doca l-ar fi putut interesa, pentru că mărturisește undeva că are de gând să
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
care refuză să mai vină la întâlnire, etc. - ci îngerul de dincolo de viață: acesta nu mai vrea să se arate, amorul lui s-a dus (al lui, dar „supus amândurora", deci care lega, punea în dialog omul cu îngerul), acest amor era cauza cânturilor. Pe dl Gheorghe Doca l-ar fi putut interesa, pentru că mărturisește undeva că are de gând să scrie un studiu mai larg despre lumină la Eminescu. Pe scurt, înțelegerea poemului „S-adus amorul" este școlărească, în cheia
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
omul cu îngerul), acest amor era cauza cânturilor. Pe dl Gheorghe Doca l-ar fi putut interesa, pentru că mărturisește undeva că are de gând să scrie un studiu mai larg despre lumină la Eminescu. Pe scurt, înțelegerea poemului „S-adus amorul" este școlărească, în cheia punctuației maioresciene: „...iubirea și durerea nu numai că se sting, ci chiar se îngemănează ca surse ale creației: „cânturile" în care poetul „a îngropat" un „atât de trist amor" se trăgeau și „din jalea lui adâncă
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Eminescu. Pe scurt, înțelegerea poemului „S-adus amorul" este școlărească, în cheia punctuației maioresciene: „...iubirea și durerea nu numai că se sting, ci chiar se îngemănează ca surse ale creației: „cânturile" în care poetul „a îngropat" un „atât de trist amor" se trăgeau și „din jalea lui adâncă". De aceea i se pare normal ca pierderea suferinței să fie și ea subiect al regretului, întocmai ca amorul dus..." (II,382) Acest masochism al amorului, ca să-l înțelegem astfel din descrierea psihologizantă
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
ca surse ale creației: „cânturile" în care poetul „a îngropat" un „atât de trist amor" se trăgeau și „din jalea lui adâncă". De aceea i se pare normal ca pierderea suferinței să fie și ea subiect al regretului, întocmai ca amorul dus..." (II,382) Acest masochism al amorului, ca să-l înțelegem astfel din descrierea psihologizantă a lui Gheorghe Doca, nu are nimic de-a face cu textul. Cânturile au consistență materială, în sine, ele „vin" pe buze sau „trec" prin minte
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
poetul „a îngropat" un „atât de trist amor" se trăgeau și „din jalea lui adâncă". De aceea i se pare normal ca pierderea suferinței să fie și ea subiect al regretului, întocmai ca amorul dus..." (II,382) Acest masochism al amorului, ca să-l înțelegem astfel din descrierea psihologizantă a lui Gheorghe Doca, nu are nimic de-a face cu textul. Cânturile au consistență materială, în sine, ele „vin" pe buze sau „trec" prin minte - pentru că sunt fragment din acel „magnum cantum
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]