3,527 matches
-
fapt să nu se poată localiza în timp, din diverse motive: etilism, somn etc. După aproximativ 30 de minute, simptomele se remit, se ameliorează sau se accentuează, în funcție de locul (ramul bronșic) unde se va stabili corpul străin. insidios cînd din anamneză se individualizează un moment la care au fost prezente pentru scurt timp (20-30 de minute) cele descrise mai sus, după care, fenomenele s-au redus în intensitate, dar pacientul a rămas cu o tuse restantă și anxietate. Cu timpul survin
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
prezente pentru scurt timp (20-30 de minute) cele descrise mai sus, după care, fenomenele s-au redus în intensitate, dar pacientul a rămas cu o tuse restantă și anxietate. Cu timpul survin și elemente clinice ce sugerează suprainfecția: expectorația, febra. Anamneza este elementul cheie al diagnosticului. Cînd este edificatoare, permite o atitudine promptă și rezolvarea rapidă a accidentului. Cel mai frecvent, corpii străini se stabilesc la nivelul bronhiei primare drepte, dat fiind că aceasta are un calibru mai mare față de primitiva
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
totală) teritoriului respectiv (plămîn, lob sau segment), cu semne clinice (tuse, dispnee) și radiologice (opacitate omogenă cu topografie corespunzătoare obstrucției). Dacă a fost inhalat un corp radioopac, este ușor de stabilit diagnosticul. Însă dacă este radiotransparent, simpla prezență a simptomelor, anamnezei sugestive și a atelectaziei vor fi orientative. Alteori, obstrucția realizată pe ramul bronhic este incompletă: aerul pătrunde în bronhia cu corp străin, în inspir, dar se blochează eliminarea lui completă în expir. Astfel, se va realiza o hiperinflație pulmonară, de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
medicină generală, care trebuie să le acorde prima asistență de urgență, deosebit de necesară. De aceea cursul, adresat studenților se dovedea a fi deosebit de util. El, medicul de medicină generală, adesea, cu ocazia primei consultații nu se putea folosi decât de anamneza și de examenul clinic, pe baza cărora trebuie să întocmească bilanțul leziunilor și al tulburărilor funcționale ce decurg din acestea. Se precizează în acest curs, că principalele probleme la care medicul trebuia să răspundă imediat și competent erau:- prezintă sau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
IMOBILIZARE............96 PRINCIPIILE GENERALE ALE IMOBILIZĂRILOR...............98 IMOBILIZAREA PROVIZORIE.......................................100 IMOBILIZAREA DEFINITIVĂ........................................106 Capitolul 6.....................................................109 EFICIENTĂ APARATELOR DE IMOBILIZARE ÎN BOALĂ PARODONTALA CAZURI CLINICE.................111 METODĂ STATISTICĂ...........................................................122 Capitolul 7..........................................................................125 FACTORI LOCALI CU ROL ÎN APARIȚIA MOBILITĂȚII DENTARE ANAMNEZA DENTARĂ....................127 EXAMENUL CLINIC................................................................129 RECESIUNEA GINGIVALA.......................................................138 CÂȘTIGUL DE ATAȘAMENT.....................................................139 Capitolul 8............................................................................142 COMPATIBILITATEA ELECTROCHIMICA ȘI MECANICĂ A UNOR MATERIALE DENTARE UTILIZATE ÎN REALIZAREA APARATELOR DE IMOBILIZARE CONSIDERAȚII TEORETICE................................................142 VITEZA DE COROZIUNE...........................................................146 Capitolul 9............................................................................157 OZONOTERAPIA
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
corespunzând pentru fiecare dintre prezent în cavitatea orală, observând dacă era prezența sau nu sângerarea. 2. sondajul Se folosește sonda parodontala pentru a măsura distanță de la gingia marginala liberă la fundul pungii (sulcus) pe cele 4 fete ale fiecărui dinte. Anamneza dentară (odonto - parodontala) evaluează următoarele: atitudinea pacientului în raport cu sănătatea dentară; regularitatea tratamentelor dentare anterioare; antecedente și rezultate ale tratamentelor dentare anterioare (tratamente parodontale, restaurări, terapie endodontică, ortodontica, intervenții chirurgicale, tratamente preventive); obiceiuri în raport cu sănătatea sau patologia orală (tabagism, bruxism, ticuri
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
afecțiunile sistemului de conducere AV se suprapun peste afecțiuni structurale cardiace, alte tulburări de ritm, inclusiv tahiaritmiile atriale sau ventriculare, sunt frecvente și cresc morbiditatea și mortalitatea. 31.5.3. Manifestări clinice În funcție de tipul blocului atrioventricular și de gravitatea acestuia, anamneza relevă prezența sincopelor Morgagni-Adams-Stokes, lipotimii, amețeli, semne de insuficiență cardiacă (IC), angină pectorală, precum și semne de insuficiență circulatorie cerebrală (delir, stări confuzionale severe). Crizele sincopale sunt caracterizate de instalarea bruscă, fără semne premonitorii, cu producerea atât în orto-, cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
și funcționale ale pacientului vârstnic, proces care să permită elaborarea planului de îngrijiri (farmacologice și non-farmacologice) și de supraveghere pe termen lung (2). Acest proces se realizează în mai multe etape, care la pacientul vârstnic are anumite particularități (2, 3). Anamneza: obținerea datelor referitoare la antecedentele heredo-colaterale și personale este mai laborioasă, necesită timp și răbdare și, în anumite situații, necesită completarea datelor cu ajutorul familiei sau însoțitorilor; comunicarea cu persoana vârstnică poate fi îngreunată de deficiențele senzoriale (vizuale, auditive) sau cognitive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă. 51.2. Etiologia sincopei Aproximativ 40% dintre pacienții vârstnici cunoscuți cu episoade sincopale recurente, în pofida investigațiilor paraclinice exhaustive, a examenului clinic minuțios și anamnezei detaliate, vor rămâne fără identificarea cauzei declanșante. Aceste situații apar în special la persoanele cu deficite cognitive de diferite grade, care nu pot furniza date de anamneză corespunzătoare sau în situațiile în care etiologia sincopei este o asociere de factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
cu episoade sincopale recurente, în pofida investigațiilor paraclinice exhaustive, a examenului clinic minuțios și anamnezei detaliate, vor rămâne fără identificarea cauzei declanșante. Aceste situații apar în special la persoanele cu deficite cognitive de diferite grade, care nu pot furniza date de anamneză corespunzătoare sau în situațiile în care etiologia sincopei este o asociere de factori (acuți și cronici) declanșatori și nu rezultatul unui singur element evident. Astfel, la persoanele vârstnice expuse polipatologiei și polipragmaziei, apariția unei sincope se datorează, cel mai probabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
se exclud cauzele amenințătoare de viață care ar fi putut induce sincopa și care necesită gesturi terapeutice/ internare imediată în spital:IMA;tamponada cardiacă;disecția de aortă;pneumotorax cu supapă;hemoragie internă;aritmie cardiacă malignă;disecția de arteră carotidă/vertebrală. Anamneza oferă date prețioase asupra cauzelor declanșatoare și permite diagnosticul etiologic în 50% dintre cazuri. Culegerea de date se va face de la pacient (dacă este posibil) și de la anturaj, iar prezența unui martor ocular este extrem de folositoare. Se va insista pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
realist să te percepi ca pe un modern tulburat, precum H.-R. Patapievici. E realist să critici orizontala dihotomiilor în care s-a închis spiritul modern și să reînsuflețești tematica intelectuală a intervalelor verticale, cum face Andrei Pleșu, recurgînd, spre anamneză, la date din culturile europene și orientale. E esențial să-ți recuplezi gîndul și viața la tematica pe care o tratează Guénon, dar mi se pare riscant să crezi că te vei putea reconstrui ca om tradițional, perfect așezat, rezolvat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a degenerescenței, un dereglaj devenit regulă. Numim normal ceea ce, în realitate, este victoria statistică a unei infirmități Acea normalitate a devenit, prin cădere, o utopie. Ea nu e accesibilă omului contemporan decît din auzite, din ce se povestește despre ea Anamneza e, totuși, și precondiția unui reînceput. Cînd ți se oferă șansa de a-ți aminti punctul de pornire, poți face un prim pas spre a-l reintegra. Ca să luăm urma universalului, în sensul lui de normă a omului complet, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o vârstă înaintată evoluează deja pe un teren vulnerabil, cu pierderea autonomiei și poate antrena în cascadă cazuri de fragilizare a anturajului (de exemplu, a perechii sale). Evaluarea riscurilor fragilității este prezentată în tabelul 40.2. Examenul clinic propriu-zis cuprinde anamneza, modul de viață, examenul clinic pe aparate, tratamentele anterioare. Identificarea situațiilor patologice adesea atipice sau fruste și care pot da informații asupra anumitor sindroame geriatrice se referă la: incontinența urinară, căderile repetate, episoadele confuzionale, dificultățile în efectuarea activităților cotidiene. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
Anamneza cuprinde toate datele obținute de la pacient cu privire la datele personale, heredocolaterale, antecedentele personale fiziologice și patologice, istoricul afecțiunii. Vârsta pacientului este relevantă în unele afecțiuni care au debut în copilărie sau adolescență, și care sunt rare la adult. Tot după vârstă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
similare claudicației intermitente, cu durere lombară ce iradiază în gambă și picior sau localizată doar distal, dar care nu dispare în repaus ortostatic, ci doar în șezut sau decubit dorsal (28). O diferențiere corectă se poate face doar printr-o anamneză amănunțită, un examen clinic complet și corecta asociere a acestora cu simptomele relatate de pacient. 35.3.4. Investigații paraclinice 35.3.4.1. Indicele gleznă braț Măsurarea indicelui gleznă-braț (IGB) este o procedură neinvazivă ce poate fi de mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ce îngreunează exersarea fizică. Colegiul American de Medicină Sportivă recomandă efectuarea unui test de efort în cazul tuturor pacienților vârstnici sedentari sau minim activi care doresc să înceapă un program de exerciții fizice intense (46). Sunt de asemenea necesare o anamneză amănunțită și un examen fizic complet, al căror scop să fie descoperirea factorilor de risc și a limitărilor fizice. Majoritatea vârstnicilor pot începe un program de exersare fizică fără un test de efort preliminar, dacă încep cu o intensitate redusă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
preoperatorie este destinată : - a evalua starea medicală a pacientului - a oferi un profil clinic de risc - a recomanda managementul riscului cardiac perioperator - a trata factorii de risc modificabili [4]. Consultantul solicitat a evalua cardiac un pacient preoperator trebuie să obțină: - anamneza - examenul obiectiv - evaluarea tuturor datelor pacientului, - stabilirea unor explorări suplimentare necesare definirii stării sistemului cardiovascular - evaluarea în special a sistemului cardiovascular în contextul medical dat și a bolii chirurgicale. De asemenea, trebuie să facă recomandări pentru ameliorarea stării medicale a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
obiectiv - evaluarea tuturor datelor pacientului, - stabilirea unor explorări suplimentare necesare definirii stării sistemului cardiovascular - evaluarea în special a sistemului cardiovascular în contextul medical dat și a bolii chirurgicale. De asemenea, trebuie să facă recomandări pentru ameliorarea stării medicale a pacientului. Anamneza trebuie să identifice : - simptome de angină pectorală - semne și simptome de infarct miocardic recent sau vechi - semne de insuficiență cardiacă - aritmii simptomatice, prezența de stimulator cardiac sau defibrilator intern implantate. Examenul obiectiv identifică aspectul general, presiunea venoasă jugulară crescută, pulsuri
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral - hipertensiune sistemică necontrolată. TIPUL OPERAȚIEI URGENȚĂ Complicațiile cardiace sunt de 2-5 ori mai probabil a avea loc în cazul operațiilor de urgență decât în cele elective. În plus, amploarea procedurii chirurgicale influențează riscul cardiac. Operațiile vasculare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente, diabet) - capacitate funcțională deprimată (< 4 METs) - procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică sau vasculară periferică, procedee chirurgicale prelungite cu pierderi lichidiene sau sanguine mari). Cel
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă a riscului și are caracter predictiv - stratificare de risc: - vârsta peste 70 de ani, - prezența anginei pectorale, - infarct miocardic în antecedente, anamneză sau unde Q, - diabet zaharat - insuficiență cardiacă. Riscul este scăzut dacă factorii de risc sunt egali cu 0. Risc intermediar dacă există 1-2 factori de risc. Risc mare dacă există 3-5 factori de risc. INDEX REVIZUIT DE RISC CARDIAC Lee
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
urmăriți un an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a fost de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a fost de 0,5% fără factori de risc - clasa I 1,3% cu 1 factor de risc - clasa II 3,6% cu 2
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]