3,224 matches
-
conștientă decât majoritatea urbaniștilor că forțele naturale și economice transformă orașul În mod continuu. Succesiunea de porturi, șosele și autostrăzi folosite pentru transportul de persoane și bunuri au determinat deja dezvoltarea și declinul anumitor zone ale orașului. Până și cartierele animate și de succes pe care autoarea le laudă devin, recunoaște chiar ea, victime ale propriei reușite. Anumite părți au fost „colonizate” de migratorii urbani pentru că prețul terenurilor și al chiriilor era scăzut, Însă, cu cât o zonă devine mai atractivă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale diversității urbane este, desigur, acela de a stimula ecologia umană. Varietatea bunurilor și serviciilor disponibile la nivel local și rețelele umane complexe care o fac posibilă, traficul pietonal ce sporește siguranța, interesul vizual pe care Îl prezintă un cartier animat și confortabil - toate interacționează și fac ca avantajele unui asemenea loc să fie cumulative. Diversitatea și complexitatea datorită cărora flora este mai durabilă și mai adaptabilă determină - desigur, la un alt nivel - comunitățile umane să devină mai dinamice și mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
instituționale. Sau, dacă ar fi să ne exprimăm În termenii utilitariști pe care mulți dintre partizanii acestor proiecte i-ar recunoaște, aceste planuri tind să diminueze „capitalul uman” al forței de muncă. După cum a observat Jacobs, mediile complexe, diverse și animate contribuie la crearea unei populații rezistente, flexibile și competente, care are mai multă experiență În ceea ce privește confruntarea cu noi provocări și luarea inițiativei. Dimpotrivă, mediile Înguste și planificate dau naștere unei populații mai puțin calificate, mai puțin inovatoare și cu mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi Haplea de N. Batzaria). Un timp lucrează într-un atelier de reclame ilustrate. Îndemnat de V.I. Popa, se apucă să scrie, în special literatură pentru cei mici. Îl interesează și filmul, în 1927 el realizând, cu Haplea, primul desen animat românesc; un alt personaj pe care îl lansează prin desene este Guguță. Vreo doi ani va susține la radio emisiunea Ora copiilor. Pasionându-se de teatru, înființează în 1936, la Brașov, un teatru pentru cei mici, cu interpreți amatori. Consilier
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
ridicării unui personaj de referință a primei jumătăți de veac, a cărui activitate pe tărâm cultural și religios, antrenat de înaltul crez al apărării conștiinței etnice, a impus ritmul evoluțiilor ulterioare în domeniu: începutul păstoririi mitropolitului Varlaam peste Țara Moldovei, animat permanent de necesitatea naționalizării scrisului, pentru care a depus o muncă elaborată, finalizată cu tipărituri de cărți religioase în limba română, una apropiată de cea orală, pe înțelesul tuturor. Continuator și credincios ideii de românizare a scrierilor, momentul Dosoftei reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Întind spre veioză și o aprind. Cum a fost? — Bine! În glasul lui Luke e un entuziasm la care nu mă așteptam. Mă frec pe ochii Încețoșați și mi-i focalizez asupra lui. Chipul Îi radiază, și e relaxat și animat, cum nu l-am mai văzut de săptămîni, dacă nu de luni. Uitasem cîte aveam În comun cu toți foștii mei amici, zice. Am vorbit despre lucruri la care nu m-am mai gîndit de ani de zile. Politică... artă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
conține informații despre cărți noi, românești și străine. „Reflectoare din lumea artelor”, cu foiletoane semnate permanent de Em. Cerbu, tratează despre spectacolele de la Teatrul Național din București, o cronică separată având drept obiect spectacolele teatrale de la Paris și Viena. „Ecranul animat”, devenit, din 1929, „Culisele ecranului”, se ocupă de premierele cinematografice. „Pagini uitate din scriitorii vechi” încearcă repunerea în circulație a unor texte semnate de N. Xenopol, Petre Ispirescu și V. Alecsandri. Dar rubricile literare cu adevărat importante sunt „Nuvele de
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației materiale, cât și asupra detaliilor existenței cotidiene. Deși operează cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă animată și plină de culoare a lumii evocate. După mai bine de treizeci de ani dedicați studierii operei ovidiene, va sintetiza rezultatele cercetărilor în monografia Ovidiu. Omul și poetul (1971), prima consacrată poetului latin în România, lucrare ce va fi concentrată
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
ca și Ion Potopin, preocupat de condiția geniului în Destinul marelui Însingurat, sau Cuza Marinescu, descriind lupta pentru expresivitate în Dificultățile și eroismul poetului. Semnalabil e și studiul doct al lui Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir. Sectorul animat al revistei este ilustrat de rubricile de cronici - literară, istorică, teatrală și chiar sportivă - și „Reviste”. La „Cronica literară” F. G. Pajiște consemnează elogios volumele Shakespeare de Haig Acterian și Sonete de G. Tutoveanu, Ștefan Codreș comentează Bilanțele literare, iar
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
destructurării motivelor anterioare. Notele de deznădejde sunt prezente și în Steaua de rouă (1999), eul liric supraviețuind parcă într-un univers în destrămare, apăsat de ploi și moarte. În același timp, se poate sesiza o revenire melancolică în spațiul altădată animat de cuvinte și de ființa iubitei: „O, ce frumos atunci suna / cuvântul, când te viscolea! / Stăteam și ascultam nătâng / silabele, trosnind, cum plâng. / Te adunam de prin vocale / cu trupul tău umpleam pocale / și închinam doar pentru vis, / știind că
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
Jiehae Park, Boris Schwartz, Alex Taylor și Audren Zmirou. De asemenea, vreau să-i mulțumesc socrului meu, Ted Grunewald, pentru contribuțiile valoroase În munca de cercetare În perioada pregătirii cărții. Aceleași mulțumiri și soției sale, Dorothy Grunewald, pentru numeroasele conversații animate și provocatoare, care mi-au furnizat o perspectivă diferită asupra subiectului. Vreau să-i mulțumesc lui Jim Stein, agentul meu literar de mulți ani, pentru sprijinul și Încurajarea sa. Vreau să-i mulțumesc grupului Tarcher pentru cei zece ani de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
urmă, stăteam cu soția mea Într-un restaurant de lux din Milano, când am auzit apelul unui telefon de la o masă vecină. Un bărbat Între două vârste a scos un mobil din buzunarul hainei și a Început o lungă și animată conversație cu persoana de la celălalt capăt. Soția mea s-a Întors către mine cu o remarcă sarcastică, „așteaptă numai până când adolescenții noștri pun mâna pe jucăria asta”. Americanii sunt de pe Marte, europenii de pe Venus America a adoptat și ea telefonul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
observat că copiii americani petrec mai mult de treizeci de ore pe săptămână în fața televizorului. S-a estimat, de asemenea, că numărul de scene violente vizionate în această periodă tinde să fie mare (o concluzie interesantă a evidențiat că desenele animate tind să fie aproape cele mai violente dintre programele urmărite). Conform lui Premack, putem dezvolta anumite comportamente (cum ar fi cel al cititului) dacă le motivăm printr-un astfel de comportament. Cadrele didactice și părinții trebuie să urmărească atent copiii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor tehnici mai eficiente de a vinde cărți); (2) fanteziste (presupune folosirea primei imagini care îți vine în minte dând dovadă de maximum de fantezie sau încercarea de a rezolva problema într-o lume de basm ori în lumea desenelor animate (în care orice rezolvare poate fi posibilă); (3) șocante (lucruri surprinzătoare, asociații care nu rezolvă problema, dar reprezintă un cadru pentru viitoare căutări ale soluțiilor); (4) personale (atunci când omul se imaginează pe sine ca fiind chiar elementul care trebuie rezolvat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și informațiile vehiculate sunt corecte), iar celălalt trebuie să îi încurce (sub aparența că-i ajută nu le va spune informații valide, ci tot felul de argumente fanteziste pe care le-a închipuit el). Astfel, întreaga metodă devine mult mai animată. 13.3.2.5. Tehnica „dezbaterilor”tc "13.3.2.5. Tehnica „dezbaterilor”" În aceeași grupă metodologică putem încadra și tehnica „dezbaterilor” (debate); aceasta pune un accent la fel de important pe competiție, situând față în față două echipe de câte trei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
artistic este, în majoritatea cazurilor, invers proporțional cu angajamentul și investițiile autorului; și aceasta fiindcă literatura cu tendință își diminuează din start forța de iradiere semantică, evoluând pe un culoar mai îngust. În piesele slabe eroii devin simple fantoșe verbale, animate exclusiv de bunele intenții ale dramaturgului, pe când calitatea superioară a câtorva texte se datorează refracției caracterologice a unor personaje, „abaterii” lor în raport cu modelul tare trasat de creator. Aceasta se vede cel mai bine în Pragul albastru, piesa de maximă rezistență
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
După pensionare se dedică doar scrisului, dar nu mai reușește să publice decât spre sfârșitul vieții. A mai folosit pseudonimele Pădurarul Melinte, Serenus. În culegerea Dintr-un vârf de tufan Ș. observă cu încântare aspecte ale naturii, descrise în secvențe animate antropomorfic, dar fără efuziuni lirice. În proza scurtă - Regina balului (1946), Povestiri pestrițe (1974) - se poate constata mai degrabă atitudinea naturalistului, a cărui atenție e reținută de anumite cazuri, pe care vrea să le prezinte cât mai exact. Critica a
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
cu el pe diferite subiecte. Pentru că știu să aibă criterii și să nu amestece planurile. Cred că spectacolul de anul acesta a avut ținută, s-a bucurat de un decor extrem de teatral, (realizat de scenografa Theodora Dinulescu) de o regie animată, îmbibată de un aer american (semnată de Cornel Todea), fiind unul dintre cele mai reușite de pînă acum. Dar artiștii n-au prea venit. I-am admirat mereu pe Olga Tudorache, Marin Moraru, pe Sorana Coroamă Stanca, pe Victor Rebengiuc
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
la nesfârșit pietrele plângeau, altceva nu știau mai plâng și acum în jur e o baltă verzuie în care eroii stau rigizi, nemișcați, înghețați, nu au nimic omenesc doar acele lacrimi ce amintesc de o vreme îndepărtată pe când erau ființe animate, care credeau că vor trăi până la adânci bătrânețe doar din iubire PĂMÂNTUL SFÂNT S-a nimerit să fiu și eu un pui de evreu menit a se așeza pe pământul acesta sfânt ar trebui să-mi port mîndria și nasul
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
ieși În evidență și a atrage atenția asupra sa; nevoia de distracție: uneori copilul minte cu scopul de a obține permisiunea de a se juca cu copiii, de a se plimba, de a se uita la un film cu desene animate, de a se juca la calculator. Prevenirea și terapia minciunii presupune intervenția diferențiată a educatoarei În funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copilului. La vârstele mici se recomandă să nu se dramatizeze minciuna pentru că este un fenomen trecător. Este necesar
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
violente și În știri despre tot felul de atrocități. Pentru a putea vinde, imaginile și știrile trebuie să fie șocante, pentru a atrage atenția omului contemporan. Însă nu doar știrile abundă În violență, ci și filmele artistice, de asemenea, desenele animate, ca să nu mai vorbim de jocurile pe computer. De asemenea, un efect asemănător Îl au nenumăratele secvențe sportive de luptă. Mass-media prezintă astfel un model, dezvoltând În rândurile copiilor și tinerilor comportamente negative. O altă cauză a agresivității elevilor o
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
acest punct de vedere, piesele lui I. nu au avut un destin diferit de cel al altor puneri în scenă neconformiste. Pe de altă parte, se citează mărturii ce atestă interesul foarte viu trezit și de primele sale lucrări dramatice, animatele discuții provocate de acestea, începând cu La Cantratice chauve, reprezentată în 1950 la Théâtre des Noctambules, apoi la Théâtre de la Huchette din Paris, unde în 1952 se joacă și La Leçon, iar în 1953 îi sunt reprezentate șapte piese într-
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
face cunoscut cu rubrica „Poșta veselă”, pe care o susține ani de-a rândul în cadrul emisiunii „Unda veselă” la Radio București. A scris scenarii radiofonice, pentru filme de televiziune (Arta conversației, 1975), documentare (despre Lucia Sturdza Bulandra, 1961), de desene animate (Căsuțe ascunse, 1961) sau artistice, folosind uneori propriile-i proze (Tufă de Veneția, 1975). Din mari scriitori spanioli și francezi, cum sunt Lope de Vega, Cervantes, Federico García Lorca, Prosper Merimée, Anatole France, Aimé Césaire, a dat versiuni în limba
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
de poezie la S. rezidă în evocarea trecutului. Scriitorul a creionat încă din tinerețe povestiri și romane istorice. Pline de culoare romantică, având inițial ca modele pe Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct pornirea de a privi lucrurile
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]