1,788 matches
-
unor studii de referință în cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului (1916), Comorile (1916) și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din 1920), calitate în care redactează revista bilingvă „Die Brücke - Podul” (1920-1922), ulterior va fi profesor suplinitor de română, latină și germană la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1923-1930), la liceul din Roman (1930-1933) - unde a editat și revista „Analele Romanului” (1932-1933) -, la Cernăuți (1933-1934) și la Liceul „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc (1934-1954). A debutat în 1919 la „Universul literar” (deși el însuși își fixează debutul în 1918 la „Glasul Bucovinei”), colaborând apoi la „Flacăra” (cu epigrame semnate Lucifer
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
Vellescu, apoi profesor la Azilul „Elena Doamna” și la Liceul „Sf. Gheorghe”, condus de Anghel Demetriescu. În 1888, la propunerea lui Titu Maiorescu, e numit revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. A mai îndeplinit și alte funcții: corector la „Analele parlamentare” (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, șef de birou la același minister, referendar la Casa Școalelor (1901). În 1907 se afla la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Școalelor. A călătorit în câteva rânduri la Constantinopol, Paris, în
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
în 1971 cu o teză despre Ion Vinea, apărută în anul următor în volum. Debutează în 1965 la „Contemporanul” cu un text despre Adrian Maniu. Mai e prezentă cu studii și articole de critică și istorie literară în „România literară”, „Analele Universității București”, „Manuscriptum”, „Limbă și literatură”, „Caiete critice”, „Euresis”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Participă la realizarea unor lucrări colective: Dicționar de literatură română (1980), Sinteze de literatură română (1981). Axată pe epoca interbelică și specializată în zona modernismului
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
o perioadă mai lungă de 19 ani, între 1963 1981. Lucrarea prezintă un inventar de 87 specii, categoriile de regim de hrană, aspecte legate de fenologie, aspecte cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice în zona Ciric Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența factorului antropic. În anul 2005 Maria-Magdalena Butnaru prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența factorului antropic. În anul 2005 Maria-Magdalena Butnaru prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL II. CARACTERIZARE GENERALĂ A GRĂDINII BOTANICE IAȘI 2.1. Scurt istoric al Grădinii Botanice " A. Fătu" Iași Primele grădini
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
1972), Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București. ZLATE, M. (2001), „Coaching‑ul - un tip eficient de intervenție organizațională”, Revista de psihologie organizațională, vol. I, nr. 2. ZLATE, M.; VLĂSCEANU, L. (1970), „Cercetarea relațiilor intragrupale în mediul industrial productiv”, Analele Universității București, Seria Psihologie. Capitolul XIII Decizia În ultimele câteva decenii problematica deciziei a cunoscut o extindere enormă în perimetrul abordărilor științifice. Asistăm nu numai la extinderea perspectivelor din care ea este investigată (filosofică, logică, matematică, economică, cibernetică, socio-psihologică etc.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prisma intereselor sale, doar suntem în USA! Un comerciant apreciază afacerea, fiindcă a vândut enorm. Un fermier din vecinătate se plânge că i-au fost distruse locurile și culturile, și că nu există poliție. Poliția afirmă că nu are în anale nici o situație în care 300.000 de inși să conviețuiască trei zile în pace, fără incidente. Iată o atestare clară a două din trăsăturile mitului Woodstock: solidaritatea și nonviolența. Este ceva specific numai festivalului ăsta? Nu. Așa a fost aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
testing for conversational implicature, Academic Press, New York, 1978. Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sarfati, Georges Elia, Éléments d'analyse du discours, A. Colin, Paris, 1996. Sârbu, Richard, Colocație și coligație în sintagmatica lexico-semantică, în "Analele Universității din Timișoara", seria Filologie, XXX, 1987, pp. 53-64. Scherer, Jacques, 1950: La dramaturgie classique en France, Librairie Nizet, Paris, 1950. Searle, John Rogers, Expression and Meaning: Studies in the Theory of Speech Acts, Cambridge University Press, Cambridge, 1979. Serrano
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
12 Cf. von Balthasar, op. cit., p. 24. 13 Flavius Iosefus, Antichități iudaice, cartea XVIII, III, 3, traducere, note și indice de nume de Ion Acsan, Editura Hasefer, București, 2001, p. 445. Sub numele de Christus, respectiv, Chrestus, Mântuitorul apare în Analele lui Tacitus și în cartea lui Suetonius Viețile celor 12 cezari. 14 Daniélou, op. cit., p. 101. 15 Karl Barth, Church Dogmatics, I, 1, X, apud Wood, God and History, p. 195. 16 Karl Barth, The Epistle to the Romans, trans
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
limbii și dialectului rezultă că dialectul se subordonează limbii; limba moldovenească ar fi primul caz cînd un dialect, de fapt un subdialect, subordonează o limbă, așezînd lucrurile cu susul în jos. LIMBA MODOVENEASCĂ ESTE O FRAUDĂ ȘTIINȚIFICĂ <footnote Apărut în „Analele științifice ale Universității Ștefan cel Mare Suceava“, A. Lingvistică, VIII, 2004. footnote> I. Anul 2001 a fost declarat de Uniunea Europeană, Consiliul Europei și UNESCO Anul Internațional al Limbilor, o manifestare foarte amplă, care a angajat mai toate țările europene și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe țăranii moldoveni cu limba slavă bisericească și a-i face pe jumătate ruși prin limbă“ (П.Н. Батюшков, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic români. Așa trebuie să facem și noi“ <footnote „Analele Universității «Ștefan cel Mare» Suceava“, seria Filologie, A. Lingvistică, T. VIII (2000-2002), p. 136. footnote> . Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Meeting, Rodopi, Amsterdam/New York, p. 111-127. Van Peteghem, Marleen, 1991, Les phrases copulatives dans les langues romanes, Gottfried Egert Verlag, Wilhelmsfeld. Van Peteghem, Marleen, 2003-2004, "Le redoublement clitique en roumain et en espagnol et l'opposition accusatif vs. datif", în Analele Științifice ale Universității "Al. Ioan Cuza" din Iași, secțiunea III e. Lingvistică, tomurile XLIX-L, p. 423-441. Vasilache, Gh. N., 2004, " Unele aspecte ale acordului în limba română", în Limba și literatura română, nr. 3, p. 3-9. Vasiliu, Laura, 1965
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care urmează să-i conteste. E un tablou al dezvoltării dialectice, în evoluție, a unei literaturi, el fiind reflectat în pagini de istorie adecvată, cea română cunoscând și niște veritabili cronicari. George Călinescu este primul autor care a rămas în analele literaturii cu monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, prezentul de atunci, anul 1941, devenind astăzi un trecut destul de îndepărtat și transformându-se într-un hotar între două epoci interbelică și postbelică, ultima fiind cunoscută și ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu discreția și demnitatea ce i-au fost proprii, noi colegii de clasă ne cufundam în amintirile anilor de școală îl simțim aproape când îi răsfoim cărțile și îl păstrăm în sufletele noastre. Prelucrare parțială și după Constantin Calace, din Analele Bucovinei, VI, 1, p. 251-254, București, 1999
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice", Seria IV, t. XX, 1995, București, 1996, pp. 199-201. 17. "The American Historical Review", volume 89, Number
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Prima generație de literați care au impulsionat-o sub Carol cel Mare a produs, ea însăși, puține opere cu adevărat originale: "manualele școlare" ale lui Alcuin, Istoria longobarzilor de Paul Diaconul, poemele lui Theodulf, poezia de curte a lui Angilbert, Analele redactate în mănăstiri. Toate sînt producții ale clericilor, cu excepția clasicei biografii a lui Carol cel Mare scrisă de Eginhard (770-840), literat, savant, dar și arhitect (el, de exemplu, a participat la conducerea lucrărilor palatului de la Aix-Ia Chapelle). Rolul lor a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Ingvar, Olga de la Helga etc., fără a mai vorbi de Rurik, miticul fondator al Novgorodului) și denumirea însăși, de mai tîrziu, a poporului și țării: Rusia (de la cuvîntul de origine scandinavă Rus', menționat pentru prima dată în anul 839 în Analele de la Saint Bertin. Este oarecum interesant și, desigur, picant de observat aici că numele de "ruși" a fost dat de populațiile fino-ugrice din nordul Rusiei actuale mai întîi suedezilor, care au apărut pe coasta orientală a Mării Baltice cu începere din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dată vedem ideea de unitate arătându-se, idee care va fi ținta secolilor viitori și a tutulor voevozilor cei mari" (Bălcescu, 1894, p. 28). Desigur, Bălcescu este victima a ceea ce L. Febvre (1982, p. 5) [1942], marele istoric al Școlii analelor, a numit "anacronism psihologic", constând în atribuirea protagoniștilor din vremurile trecute a unor intenții, credințe sau aspirații prevalente epocii contemporane. Fiecare epocă istorică este caracterizată de propriul său "utilaj mental" (outillage mental, termenul îi aparține aceluiași Febvre). Ignorarea diferențelor cognitive
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și Asistență Socială, 6(2), 40-57. Rusu, M.S. (2013b). Topografii ale trecutului: structurarea și restructurarea conștiinței istorice românești prin manualele naționale de istorie, Sociologie Românească, 11(1), 84-102. Schifirneț
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost foarte util ce am făcut atunci. S.B.: În ședința din 12 aprilie 197257, Radu Negru arată că "poate fi impulsionată activitatea științifică a cadrelor didactice prin crearea unei edituri a Universității și a unor fascicole separate, pe profil, în cadrul Analelor științifice ale Universității. În vederea unei mai bune documentări, s-ar putea fotocopia sau stenografia unele lucrări fundamentale, apărute în străinătate, sau cuprinse într-un caiet selectiv al Universității". El a mai propus introducerea practicii în producție în norma didactică. D.T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bune documentări, s-ar putea fotocopia sau stenografia unele lucrări fundamentale, apărute în străinătate, sau cuprinse într-un caiet selectiv al Universității". El a mai propus introducerea practicii în producție în norma didactică. D.T.: Se desființase partea de filosofie a Analelor și a fost atunci o mare problemă și multe discuții pentru că nu aveau unde publica. S.B.: Problema nu se va rezolva nici în toamnă. Dar probleme erau mai multe. În ședința de dare de seamă și alegeri din 3 octombrie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dare de seamă și alegeri din 3 octombrie 197258, Tudor Ghideanu apreciază "rezultatele obținute de cadrele didactice în calitate de lectori ai cabinetului de partid și cele din domeniul cercetării științifice". Ioan Petru cere mai mult spațiu de publicare în condițiile desființării Analelor facultății. Dima Teodor vorbește de spre "importanța creșterii exigenței și a legăturii cu studenții de la fără frecvență și găsirea unor metode adecvate pentru aceasta; se referă apoi la importanța documentelor de partid și importanța popularizării și prezentării lor pentru cercuri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
largi de oameni. Se ridică problema mai bunei reprezentări a secțiilor în organele de conducere: senat, consiliu profesoral. O altă problemă discutată este raportul dintre generații și promovarea cadrelor didactice". Gheorghe Platon cere sprijinul organelor de conducere pentru soluționarea problemei Analelor. Adrian Neculau vorbește despre înființarea unei stații pilot în cadrul unei întreprinderi pentru practica sociologică și face demersuri pentru publicarea volumului III al lucrării Sociologia în acțiune. Și Grămadă susține reînființarea Analelor. D.T.: Problema Analelor a fost una recurentă. S.B.: Știți
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]