2,784 matches
-
în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În prezent, în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vaselor coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare în repaus sau la eforturi mult mai diminuate decât de obicei, cu alte caractere decât cele ale crizelor obișnuite și care poate fi clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare în repaus sau la eforturi mult mai diminuate decât de obicei, cu alte caractere decât cele ale crizelor obișnuite și care poate fi clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de: strivire, constricție, apăsare, rar arsură, tăietură de cuțit etc.; 4. este de intensitate foarte mare, frecvent de nesuportat; uneori are intensitate medie, alteori este absentă sau dominată de alte simptome; 5. durata este net prelungită față de o criză de angină pectorală putând fi de zeci de minute sau ore, dispărând la circa 24 de ore, odată cu constituirea necrozei. Reapariția durerii sau persistența ei peste 24 de ore sugerează: ischemie recurentă, pericardită periinfarct, expansiune de infarct cu tendință la ruptură miocardică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fidelă pentru diagnosticul IMA dar există o serie de condiții patologice care pot determina valori fals pozitive ale CK-MB: miocardita acută, chirurgia cardiacă, traumatismele cardiace, cateterismul cardiac, șocul, efortul fizic violent; uneori sunt posibile creșteri - limită ale CK-MB și în angina instabilă/IM fără supradenivelare de segment ST. Lactat dehidrogenaza sau lacticodehidrogenaza (LDH) este un marker de necroză miocardică de importanță mai redusă în diagnosticul IMA cu supradenivelare de segment ST deoarece cinetica plasmatică este mai lentă. Dezavantaje: principal - specificitate miocardică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și în momentul externării. În continuare se prezintă algoritmul pentru cateterism și revascularizare al pacienților cu IMA; 3. se evaluează fracția de ejecție a VS (eco, ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
eco, ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin unul din următoarele trei criterii: 1. apare în repaus sau exerciții fizice minime și, de obicei, durează mai mult de 20 de minute dacă nu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
minute dacă nu este întreruptă de administrarea de nitroglicerină; 2. este severă și descrisă ca o durere francă sau cu debut recent (sub 1 lună); 3. apare cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nu este întreruptă de administrarea de nitroglicerină; 2. este severă și descrisă ca o durere francă sau cu debut recent (sub 1 lună); 3. apare cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu caracteristici crescendo - mai severă, prelungită și mai frecventă decât crizele curente de angină pectorală. Angina pectorală instabilă prezintă, de asemenea și modificări electrocardiografice și biologice care obiectivizează ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ischemia miocardică, fără însă a se pune în evidență necroza miocardică. Clasificarea anginei pectorale instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1. angina de novo sau angina cu debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
instabile/IMA fără supradenivelare de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1. angina de novo sau angina cu debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de segment ST a fost făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1. angina de novo sau angina cu debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv la pacienții cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
făcută și prezentată pentru prima dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1. angina de novo sau angina cu debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv la pacienții cu angină pectorală instabilă este frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dată de Braunwald în 1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1. angina de novo sau angina cu debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv la pacienții cu angină pectorală instabilă este frecvent normal dacă el se efectuează
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
1989, fiind expusă în tabelul următor. SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia anginei instabile este bine individualizată și cuprinde câteva tipuri clinice (clasificarea canadiană) [20]: 1. angina de novo sau angina cu debut recent; 2. angina agravată sau crescendo; 3. angina de repaus sau angina spontană; 4. angina precoce postinfarct. Simptomatologia este dominată de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv la pacienții cu angină pectorală instabilă este frecvent normal dacă el se efectuează în afara crizelor dureroase. Sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]