1,796 matches
-
Toscana, și‑a făcut ucenicia la sculptorul și pictorul Andrea del Verrocchio 23, care se bucura de un mare renume la 22 Romain Rolland - dramaturg, nuvelist, eseist, istoric și muzician și care a primit pre‑ miul Nobel în literatură. 23 Andrea del Verrocchio (1435‑1488) - sculptor, aurar și pictor italian care a lucrat la curtea lui Lorenzo de’ Medici din Florența. Printre elevii lui se numără Leonardo da Vinci, Pietro Perugino și Lorenzo di Credi, dar l‑a influențat și pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din capela Sixtină. În scurt 28 Pietro di Cristoforo Vannucci zis il Perugino sau Pietro Perugino (1450‑1523) - pictor renascentist italian, reprezentant al „Școlii din Umbria”. În operele sale primite cu entuziasm din partea contemporanilor, se reunesc naturalismul și claritatea lui Andrea del Verrocchio cu timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și atitudinile per‑ sonajelor sale. Artistul reușea de minune să îmbine iluzia profunzimii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ales pentru picturile care par să continue structura arhitectonică prezentând o scenă celestă care ar putea fi zărită prin acoperișul deschis. Schöne observă în astfel de reprezentări o contradicție între tratarea picturală a arhitecturii și figurile umane ce-o populează. Andrea Pozzo, de exemplu, în celebra sa boltă de la San Ignazio din Roma, prezintă arhitectura ca și cum ar fi văzută dintr-un loc de contemplare aflat exact sub centrul picturii, în timp ce figurile sunt reprezentate ca și cum ar apărea la o oarecare distanță față de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este eliptic, ca, de exemplu, la San Carlo alle Quattro Fontane a lui Borromini (figura 135a), și, prin urmare, fortifică traiectoria liniară de la intrare la altar. Totuși, atunci când elipsa se află perpendicular pe axa sagitală a clădirii, ca în Sant’Andrea al Quirinale a lui Bernini (figura 135b), ea se contrapune axei de simetrie a planului, sporind astfel centricitatea întregului. Cuprinderea integrală a spațiului Atât timp cât ne limităm la perspectiva bidimensională fie a elevației, fie a planului, centrul de echilibru al sistemului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mea, scoate vinul roșu, vârtos! Berbecul acesta își cere însoțitorul! Adu-mi pipa, toarnă în cupe și șezi pe genunchii mei 71. Singurul pasaj ekphrastic semnificativ este cel care explică numele personajului biblic Isus Cristos (Crist), apelând la tabloul lui Andrea Mantegna: Crist I. Ce lungă poveste a fost și asta!... Ce ecouri adânci, grandioase a dat legenda în vastele încăperi ale sufletului de artist. Mă gândesc cutremurat la tabloul lui Mantegna de la Brera (Milano), înfățișându-l pe Crist pe patul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Santa Maria del Carmelo, del Santissimo Salvatore, di San Domenico, di Santa Chiara, di San Pietro Martire, di San Michele Arcangelo, di San Egidio Vescovo, di Montevergine, di San Francesco d'Assisi o dell' Immacolata, di Sant'Agata, di Sant'Andrea Apostolo, di Sant'Antonio Abate, di Santa Caterina, di Santa Maria del Gesù, di Santa Maria della Rotonda, del Nome di Gesù, dell'Annunziata, dell'Ecce Homo, della Santissima Trinità, di Santa Maria del Purgatorio, dei Padri Crociferi... și, sigur
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
From Scepticism to Liberalism? Bernard Williams, the Foundations of Liberalism and Political Realism", în Political Studies (2014), DOI: 10.1111/1467-9248.12173. Sandel, Michael, Liberalism and the Limits of Justice, ediția a II-a, Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Sangiovanni, Andrea, "Normative Political Theory: A Flight from Reality?", în Political Thought and International Relations: Variations on a Realist Theme, (ed.) Duncan Bell, Oxford University Press, Oxford, 2009, pp. 219-239. Schemmel, Christian, "Sen, Rawls - and Sisyphus", în Indian Journal of Human Development
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Enzo, 25, 30-32, 40-43, 45, 49, 51, 55-58, 60-61, 64-65, 70-73, 75, 79, 108, 116, 124, 129-132, 141, 143-144, 150- 151, 161, 163, 176, 180 Runciman, David, 9, 115, 181 S Sagar, Paul, 79, 181 Sandel, Michael, 112, 181 Sangiovanni, Andrea, 16, 120, 181 Schemmel, Christian, 26, 121, 181 Scheuerman, William E., 57-58, 76- 77, 181 Segall, Shlomi, 48, 181 Sen, Amartya, 119-122, 169, 171, 175-176, 181-182 Shapiro, Ian, 112, 149, 169, 179, 181, 184 Sigwart, Hans-Jörg, 76, 116, 181 Simmons
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
alte aspecte decât cele ce țin de sfera politică. 2 Excelent prezentat și analizat, spre exemplu, în Federico Zuolo, "Realism and Idealism", în A Companion to Political Philosophy. Methods, Tools, Topics, (ed.) Antonella Besussi (Ashgate, Aldershot, 2012), pp. 65-75 sau Andrea Sangiovanni, "Normative Political Theory: A Flight from Reality?" în Political Thought and International Relations: Variations on a Realist Theme, (ed.) Duncan Bell (Oxford University Press, Oxford, 2009), pp. 219-239. 3 Am în vedere aici "realismul interpretativ" propus recent de Michael
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
and Rational Dissent: A Critique of Amartya Sen's The Idea of Justice", în Analyse & Kritik 33, 2 (2011), pp. 371-386, F. M. Kamm, "Sen on Justice and Rights: A Review Essay", în Philosophy & Public Affairs 39, 1 (2011), pp. 82-104, Andrea Sangiovanni, "Normative Political Theory: A Flight from Reality?" în Political Thought and International Relations: Variations on a Realist Theme, (ed.) Duncan Bell (Oxford University Press, Oxford, 2008), pp. 219-239, Christian Schemmel, "Sen, Rawls - and Sisyphus", în Indian Journal of Human
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Lia Toader); Antologia della poesia romena, cu o prezentare de Salvatore Quasimodo, introd. Mario de Micheli, Florența, 1961 (în colaborare cu Mario de Micheli); Carlo Montella, Incendiu la cadastru, București, 1963; Maria Banuș, Nuovi spazi, Milano, 1964 (în colaborare cu Andrea Zanzotto); Mihai Beniuc, La vita dalla vita, îngr. trad., pref. Rafael Alberti, postfață N. Tertulian, Roma, 1964 (în colaborare cu Elio Filippo Accrocca); Mihai Eminescu, Luceafărul - Der Abendstern - L’astro, ed. plurilingvă, pref. Mihai Beniuc, București, 1964 (în colaborare); Emilio
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
-lea și al XV-lea este înfățișată Fecioara Maria tricotând, cele mai celebre fiind “Madona care tricotează”, aparținând lui Tommaso da Modena (1325-1375) și “Bunavestire” aparținând lui Bertram de Minden (pictură datată pe la 1400-1410), în care se văd clar detaliile andrelelor de tricotat din mâinile Fecioarei Maria. Tricotatul a devenit extrem de important, astfel încât în anul 1527, la Paris, a fost înființată prima breaslă și primul sindicat al lucrătorilor de tricotaje. 9 În Anglia secolului al XIV-lea, în timpul regilor Henric al
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
etc.) sau după locul unde a fost identificată și se păstrează gravura (Maestrul Cabinetului din Amsterdam etc.). În Italia, dintre toți artiștii care până la începutul secolului al XVI-lea au popularizat meșteșugul gravării pe metal, cei mai inspirați au fost Andrea Mantegna și Marcantonio Raimondi (Fig. 28), acesta din urmă asociat mai mult cu numele lui Rafael, ale cărei picturi le-a transpus în gravură. Însă arta gravorilor nordici a rămas multă vreme superioară celor italieni. Maestrul din 1466, prin tehnica
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
intrat în sfera de interes a cercetătorilor, indiferent dacă se utilizează în mod expres termenul de mobbing sau cel de bullying. Unii dintre ei și-au propus introducerea noii paradigme fie în conștiința publicului larg, fie în cea a specialiștilor. Andrea Adams (1992) a introdus mobbing-ul în conștiința englezilor. Kaucsek și Simon (1995) au prezentat primul raport asupra persecuției la locul de muncă în Ungaria. McCarthy, Sheehan și Wilkie (1996) au adus în atenția australienilor problema mobbing-ului. În România, scurte referiri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
arii în care are nevoie să facă față mai bine. Intervenția terțiară presupune oferirea din partea organizației a unor servicii psihologice salariaților, aceștia având ocazia să vorbească despre problemele lor de acasă și de la serviciu, să exploreze eventuale soluții. BIBLIOGRAFIE ADAMS, ANDREA (1992), Bullying at Work. How to Confront and Overcome It, Virago Press, Londra. BAKKER, A.B., KILLMER, C.H., SIEGRIST, J. SCHAUFELI, W.B. (2000), „Effort-reward imbalance and burnout among nurses”, Journal of Advanced Nursing, 31 (4), pp. 884-891. BARUS-MICHEL, J.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Paris, Fayard. MOLNAR Stephen (1992), Human variation: Races, Types, and Ethnic Groups, Englewood Cliffs (NJ), Prentice-Hall. — (1996), „Biological Diversity and Race”, in LEVINSON David și EMBER Melvin (coordonatori), Encyclopedia of Cultural Anthropology, t. 1, New York, Holt, 1996, pp. 140-146. SEMPRINI Andrea (1997), Le Multiculturalisme, Paris, PUF. STIEHM Judith (1994), „Diversity’s Diversity”, in GOLDBERG David (coordonator), Multiculturalism. A Reader, Oxford, Blackwell, pp. 140-156. SUE Derald (1994), „A Model for Cultural Diversity Training”, in SAMOVAR Larry și PORTER Richard (coordonatori), Intercultural Communication
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prezentare rapidă a diferitelor curente ale comunitarismului. Vom urma În acest sens prezentarea lui Will Kymlicka (Kymlicka, 1996). Primul curent este radical, fiind constituit din cei care doresc să substituie comunitatea căutării unor principii generale ale dreptății, și reprezintă ceea ce Andrea Semprini numește un model multicultural „maximalist” (Semprini, 1997, p. 100). Din această perspectivă, dreptatea este o virtute curativă: dacă ar exista bunăvoință și solidaritate, așa cum se Întâmplă În cadrul familiei, ea nici n-ar mai fi necesară. Kymlicka respinge vehement opoziția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1982), Liberalism and the Limits of Justice, Oxford, Oxford University Press. — (1997), „La république procédurale et le moi désengagé”, trad. fr., in BERTEN André et alii (coordonatori), Libéraux et communautariens, Paris, PUF, pp. 255-274 (prima publicare În engleză: 1984). SEMPRINI Andrea (1997), Le Multiculturalisme, Paris, PUF. SKHLAR Judith (1995), „Justice et citoyenneté”, in AFFICHARD Joëlle și de FOUCAULD Jean-Baptiste (coordonatori), Pluralisme et équité. La justice sociale dans les démocraties, Paris, Editions Esprit, pp. 85-101. SKINNER Quentin (1994), „Deux conceptions de la citoyenneté
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
terenul antropologiei. Prin intermediul averroismului, care punea Între paranteze ipotezele creștine, s-a reluat contactul cu veritabila antropologie aristotelică, iar ființa umană a putut să apară din nou În realitatea ei. Însă acest proces va Începe cu adevărat abia prin Cesalpino, Andrea Vesalius, William Harvey sau Montaigne În domeniul antropologiei culturale, apoi prin anumiți naturaliști din secolul al XVIII-lea, Însă cu o Întrerupere totală de aproape două secole. Într-adevăr, condiția preliminară pentru elaborarea oricărei antropologii este acceptarea unității individuale și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apariții ale Party Politics, o revistă care s-a ocupat mereu de noua viață a partidelor din țările Europei Centrale, Orientale și Baltice. La mai puțin de zece ani de la instaurarea sau restaurarea guvernului reprezentativ în aceste țări, Kay Lawson, Andrea Römmele și Georgi Karasimeonov au publicat o importantă lucrare colectivă consacrată clivajelor și partidelor politice din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia și România, a cărei ambiție este aceea de a fi echivalentul lucrării clasice a lui Rokkan și Lipset. Ambiția autorilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în particular, nu îndeplinește obiectivele propuse de autori și chiar dacă se poate constata o selecție arbitrară probabil întrucât este fortuită a cazurilor naționale discutate, lucrarea oferă avantajul de a propune o definiție clară și operatorie a conceptului de clivaj. Astfel, Andrea Römmele afirmă: "Cleavages are long term structural conflicts that give rise to opposing positions that competing political organizations represent". Și pentru a risipi orice ambiguitate în raport cu alte definiții, autoarea adaugă: "We do not presume that all social divisions produce cleavages
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
of organization". O definiție care corespunde din plin poziției și interpretării paradigmei celor patru clivaje pe care o apărăm de douăzeci și cinci de ani. O definiție care ni se pare că traduce cel mai fidel gândul lui Stein Rokkan. De asemenea, Andrea Römmele consideră, pe bună dreptate și spre deosebire de alți autori, că nu trebuie să luăm "for granted that parties that say they are representing important existing divisions in society are in fact doing so". Un principiu metodologic în favoarea căruia milităm de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acceptați să fiți clasat în categoria batracienilor sau vă considerați o reptilă?" Totuși, cea mai mare parte a analiștilor politici, care sunt dedicați studierii clivajelor și partidelor politice din țările fostului bloc comunist, nu își pun problemele conceptuale ridicate de Andrea Römmele. Deseori aceștia recurg la concept fără a simți nevoia să-l definească, atunci când nu adoptă mecanic definiția neo-utilitaristă a lui Rae și Taylor; or, aceasta este incompatibilă cu demersul lui Rokkan. Cum să începi o dezbatere pe această temă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
termenului pe care o adoptă Rokkan, adică un dispozitiv cu caracter conflictual care se înscrie în zona politicului pe o durată lungă de timp. Nu ar trebui să existe niciun echivoc în această privință, iar definiția pe care o dă Andrea Römmele, amintită mai sus, corespunde concepției lui Rokkan pe care unii dintre care Inglehart nu este cel mai puțin important au încercat să o extindă în mod forțat. Într-adevăr, punctul de plecare al reflecției lui Lipset și Rokkan din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și Id., "Formation of Party Cleavages in Post-communist Democracies", op. cit. 10 Ansamblul informațiilor face parte din proiectul comparativ "Les partis politiques de l´Europe de l´Est: profils idéologiques des programmes d´élection", Dataset EEP2002, H.-D. Klingemann (cercetător principal), Andrea Volkens (documentare. Acest proiect are ca bază "proiectul grupului de analiză de programe". Mulțumim profesorului Klingmann pentru că ne-a permis să folosim informațiile. 11 Referitor la acest subiect, vezi A. Ramonaité, op. cit. 12 Vezi M. Degutis, "How Lithuanian Voters decide
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]