2,436 matches
-
de jurnal. Cronică a ultimului deceniu de viață și mod în care un spirit eminamente liber filosofează asupra istoriei, Jurnalul... oglindește zbuciumul creatorului inapt pentru compromis, dar care are slăbiciunea de a scrie piese de teatru la comandă, spaima de anonimat și marginalizare a scriitorului ce aspiră la recunoașterea literară, dezamăgirea la gândul că scrisul nu transmite substanța reală a mesajului său. Sunt fațete contradictorii ale unei personalități pe care analiza le sesizează și le explică prin opțiunea de viață și
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
păgân iudaizant (deci cunoscător al tradiției biblice), apologetul nostru, care se adresează unui public păgân mai puțin familiarizat cu creștinismul, omite intenționat numele profetului. El este cel care va săvârși minunile descrise în Apocalipsă, dar, ca să spunem așa, sub masca anonimatului. Pentru mai multă exactitate și claritate, argumentele lui Lactanțiu elimină tot ceea ce pare superfluu, păstrând numai strictul necesar: sosirea unui „trimis al lui Dumnezeu” precedă venirea ultimului tiran pe pământ. Pe fondul misiunii de convertire ce‑i revine „marelui profet
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a intelectului uman. Chiar dacă s‑ar găsi o soluție fiabilă și convingătoare la nivelul intelectului facilius, cum facturum fuerit, probari experiendo, quam legendo, antequam fiat, inueniri potest. Augustin acordă credit lui Ieronim și combate opinia unui alt exeget, rămas în anonimat (cuiusdam opinio), care „îndrăznise” să aplice profeția săptămânilor din Cartea lui Daniel celei de‑a doua veniri a lui Cristos. Episcopul Hipponei vede în versetul celor „șaptezeci de săptămâni” profețirea Întrupării. La scurt timp după această scrisoare, Augustin îi trimite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ineluctabil (formulări laconice ținând de o cogitatio mortis deloc circumstanțială), iminența morții făcând emergent un vădit interes față de o eschatologie individuală (nu toate sunt, însă, testamente în articulo mortis). Marcând dreptul văduvelor (aflate, în sfârșit, în posesia unei identități după „anonimatul” conjugal) de a dirija bunurile pe care le stăpâneau și de a-și împărți averea, testamentele - participând la păstrarea memoriei, transmițând un patrimoniu și precizând pozițiile feluriților membri ai grupului familial - ne lasă a observa un spor de sensibilitate față de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care, În ambele situații menționate, Persoana le resimte ca pe niște constrângeri. Autodepășirea ca și ieșirea din lume se realizează În forme diferite, factorul esențial de realizare, În toate situațiile, fiind libertatea. Aceste forme sunt următoarele: aventura, ieșirea din anonimat prin depășirea banalului, afirmarea de sine ca exemplaritate, eroismul acțiunilor proprii și sacrificiul de sine, etc. Putem considera depășirea de sine ca pe o ieșire din condiția existențială dată, ca o nevoie de schimbare, de trecere Într-un alt registru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scrie, în numărul 34/1919, articolul Un poet nou: „În ziua înmormântării lui Vlahuță [...] s-a prezentat în biroul meu un tânăr, sub numele Ion Popescu. Un tânăr bizar ce-și alesese pseudonimul de «Popescu» spre a sta pitulat în anonimatul unui astfel de nume... De la cele dintâi versuri, am avut intuiția unui remarcabil talent poetic. «Sburătorul» își face o cinste deschizându-și coloanele acestui nou poet, căruia i-am dat numele de Ion Barbu. Nimănui nu-i va scăpa viziunea
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
44; Holban, Profiluri, 330-336; Ioan Holban, Arta cronicarului, CRC, 1989, 19, 2003, 2, 3; Valeriu Cristea, Cei treisprezece, RL, 1989, 20; Mikó Ervin, Întâlnire cu anul 2000, Cluj-Napoca, 1989, 130-135; Ioan Lascu, Biografii apocrife, R, 1990, 6; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 107-110; Viorel Gheorghiță, Un intermezzo literar, F, 1993, 7-8; Ulici, Lit. rom., I, 344-347; Victor Neumann, Dreyfus și dreyfusismul, O, 1996, 8; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 126-132; Micu, Ist. lit., 505; Gheorghe Mocuța, Viziunea istoriei
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
marcate de amprenta melancoliei poeților „blestemați”. Ulterior sentimentul de anxietate e sporit de ironia amară, preluată de la G. Bacovia, ca în poemele Peisaj mut, Carnet intim. Influențele se resimt și în versurile apărute în ,,Cetatea literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine conturate
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
indivizi. Totodată, comunitatea socială urbană este neomogenă și datorită faptului că viața de confort și plenitudine atrage ca un miraj o categorie de indivizi din alte zone sociale. Aceștia vin fie în căutare de lucru, fie ca să se piardă în anonimatul vieții citadine: delincvenți, aventurieri, psihopați sau sociopați, emigranți, muncitori sezonieri etc. Acest „val de populație” cu caracter migrator face ca viața și comunitatea umană citadină să nu fie omogene și, în plus, prezintă pericolul unui amestec dăunător funcțiilor sociale, instituțiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter submisiv, scopuri bine determinate. În cazul nevrozei informaționale, efectul se exercită direct asupra persoanei, prin intermediul calculatorului. În cazul tehnicilor de manipulare, are o mare importanță faptul că acestea sunt „personalizate”, asupra masei de indivizi neacționându-se de regulă din „anonimat”, ci oferindu-se „modele umane” accesibile și credibile care pot fi cu ușurință sau chiar imediat acceptate și imitate. În cazul nevrozei informaționale, personalizarea dispare, iar rezultatul „dependenței de calculator” este „individul robotizat” prin actul de impersonalizare sau, mai exact
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realizată prin sondaj. Probele scrise sunt practicate, deoarece verificarea scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Elevii au șansa să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului, în absența unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, ușor de realizat, îngăduie o diminuare a subiectivității profesorului. Ca avantaje putem evidenția posibilitatea verificării unui număr relativ mare de elevi într-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare constituit din conținutul lucrării
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
realizată prin sondaj. Probele scrise sunt practicate, deoarece verificarea scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Elevii au șansa să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului, în absența unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, ușor de realizat, îngăduie o diminuare a subiectivității profesorului. Ca avantaje putem evidenția posibilitatea verificării unui număr relativ mare de elevi într-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare constituit din conținutul lucrării
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
metode prezintă atât avantaje cât și limite, ceea ce înseamnă că și unele și celelalte trebuie foarte bine cunoscute și dozate de către evaluatori. Avantajele cu relevanță maximă sunt: înlătură sau diminuează subiectivitatea notării, pentru că lucrările pot fi secretizate, asigurându-se astfel anonimatul celor care le-au elaborat; se evaluează un număr mare de elevi și o cantitate mare din materia care a fost parcursă; subiectele pot fi echilibrate în privința gradului de dificultate; ajută elevii timizi sau introvertiți să probeze cu mai mare
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
bine cristalizate, iar din partea cercetătorului o bună cunoaștere a realității. În cadrul chestionarelor, întrebările închise prezintă câteva avantaje: facilitează analiza statistică a răspunsurilor; sprijină memoria celui anchetat; permit aplicarea unor chestionare cu mulți “itemi”, servesc că “filtru” pentru întrebările următoare; sporesc anonimatul și siguranța celui anchetat; înlesnesc ”angajarea” în chestionar a persoanelor. Chestionarele cu întrebări deschise (libere, postcodificate) spre deosebire de cele închise(sau precodificate) lasă persoanelor anchetate libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor. Vor apărea variații în ceea ce privește formă și lungimea răspunsurilor, fapt ce
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de utilizare abuzivă a “chestionarelor orale” Walter Friedrich sublinia avantajele chestionării în scris. Între acestea remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul sporește “onestitatea și franchețea” respondenților. Administrarea chestionarelor de către operatorii de anchetă da naștere unei comunicări interumane de un tip deosebit, pentru că în cadrul acestei comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
chestionării în scris. Între acestea remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul sporește “onestitatea și franchețea” respondenților. Administrarea chestionarelor de către operatorii de anchetă da naștere unei comunicări interumane de un tip deosebit, pentru că în cadrul acestei comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia efectele feedback-ului asupra emițătorului și asupra relației emițător receptor
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
1947 sau în 1948, căci în 1949 se afla în preajma lui André Breton, care îi aprecia ideile. Câtva timp după aceea, abandonându-și preocupările, chiar renegându-le, pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și într-un anonimat complet. O cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un microstudiu intitulat Comicul în „Dănilă Prepeleac”, scrise pe când T. era în clasa a șaptea liceală, arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de pildă, pentru teoria bergsoniană
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
o privire mai atentă, se dovedește mai curând excentric decât un oarecare. În lumea în care trăiește, mai întâi stupoarea candidă, apoi lehamitea lui cronicizată au un singur leac: internarea într-un ospiciu, unde recalcitrantul va fi redus la tiparul anonimatului. Captiv în plasa de păianjen a scenariadei, el devine un simplu popic. Ca traducător, Ț. a transpus în colecția „Poeți elvețieni contemporani”, pe care o inițiază la „Biblioteca revistei «Familia»”, cu precădere selecții, în ediții bilingve, din scriitori precum Werner
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
când noua putere îl împinge în conul de umbră al uitării, ajuns în situația unui „fost” și, în consecință, ridiculizat de o clasă socială pentru care valorile trecutului nu mai înseamnă nimic. Fiii săi se sting încet-încet în suferință și anonimat: unul la închisoare, celălalt, cu plămânii epuizați, într-un spital, iar ultimul strivit de o roată de moară. Oameni ai „lumii noi” își fac apariția, confruntarea între vechi și nou, procesul dificil al „nașterii” orânduirii sociale aduse de comunism fiind
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
O picătură de soare). De regulă, personajele par somnolente, blocate într-o stare de inerție în care sentimentele, trăirile se dezvoltă ca un underground psihic luat în stăpânire treptat, iar emoțiile se repercutează treptat și sunt trăite cu încetinitorul. Vocația „anonimatului”, pe care Marian Popa o considera caracteristică pentru situațiile din prozele lui V., se află în legătură cu această predilecție pentru abulia psihică, definitorie pentru personaje și care impune narațiunii un ritm lent de evoluție. Izbutită este proza titulară, ce urmărește etapele
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
și pregnant în textele scurte, nu la fel de înzestrat pentru construcția amplă, oarecum depășit de evoluțiile din peisajul literar („revoluția” optzecistă), și-a amenajat o nișă distinctă, de (pseudo-)marginal respectabil, părăsind prim-planul actualității, dar fără să se piardă în anonimatul umoristicii industrioase. În Proiect de câine, volum de povestiri antirealiste, superior burlești, V. impresionează prin combinația de umor lexical, lexical-conceptual și sintactico-silogistic și admirabila risipă de imaginație aplicată unor lucruri mici, din sfera derizoriului. Prozatorul se înfățișează mai ales ca
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
perioada de desfășurare a acestui proiect atrage după sine costuri mai mari. 1. Definirea problemei Societatea românească de astăzi nu oferă servicii care să sprijine reintegrarea socială a foștilor sportivi și de aceea, mulți dintre aceștia ajung să trăiască în anonimat și să prefere singurătatea în locul activităților publice de altă dată. 2. Descrierea problemei Sportivii formează o categorie socială a parte a societății. Programul de pregătire impus acestora, de performanțele în creștere, face ca timpul petrecut de ei, alături de familiile lor
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
, revistă apărută la Zalău, ca trimestrial, în august 1940. Redactori: Leontin Ghergariu și Grațian Mărcuș. Publicația își propune să scoată din anonimat Sălajul și să contribuie la alcătuirea unei monografii a zonei. Cu puține excepții, colaborările au un pronunțat caracter documentar: Elie Dăianu, Badea Gheorghe de Băsești, Laurențiu Bran, Începuturi de învățământ românesc la Sălaj, Leontin Ghergariu, O societate culturală în Zalău
ŢARA SILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290073_a_291402]
-
tip umanist-creștin al acestei gazete de largă circulație, adresată muncitorilor și sătenilor. Rubrici: „Tribuna politică”, „Informațiuni”, „Felurite”, „Gospodărești”. Chiar rubricația dovedește caracterul ei preponderent educativ. Versuri scriu Const. Asiminei, Simion Căpraru, George Talaz, precum și o serie de autori rămași în anonimat, utili însă scopurilor publicației. Proză dau N. Păun și I. C. Vissarion, iar desenele sunt asigurate de V. I. Popa. Colaborarea cu articole a lui Ion Mihalache, în anii ’20 învățător în comuna Topoloveni, mărturisește orientarea țărănistă, pe linia culturală a
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
curriculare în modul cel mai coerent cu putință. Este vorba de crezul sectei, cu nimic inferior crezului pedagogic formulat de Dewey în secolul XX38. Din păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este sigur 39. Dar Hieros Logos îngemăna armonios o tradiție paideutică fabuloasă, susținută de cutume și datini milenare, cu o kosmopoieză 40 originală care se armoniza perfect cu o teorie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]