8,737 matches
-
cu Ronald Bogue). Traduceri: Walt Disney, Miki Maus și câinele Pluto, București, 1966, Miki Maus și nava cosmică, București, 1966; Laurence Sterne, Viața și opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman, pref. trad., București, 1969 (în colaborare cu Mihai Miroiu); Northrop Frye, Anatomia criticii, pref. Vera Călin, București, 1972 (în colaborare cu Domnica Sterian); Dario Villanueva, Theories of Literary Realism, Albany (New York), 1997 (în colaborare cu Santiago García Castanon). Repere bibliografice: Bryan Sutton-Smith, Playfull Yours, „TASP Newsletter”, 1989, 1; Gerald Gilespie, „Dionysus Reborn
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și morale, fiind din punct de vedere simbolic, dar și În calitatea de „acțiune/comportament” practic, un „organ al apetențelor”, precum și un „organ al distrugerii”, asociat cu pulsiunea agresivă. Deși, cum am spus mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind astfel posibilă delimitarea câmpului semantic al holerei (echivalată anterior cu „atmosfera putridă”) și includerea ei Între maladiile epidemice letale 5. Treptat, În Persia cel puțin, iar prin ecoul religios islamic În Panjab și India, medicina tradițională Începe să absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem important În privința globalizării civilizației asiatice abia redescoperite În Europa 1. Confluența dintre medicină, voiaj și cercetări asiatice e prodigioasă acum. Despre Memorial Ranjit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ȘERBĂNESCU, Virginia (10.VI.1921, Cluj), prozatoare, poetă, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Șerbănescu (n. Chivulescu), medic, și a lui Virgil Șerbănescu, general, profesor de anatomie patologică. Își începe învățătura la Paris (1928), continuând-o la București, în particular, la Școala Silvestru, urmează Școala Centrală de Fete (1931-1939) și Facultatea de Litere și Filosofie (1942-1945), întreruptă din cauza războiului, în final absolvind Conservatorul Regal de Muzică și
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
1999. Repere bibliografice: Corina Dimitriu, „Direcții în critica și poetica franceză contemporană”, „Oeuvres et critiques” (Tübingen), 1988, 1; Sorina Bălănescu, Dicționare și... dicționare, CRC, 1995, 20; Cronicar [Mariana Codruț], O viziune asupra lui Julien Green, „Contrafort”, 1996, 3; Carmen Neamțu, Anatomia unei ființe, O, 1996, 6; Mihai Botez, „Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea”, ATN, 2000, 8; Jacques Domenach, Les Confessions de Rousseau, Paris, 2000, 156-157; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 382-383. R. Z.
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
sănătatea nu reprezintă o temă care să intereseze în mod special, sub toate aspectele ei, medicina, care o tratează destul de formal. Sănătatea va rămâne un domeniu rezervat igienei generale și ramurilor acesteia, iar moartea va reveni ca obiect de studiu anatomiei patologice și medicinei legale. În ceea ce privește însă natura, esența și semnificația atât a sănătății, cât și a morții, medicina evită să vorbească direct. Aceste „limite ale medicinei” care, cum spuneam, creează complexul de inferioritate profesională al medicului, sunt compensate prin atitudini
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Multe poezii ale lui Ț. au devenit texte pentru melodiile unor compozitori cunoscuți. De succes se bucură și numeroasele sale scrieri adresate copiilor. SCRIERI: Oglindă stranie, Chișinău, 1993; În palat la Verde Împărat, Chișinău, 1993; Insomnii, Chișinău, 1994; Oră de anatomie, Chișinău, 1995; Doi lei, Chișinău, 1996; Ploaie la plus infinit, Chișinău, 1996; Cântec de-nceput, Chișinău, 1997; Contur, Chișinău, 1997; Fulgul fermecat, Chișinău, 1997; Motanul navigator, Chișinău, 1997; Alfabetul vesel, Chișinău, 1998; Insula Madagascar, Chișinău, 1999; Zece frați neastâmpărați, Chișinău
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
singurătății”, CRC, 1981, 47; Ioan Holban, Parabola lui Iov, RL, 1981, 49; Ilie Guțan, Scump e prețul singurătății, T, 1982, 3; Al. Săndulescu, Un valoros roman realist, RMB, 1982, 11 604; Rodica Florea, Variantele parabolei, ST, 1982, 4; Nicolae Mecu, Anatomia solitudinii, CL, 1982, 9; Steinhardt, Critică, 135-138; Cornel Munteanu, „Vară vrăjmașă”, ST, 1986, 2; D. Micu, Analiză psihologică și compoziție romanescă, VR, 1986, 9; Rodica Florea, Ipostaze ale prozei, T, 1986, 10; Tuchilă, Privirea, 252-258; Steinhardt, Monologul, 235-238; Micu, Ist.
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
simpatizanți ai publicațiilor socialiste. Doar când și când umorul rezistă, e viu, ca în fiziologiile Cataplasmele, Reclamagiul, D-l care s-a lăsat de tutun sau în monologul Factor răspunzător, unde se simte înrudirea cu scrisul lui I.L.Caragiale. SCRIERI: Anatomia și fiziologia unei conferințe, București, 1893; Ghiveci, pref. Al. Vlahuță, București, 1894; Cronicele Doctorului, București, 1898; Șăinizme, București, 1898; Verzi și uscate, București, 1900; Cinstea și știința d-lui Șăineanu, București, 1901; O, scumpe Lăzărică..., București, 1901; Factor răspunzător. Decorat
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
Ochiul atroce (1985) aproape nimic nu mai este „odihnitor” în poezia scrisă de U. Nu numai apariția generației ’80 dictează adaptarea la poetica durității citadin-nevrotic-ludic-subversive, dar însăși trecerea poetei înspre altă vârstă prevestea regresiunea egocentrică și inaugurarea unui soi de anatomie a singurătății: „Retrage-te în tine, sărbătoare,/ singurătate, ține-mi ochii goi,/ văd ceea ce visez că văd, e bine,/ un râu de miere curge în noroi.// Simt lanțul moale, sunt verigi de cârpă/ și gesturi leneșe ne irosesc,/ chiar mugurii
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Aurel Gr. Zegreanu îi e frate. A absolvit Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej și Facultatea de Medicină a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj. Doctor în medicină, s-a numărat printre primii asistenți ai lui Victor Papillian la Catedra de anatomie a facultății clujene. După refugiul la Sibiu se stabilește și profesează ca medic și director de spital în București (la Spitalul Brâncovenesc și la „Gheorghe Marinescu”). Debutează cu versuri în 1933 la „Hyperion”, iar editorial în 1938, sprijinit de Victor
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
în scopul informației și documentării asupra felului cum esteticienii științifici înțeleg chestiunea” la acest tratat. După primele două secțiuni, Problemele preliminare și Valoarea estetică, partea a treia este consacrată operei de artă, momentelor constitutive și clasificării artelor, cu concluzii despre „anatomia, heteronomia și pantonomia artei”. De natură mai tehnicistă e partea a patra, Structura și creația artistică, pe când ultima parte, o poetică a receptării, insistă pe elemente extraestetice și estetice, pe criteriile ierarhizării artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Radu, „Scrisori către fiul și fiica mea”, RITL, 1994, 4; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 257-261; Dan C. Mihăilescu, Mica bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 49; Frusinica Moraru, Femei arestate în anii 1949-1953 , „Analele Sighet”, 1997, 7; Stelian Tănase, Anatomia mistificării, București, 1997, 196-198; Z. Ornea, Jurnalul unei ființe rare, RL, 1998, 4; Dan C. Mihăilescu, Triumful resemnării, „22”, 1998, 4, 5; Cornelia Pillat, Ceva despre Alice Voinescu, RL, 1998, 13; Adriana Bittel, Autoportretul unei doamne, RL, 1998, 13; Barbu
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
cu Aurel Cioran); Emil Cioran, Despre Dumnezeu, București, 1997 (în colaborare cu Aurel Cioran). Traduceri: Eugen Ionescu, Teatru, I-III, București, 2003 (în colaborare cu Vlad Russo). Repere bibliografice: Radu Voinescu, Omul aproximativ, CNP, 1995, 6; Marina Constantinescu, Lecția de anatomie, RL, 1997, 4; Mircea Morariu, „Isabela, dragostea mea”, F, 1997, 1; Iulian Băicuș, Pe culmile împăcării, TTR, 1997, 3; Roxana Sorescu, Bastonul de mareșal, LCF, 1997, 23; Mircea Morariu, Confirmarea speranțelor, TTR, 1997, 10-11; Dan C. Mihăilescu, Un ionescian febril
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
părinții trebuie să își asume responsabilitatea de a le explica pe înțelesul lor, cu răbdare, subiecte precum sexualitatea, prin metode ingenioase și adaptate vârstei. Contactul copilului cu lumea înconjurătoare îl va determina să pună întrebări, iar primul pas este învățarea anatomiei și fiziologiei organelor genitale și anexelor sale pentru a înțelege modificările absolut normale de la aceasta vârstă. Daca relația cu părinții nu e foarte apropiată, iar copilul nu are cui să împărtășească primele sale curiozități, poate deveni foarte ușor o fire
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
clinic. Asistenta va participa la evaluarea teoretică și practică a elevului practicant. Îndrumătorul de practică răspunde de activitatea de planificare și supraveghere a îngrijirilor, care dau posibilitatea elevului practicant să-și realizeze obiectivele propuse. Bibliografie recomandată 1. Albu Roxana Maria Anatomia si fiziologia omului București Editura Corint 1996 2. Angelescu N. Propedeutica medico-chirurgicala București Editura medicala 1993 3. Atanasiu A. Elemente de psihologie medicală București Editura medicala 1983 4. Balta Georgeta Aurelia Îngrijirea bolnavului (tehnici generale si speciale). București EDP 1988
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
în sânge strigoi / Adevărul e jumătate din noi...”. SCRIERI: Cercuri la Elsinore, pref. Cezar Baltag, București, 1972; Chip similar, București, 1974; Călărețul de aer, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Casa a Noua, București, 1979; Mâinile uitate pe cer, București, 1983; Anatomia melancoliei, București, 1991; Fratele meu, vol. I, pref. Eugen Negrici, postfață Lidia Vianu, București, 2000, vol. II: Lupta cu Îngerul, pref. Eugen Negrici, postfață Daniel Cristea-Enache, București, 2002, vol.III: Carcere, pref. Lidia Vianu, București, 2003; În Crângul Alexandra, cu
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
stimularea amigdalei și hipocampusului la suprafață și În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-a produs o varietate de experiențe subiective, dintre care multe erau similare (Stevens și colaboratorii, 1986). Aceste observații au condus la ideea că „anatomia schizofreniei” trebuie să coincidă parțial cu anatomia crizelor limbice. În analiza detaliată a răspunsurilor a 36 de pacienți cu electrozi implantați stereotaxic În amigdală și hipocampus bilateral, Halgren și colaboratorii (1992) au raportat că fenomenele mentale complexe produse de stimularea
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-a produs o varietate de experiențe subiective, dintre care multe erau similare (Stevens și colaboratorii, 1986). Aceste observații au condus la ideea că „anatomia schizofreniei” trebuie să coincidă parțial cu anatomia crizelor limbice. În analiza detaliată a răspunsurilor a 36 de pacienți cu electrozi implantați stereotaxic În amigdală și hipocampus bilateral, Halgren și colaboratorii (1992) au raportat că fenomenele mentale complexe produse de stimularea electrică erau practic mereu asociate cu dereglările
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive care primesc stimuli concentrându-se pe cortexul entorinal din toate zonele senzoriale primare
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
epilepsie cu scleroză hiopocampică anterioară nu sunt schizofrenici și dacă majoritatea pacienților schizofrenici manifestă o formă modestă de distrugere hipocampică și nu au epilepsie, se presupune că, ori atrofia hiopcampică măsurată În schizofrenie este asociată cu degenerarea diferitelor elemente ale anatomiei hipocampice pe lângă schimbările gliale atrofice În alte locuri ori că celelalte schimbări patologice sunt mai importante. Acest lucru poate implica pierderea selectivă a CCK, a somatostatinelor de legătură și a terminațiilor din hipocampus, așa cum a fost sugerat În studiile preliminare
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
Le vom analiza pe fiecare în parte. Trebuie însă menționat faptul că termenii vocabularului atât în psihologie, cât și în psihopatologie și psihiatrie, desemnează calități ale unor manifestări psihice subiective, normale și patologice și nu structuri obiectuale ca în cazul anatomiei și al patologiei somatice. Să vedem în continuare cum sunt exprimate, din punct de vedere științific și cultural, conceptele de boală. Între limbajul științific și cel cultural există deosebiri pe care le-am menționat deja. Punctul de vedere medico-științific referitor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
frustrare” atât material, cât și moral în raport cu celelalte categorii de medici. Medicul psihiatru În cadrul specialităților medicale, psihiatria ocupă un loc aparte. Ea este o disciplină particulară care cere din partea medicului aptitudini speciale. Pregătirea viitorilor specialiști privește, în mod obligatoriu, cunoașterea anatomiei și a fiziologiei sistemului nervos, dar și o serioasă și aprofundată cunoaștere a psihologiei. În al doilea rând, o solidă cunoaștere a patologiei generale medico-chirurgicale, dublată de cunoștințe de specialitate privind afecțiunile neurologice și cele ale vieții psihice. Pentru a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și Sinele inconștient. Formele tulburărilor psihosomatice Afirmam mai sus că patologia psihosomatică, trebuie înțeleasă plecându-se de la analiza „imaginii propriului corp” și a modalităților în care aceasta este prelucrată de către bolnav în raport cu propriul său „libidou narcisic”. Imaginea corpului depășește frontierele anatomiei, afirmă P. Schilder. Ea cuprinde aspectele acestuia reflectate în câmpul conștiinței persoanei, dar și aspectele dependente de conținutul libidinal al inconștientului. Starea de normalitate, cât și cea de boală sunt trăite și se văd în formele de manifestare ale Eului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conform căreia bolile cauzate de demoni sunt tulburări psihice J. Weyer (1515-1588) Olanda De Prestigiis Daemonum F. Plater (1536-1614) Elveția Clasificarea bolilor psihice și somatice după simptome, cauze și tratament T. Bright (1551-1615) Anglia Tratamentul melancoliei R. Burton (1577-1640) Anglia Anatomia melancoliei P. Zacchia (1584-1659) Italia Problemele medico-legale ale conduitei bolnavilor psihici R. Déscartes (1596-1650) Franța Les passions de l’âme. Règles pour la direction de l’esprit T. Sydenham (1624-1689) Anglia Studiul isteriei și al ipohondriei ca boli ale spiritului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]