2,199 matches
-
distribuie cu parcimonie spațiul: pe prima pagină - articole de doctrina, de îndrumare și de poziție literară; pagina a doua - „Documente - istorie literară”; pagina a treia - cronici, recenzii, reviste, iar ultima, „Carnet săptămânal”, cuprinde probleme de ocultism, gastronomie, arta, indiscreții și anecdote. Tot aici G. Călinescu își publică „Cronică mizantropului”, semnată Aristarc. Colaboratorii sunt în cea mai mare parte ieșeni; Al. O. Teodoreanu scrie despre „gastronomie, vinuri și literatura”, Al.A. Philippide despre scriitori străini, Iorgu Iordan despre „estetică limbii”, G. Ivașcu
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
1991 sunt în parte închinate lui G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu și Cincinat Pavelescu. Alte eseuri și publicistică, uneori cu sens polemic, semnează Șt. Cazimir, Iosif Naghiu, Virgil Stoenescu, Mircea Horia Simionescu, Elena Drăgușin Popescu. Se pot menționa de asemenea anecdotele literare ce vin din partea lui Ovid S. Crohmălniceanu și un articol al lui Valeriu Cristea, Două amintiri cu Marin Preda. Rețin atenția traduceri din Dino Buzzati, realizate de Paul B. Marian și Ileana Moldovan, din Michel de Villiers în versiunea
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
realizate de Paul B. Marian și Ileana Moldovan, din Michel de Villiers în versiunea Rodicăi Lungulescu și pagini din umorul străin transpuse de Marius Tupan. Revista mai oferă informații din actualitate prezentate în manieră umoristică, aforisme de Tudor Mușatescu, caricaturi, anecdote, știri sportive, poșta redacției. Alți colaboratori: Dan Cojocaru, Adrian Socaciu, Mircea Enescu, Varujan Vosganian, Victor Pițigoi, Dumitru Dinulescu, Ion Besoiu. M.W.
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
condusă de I.L. Caragiale, ci de D. Teleor. Caragiale a editat și un calendar intitulat „Calendarul «Moftului român» pe anul 1902”, care cuprinde toate scrierile literare publicate de marele satiric în seria a doua a revistei, însoțite de reflecții, cugetări, anecdote și „sfaturi”. La prima serie a scris, alături de Caragiale și Bacalbașa, ambii într-o permanentă vervă acidă și persiflantă, Alceu Urechia, care își semna textele cu pseudonimul Iodoform. Este probabilă și participarea altor umoriști ai vremii, dar e greu de
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
o alta dramatică, articole de știință și de literatură, „mofturi”, „culmi” și, în sfârșit, o coloană de publicitate. Farmecul periodicului este dat mai ales de schițele și parodiile lui Caragiale, de bătăioasele articole scrise de Bacalbașa, de cronicile rimate și anecdotele lui G. Ranetti. În paginile acestei reviste s-au tipărit unele dintre cele mai cunoscute schițe și articole ale lui I.L. Caragiale, printre care Lache și Mache, Moftangiul și Moftangioaica (reluate în „Calendarul «Moftului român»” cu titlurile Rromânul, Rromânca), Justiție
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
poporului”. Va edita revistele „Rândunica” (1894-1895) și „Femeia și familia” (1903). În 1911 este numit director al „Gazetei Transilvaniei”. În toate aceste periodice au apărut sub semnătura sa o serie de studii geografice (unele adunate și în volum), basme și anecdote. Împreună cu N. Togan a publicat Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria (1909). M. a fost membru al câtorva societăți științifice, printre care Societatea Geografică Română. Încă din tinerețe M. se lasă cucerit de farmecul poveștilor și legendelor
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
Sibiu, 1904; Ulisse, regele din Ithaca, Sibiu, 1905; Edip, nenorocitul rege din Teba și alte întâmplări din vechime, Sibiu, 1906; Șir nesfîrșit... Un mic capitol din viața foilor române din Ungaria, Sibiu, 1906; An Împărat și fetele lui, Sibiu, 1907; Anecdote, Sibiu, 1907; Povești, Sibiu, [1908]; Noi - și ceilalți români, Sibiu, 1909; Ardealul, vol. I: Ținuturile de pe Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru
MOLDOVAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
Podul Calicilor de lângă Tribunalul din București sau prin târgurile muntenești, ademenindu-și clenții cu vorbe meșteșugite: „O gheată pe bani, alta de pomană” sau „Marfă ruptă gata pe un sfanț bucata”. Curând îi vine ideea să tipărească niște cărticele cu anecdote, pe care le dicta direct zețarilor, împărțindu-le, odată cu marfa, la cine stătea să îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
la cine stătea să îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859), Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise (1861), Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească (1862), Practica și culegeri ale lui Cilibi Moise (1863), Practica lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească(1865), Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise (1867). Sunt
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
esența operei sale, circulând ca o adevărată literatură populară. SCRIERI: Diata lui Cilibi Moise vestitul, București, 1858; Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5, București, 1859; Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise, București, 1861; Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1862; Practica și culegeri ale lui Cilibi Moise, București, 1863; Practica lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1865; Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
în cazul altruismului persoana primește fie o satisfacție de substituție, fie o satisfacție datorată reacțiilor celorlalți”. Suntem departe de punctul de vedere freudian extrem de critic pe care-l vom expune ceva mai încolo. Acest contrast ne duce cu gândul la anecdota povestită de Jones (1955/1979) în cursul conferinței susținute în fața Asociației Americane de Psihologie, în care vorbitorul insista asupra egocentrismului atribuit visului în teoria freudiană. Ca reacție la afirmațiile lui Jones, una dintre auditoare s-a ridicat, protestând cu indignare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
teoria freudiană. Ca reacție la afirmațiile lui Jones, una dintre auditoare s-a ridicat, protestând cu indignare. Ea putea admite prezența egoismului în visele vieneze, dar nicidecum în visele americane, care erau, cu siguranță, cât se poate de altruiste! Această anecdotă l-a amuzat nespus pe Freud, care s-a grăbit să o relateze grupului său de la Viena, incluzând-o și în Eul și sinele (1923/1981). Exempletc "Exemple" Exemplele care urmează ilustrează alte patru fundamente ale altruismului prezentate deja în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de discuție. În opinia unor autori, pulsiunile sexuale și pulsiunile agresive nu ar fi singurele care alimentează sublimarea. Ce mai rămâne, de fapt, dintr-o pulsiune care își schimbă și sursa, și scopul, și obiectul? Laplanche (1980) răspunde ironic prin anecdota despre cuțitul lui Jeannot. Mai întâi i s-a schimbat lama, apoi mânerul, iar după aceea teaca și sistemul de siguranță. Mai este oare același cuțit? Această contradicție i-a determinat pe Hartmann, Kris și Lœwenstein să propună ipoteza unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
știut nu doar să analizeze umorul, ci și să-l practice în propria sa existență, chiar în situațiile dureroase în care viața îi era în pericol. În biografia lui Freud pe care a scris-o, Jones (1957/ 1975) povestește următoarea anecdotă: Nevoit fiind să semneze un fel de scrisoare de mulțumire adresată Gestapo-ului pentru a i se da dreptul să emigreze (avea pe atunci 82 de ani și era foarte bolnav), Freud ar fi adăugat, în stilul reclamelor epocii, fraza
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de réelle fraternité et alors nous accumulons en nous des forces destructives qui risquent de conduire vers un éclipse définitive notre rayonnante civilisation. La haine est là, active, invisible, destructive. On m’a raconté, il y a quelque temps, l’anecdote suivante, vécue par une connaissance à moi: L’an passé elle allait en Amérique et sur le bâteau qui l’emportait, se trouvait toute une association d’Anciens Combattants, de Soeurs de Charité, de Veuves de Guerre, de Dames de la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Moldova, I-II, Iași, 1915-1922; ed. 2, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1975; Opere, I-II, îngr. Viorel Cosma, București, 1971-1975, III-IV, București, 1978; Puncte extreme ale spațiului etnic românesc, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2003. Traduceri: Deplinele anecdote a lui Balakirev, fostul bufon la curtea lui Petru cel Mare al Rusiei, Iași, 1853 (în colaborare cu Constantin și Mihail Burada). Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 144; Viorel Cosma, Teodor Burada, București, 1966; Chițimia, Folcloriști, 73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist.
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Speranția, Gheorghe D. Buzdugan. Proză semnează Ion Agârbiceanu (Rătăcire, 1935), Victor Eftimiu, Septimiu Popa, Ioan I. Olteanu, Gheorghe Subu, Teodor V. Păcățian, Mihail Lungianu, Octavian Prie ș.a. Revista mai cuprinde poezii populare, articole politice și istorice, amintiri, însemnări de călătorie, anecdote, curiozități, strigături, ghicitori. Alți colaboratori: Ion Gorcea, Petru Domșa, Vespasian Sârbu, Simeon Jebeleanu, Gabriel Țepelea, Iosif E. Naghiu, Iosif Covaci, Trandafir Rahotă, Ionel Bulboacă, Victor I. Oprișiu, Ilie Topârceanu. A.P.
CALENDARUL „FOAIA NOASTRA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286018_a_287347]
-
Cristofor Vitencu. Proza aparține lui Tudor Pamfile, Leca Morariu, Vasile Grecu, Tudor Ulmanu, E. Simionovici, Teodor C. Grossu. Se fac traduceri din Lenau, Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe teme politice, medicale, istorice, religioase, agricole, cugetări, epigrame, chiuituri, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: T. Robeanu, Nicu Dracinschi, V. Huțan, I. Nistor, Vasile Grecu, R. Cândea, Oltea I. Nistor, D. Marmeliuc, Artur Gorovei, Areta Vitencu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, Ion I. Nistor. A.P.
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
Ecaterina Pitiș, Nicolae Țimiraș și proză de Liviu Rebreanu (Dumnezeu, 1913), Victor Eftimiu, Marian I. Popescu, Elisa Müller, Teodor A. Bogdan, M. Lupescu, D. N. Ciotori. Sumarul este completat cu articole pe teme istorice, politice, religioase, științifice, economice, poezii populare, anecdote. Alți colaboratori: T.A. Bogdan, Ioan N. Roman, G. Carp, I. Ionescu-Boteni, Vasile Stoica, Maria Cunțan. A.P.
CALENDARUL NAŢIONAL AL „FOII INTERESANTE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286025_a_287354]
-
Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține fragmente din Sburătorul, „poem dramatic în patru acte și în versuri”, și din Orfeu, „tragedie antică în 5 acte” de Em. Papazissu, epigrame, umor popular, strigături, chiuituri, proverbe, aforisme, anecdote, articole pe teme pedagogice și folclorice. Alți colaboratori: Nic. Badea, Tudor Măinescu, Emil Diaconescu, Ion Marinescu, B. Zăinescu, Achil Constantinescu, Eustațiu Țintea, V. Ghețea. A.P.
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
unor regimuri de tristă amintire ca: domnul ministru X, domnul Secretar General Y, domnul șef al protocolului și al Personalului, domnul Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar, domnul Consilier Tehnic ș.a.m.d. Dar țelul nu a fost atins fiindcă dincolo de anecdota culeasă de prin coridoarele Ministerului și pusă pe seama unuia sau a altuia, dincolo de gluma pe alocuri spumoasă și antrenantă care înțeapă fin și trece mai departe - autorul n-a găsit tonul potrivit și nu s-a situat pe o poziție
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale luări de contact cu faptele. Maria Banuș, laureată a Premiului de Stat, a aflat subiectul piesei sale stând o vreme într-o gospodărie agricolă colectivă, ascultând povestirile colectiviștilor și cunoscând
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zugrăvirea acestor relații din viață, momentele cele mai liniștite, cele mai obișnuite, iar situațiile nodale sunt rezolvate îndeobște în afara acțiunii propriu-zise a cărții. V. Em. Galan se referă și la alte lucrări literare cărora le dăunează aglomerarea și abuzul de anecdote, împiedicând reliefarea esențialului și citează în acest sens, alături de propriile sale lucrări și unele volume ale lui Ion Pas, Ion Istrati și Aurel Mihale (...). În cuvântul său, I. VITNER s-a ocupat de însemnătatea teoretică a problemei caracterului obiectiv al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cehov, Jókai Mór, Gorki, Maupassant), cele mai multe texte fiind adaptări după scriitori obscuri sau pur și simplu proze anonime cu titluri precum Căutați femeia!, Dragoste pe nevăzute, Coconița schiloadă etc. Pe lângă acestea, revista mai publică articole despre viața unor personalități, maxime, anecdote, sfaturi medicale și gospodărești. I.M.
ASTRA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285480_a_286809]
-
, revistă de popularizare a literaturii universale apărută la București, bilunar, în 1915, 1916 și 1918 sub redacția lui Ion Gorun; în 1918 își modifică titlul, devenind „Astra ilustrată”. Publică nuvele, schițe, dări de seamă, articole de popularizare a științei, anecdote, maxime și cugetări, în marea lor majoritate traduceri sau localizări după autori străini: Mark Twain, A. Daudet, Guy de Maupassant, Conan Doyle, Paul Heyse, Maxim Gorki, D. Grandville, Jules Lemaître, H. G. Wells, Émile Zola. Traducerile, nesemnate, aparțin, în marea lor
ASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285482_a_286811]