3,154 matches
-
despre un discurs laic aparținând aceluiași gen. Dar tocmai pentru că este și monah, publicistica sa capătă o conotație mistică, iar viziunile sale despre lume și problematica de actualitate pe care o abordează în scrierile sale devin un mod nou de ancorare și abordare spirituală a lumii mileniului III. Prin el, discursul religios devine unul la îndemână fiindcă include trăsături demne de un discurs politic, social, economic, moral, pentru că știe să vadă lumea cu ochii monahului și să o scrie cu condeiul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și nu de complexitatea sau de gradele "realității" obiectului descris; prin excelență, dimensiunea, ordonarea termenilor și finalitatea ei sînt imprevizibile și necontrolabile ("etc." ar putea fi simbolul oricărei descrieri) (1986, p. 8). Propunem aici o schematizare a acestei operațiuni de ancorare specifice descrierii: tema-titlu → clasa-obiect → elemente sau aspecte ale obiectului, organizate în fascicule de aspecte Trebuie să precizăm cîteva dintre operațiile care compun activitatea de schematizare descriptivă; cu siguranță ele stau la baza super-structurii textuale proprie textelor-secvențe descriptive. D. Apothéloz (1983
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau aspecte ale obiectului, organizate în fascicule de aspecte Trebuie să precizăm cîteva dintre operațiile care compun activitatea de schematizare descriptivă; cu siguranță ele stau la baza super-structurii textuale proprie textelor-secvențe descriptive. D. Apothéloz (1983) distinge patru macro-operații: Operația de ancorare ne obligă să situăm tema-titlu în fruntea structurii arborescente definite mai sus. Ca reper și generator al clasei-obiect (termen generic la P. Hamon), ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (trimitere la/retrimitere la cunoștințele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mai sus. Ca reper și generator al clasei-obiect (termen generic la P. Hamon), ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (trimitere la/retrimitere la cunoștințele anterioare ale individului). Operația de atribuire este inversul celei de ancorare (1983, pp. 10-11). Ea apare ca soluție a unei enigme. Intervine cînd lipsa temei-titlu (și implicit a ancorării), de la începutul secvenței descriptive, permite apariția unui gol. Operația de aspectualizare, prin care sînt introduse diferite aspecte ale obiectului, cunoaște cel puțin
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vedere cognitiv, un rol esențial de activare (trimitere la/retrimitere la cunoștințele anterioare ale individului). Operația de atribuire este inversul celei de ancorare (1983, pp. 10-11). Ea apare ca soluție a unei enigme. Intervine cînd lipsa temei-titlu (și implicit a ancorării), de la începutul secvenței descriptive, permite apariția unui gol. Operația de aspectualizare, prin care sînt introduse diferite aspecte ale obiectului, cunoaște cel puțin trei macro-aspecte care corespund unor trei macro-propoziții descriptive (după cum am arătat, pentru povestire, starea inițială, de complicare, de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pe de o parte, și galbenă, pe de altă parte, de culoare violet pentru romanele polițiste sau pentru cărțile de aventuri, bej pentru dicționare și lucrări de referință, gri pentru cărțile de istorie și eseuri. Guy SCHOELLER Directorul colecției "Bouquins" Ancorarea descrierii este asigurată din principiu prin prezența, la începutul textului, a temei-titlu: colecția "Bouquins". Aici, punerea în relație lasă loc unei situări (Pd SIT = macro-propoziție descriptivă "situare") dominată de categoria timpului (Sit. temp. = "creată în 1980"). Tema-titlu este imediat afectată
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în format 13,2 x 19,8). "Este mai mult decît o colecție: este o nouă modalitate de a face cărți", adaugă G. Schoeller. Să insistăm pe funcția reformulativă a verbului ESTE. Reformularea este introdusă prin secvența descriptivă: Operația de ancorare (tema-titlu) Enunțul Sursă (ES) Marcatorul reformulării (MR) Enunțul reformulat (ER) Colecția Bouquins" Este (mai mult decît o colecție) O nouă modalitate de a face cărți Enunțul reformulat nu este altceva decît tema-titlu reformulată printr-o operație de aspectualizare: ea se
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
revolta lor sortită clandestinității și eșecului, acei ani în care triumfa dictatura. Să vedem, mai întîi, textul de prezentare de la Povestiri orientale: În primul rînd, regăsim două propoziții "publicate în 1938, revăzute în 1963" care, în lipsa indicatorilor nominali, așteaptă o ancorare referențială. Este o operație descriptivă de relaționare care oferă informații despre obiectul descris (Sit Temp: "1938"; "1963"). Această operație influențează direct tema-titlu care garantează ancorarea referențială: "aceste nouă nuvele". Tema-titlu este dublu tematizată: originea povestirilor în legende, originea nuvelelor în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
regăsim două propoziții "publicate în 1938, revăzute în 1963" care, în lipsa indicatorilor nominali, așteaptă o ancorare referențială. Este o operație descriptivă de relaționare care oferă informații despre obiectul descris (Sit Temp: "1938"; "1963"). Această operație influențează direct tema-titlu care garantează ancorarea referențială: "aceste nouă nuvele". Tema-titlu este dublu tematizată: originea povestirilor în legende, originea nuvelelor în vechile tradiții literare. Prin urmare, obiectul discursului este situat într-un ansamblu mai vast; dezvoltarea are loc pe baza unei relații metonimice: propoziția SIT este
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nu de o parte a discursului său în funcție de mecanismul enunțiativ care-l desemnează pe interlocutor (pe public) ca obiect sau condiție a discursului. Această posibilitate de descentralizare se bazează pe faptul că un enunțător este mereu sursa propoziției. Astfel, studiind ancorarea enunțiativă a propozițiilor care alcătuiesc campania publicitară pe care o studiem, observăm că unele microuniversuri sau spații semantice sînt (co)construite. În continuare, vom folosi mai puțin elementele unei logici vericondiționale (ADEVĂRAT/FALS), însă vom avea nevoie mai mult de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
trimite: o poveste de șantaj, de joc, de crimă? Secretul nu va naște decît alt secret. Amintim că descrierea prezintă trei dimensiuni strîns legate și specifice: o componentă secvențială: o descriere prezintă organizarea ierarhică de propoziții determinată de operațiunile de ancorare, de atribuire, de aspectualizare și de relaționare. Acest mod de structurare textuală conține macro-propoziții descriptive ordonate în jurul unei teme-titlu (Pd PROPRIETĂȚI, Pd PĂRȚI, Pd RELAȚII). Descrierea minimală acoperă astfel două forme: pe de o parte, descrierea nu este fundamental diferită
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cărora vom reveni. Să analizăm prima frază din prezentarea cărții: (1) [P1] Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre cele mai caracteristice geniului lui Henry James [P1'] pentru că se opresc asupra secretului și a morții. Operațiunea de ancorare ne invită să plasăm "această carte" (obiectul discursului) în vîrful structurii descriptive arborescente. Tema-titlu asigură lizibilitatea secvenței permițînd activarea reprezentărilor care o privesc. Operațiunea de aspectualizare se găsește la baza dezvoltării părților (Pd PĂRȚI: "două povestiri") și a calităților-proprietăți (Pd
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
permite și o trimitere la alte roluri și funcții. Din rîndul al doilea referința apare sub forma unui substantiv propriu ("Rosary"). Compatibilitatea primei reprezentări descriptive trece prin integrarea ei într-un ansamblu mai vast cu valoarea unui TOT. Operațiunea de ancorare astfel realizată a introdus un obiect al discursului; ea garantează coeziunea și progresia secvenței. În acest stadiu al stabilirii reprezentării discursive, P1 îi alătură actorului principal un predicat funcțional de tipul A FACE sub forma unui verb la prezent în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cititori. VOI (cititorii), puneți la îndoială diferența dintre Rosary și tinerele portugheze, pare să spună enunțul. Opinia publică (prezentă tacit în cazul de față) le consideră pe tinerele fete ca fiind docile (vs "natura independentă") și brunete (vs "strălucirea blondă"). Ancorarea enunțiativă mobilizează cunoștințe comune, cerute de acest gen de colecții. Ca și F. Helgorsky, putem spune că aceste cărți sînt scrise la cererea publicului: Condițiilor de producere le corespund condiții de receptare specifice. Lectura seriilor se bazează pe repetare: fie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
examinarea iluzoriului și a esențialului sau, mai degrabă, într-un du-te-vino neîncetat și necesar între prezența textului în paratext și ecoul paratextului în text: nu unul fără celălalt, ci unul cu celălalt. Index de noțiuni Anaforă 98, 113, 149, 150 Ancorare (operațiune de) 85, 87, 131, 132 Argumentare/argumentativ 16, 73, 94, 97, 118, 170, 174 Asimilare (operațiune de) 86 Aspectualizare (operațiune de) 85, 87, 131, 132 Atribuire (operațiune de) 85, 131 Catalog 93, 98, 100 Concentrare 45, 46 Conectori 31
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vârsta adultă. Indiferent de gradul de dezvoltare al societății, adolescența ca stadiu al dezvoltării individului este prezentă, dar manifestările sale sunt foarte diverse. II.2 Adolescența sau ” În căutarea unei noi identități” Problematica adolescenței și-a găsit puncte multiple de ancorare atât în științe diferite, inclusiv în interiorul sistemului științelor psihologice, unde multe dintre ramurile psihologiei au inclus-o în sfera lor de interes (psihologia vârstelor, a dezvoltării, psihologia educațională, psihologia orientării și consilierii, psihologia personalității etc). Situată între copilărie și vârsta
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
28cm lungime În ambele direcții, iar celelalte benzi de culoare vor avea 20 cm lungime (vezi fig. nr. 2). Poarta trebuie prevăzută cu plasă, care trebuie astfel atârnată, Încât o minge intrată În poartă să nu ricoșeze imediat afară. Obs.: Ancorarea porților pe sol este obligatorie În primul rând pentru evitarea accidentelor, iar În al doilea rând pentru a nu se deplasa de pe linia porții În timpul jocului (să nu favorizeze sau să Împiedice Înscrierea unui gol). Spațiul de poartă este delimitat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
analiză secvențială / 85 Capitolul 3. Prototipul secvenței descriptive / 89 1. Istoria unei respingeri aproape generale / 89 2. De la enumerație la secvența descriptivă / 95 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului / 100 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea / 100 3.2. Procedura de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de toate aspectele textualității și de toate tipurile de texte. Acest caracter modular este, cu siguranță, responsabil de faptul că nu vom putea desemna, pentru fiecare tip de secvență, o distribuție foarte strictă a mărcilor morfo-sintactice. Schema 1 arată posibilele ancorări ale unui anumit număr de tipologii sau baze de tipologizare. Semnalez pe scurt șapte dintre acestea, situându-mi demonstrația doar la nivelul al șaselea. La [1] stabilesc tipologiile discursivo-situaționale ale lui Bahtin-Voloșinov și la [2] tipologiile genurilor (literare și/sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pragmatice a discursului [A], ultimele două permit să se țină seama de faptul că un text este o succesiune non-aleatorie de propoziții [B]. Pot fi astfel distinse trei planuri sau module de gestiune ale organizării pragmatice: orientarea ilocuționară [A1], reperajele (ancorările și planurile) enunțiative [A2] și reprezentarea construită sau "lumea" textului (organizarea semantico-referențială) [A3] Două planuri de organizare asigură articularea propozițiilor: gramatica frazei și gramatica textului sunt responsabile de ceea ce am putea numi conexitatea textului (sau organizarea generală) [B1], dar trebuie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă unui text tonalitatea enunțiativă de ansamblu, în timp ce nenumărate schimbări de planuri enunțiative alternează. Avem astfel posibilitatea să distingem între cele câteva mari tipuri de reperaje enunțiative: 1. O enunțare (de "discurs" sau actuală) orală în care contextul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
guvernată de alternativa ADEVĂRAT sau FALS, în logica universului nostru de referință. Într-o povestire introdusă prin "A fost odată ca niciodată...", naratorul operează o distanțare atât enunțiativă [A2], cât și ficțională [A3], el oferă cititorului/auditorului o informație cu privire la ancorarea enunțiativă non-actuală a lumii singulare ce urmează să se construiască neconformă cu legile care dirijează universul nostru de referință în funcție de care faptele relatate vor trebui evaluate. Un predicat precum: "Am visat că..." sau un dacă ipotetic folosit cu imperfectul și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-ne mai degrabă la asumare enunțiativă, este vorba aici de a acoperi un spațiu gol despre care vorbește Searle, între conținutul descriptiv al propoziției și aplicarea unei forțe ilocuționari în conținutul propozițional. Cum să gândești această "aplicare" fără să operezi ancorarea enunțării, prin care se definește caracterul valid al propoziției? Și, mai ales, cum să separi un "dictum" obiectiv de un "modus" subiectiv? Pentru construirea sensului, atât unele, cât și celelalte sunt total inseparabile. Împreună ele îi determină conținutul. * Aspectul textual
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Primul mimesis sau planul prefigurării situat în amonte față de textualitate este cel al intrigii văzute ca un ansamblu de actiuni înrădăcinate într-un dat preconstruit. Memorie a ceea ce textul asumă și încearcă să redea cu claritate, acest prim mimesis marchează ancorarea compoziției narative în capacitatea practică de înțelegere a cititorului. Într-adevăr, "A imita sau a reprezenta acțiunea înseamnă mai întâi a pre-înțelege resortul faptei omenești în semantica sa, în simbolistica sa și în temporalitatea sa". Or, tocmai pe această pre-înțelegere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]