2,342 matches
-
SLAST, 1984, 10; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 11; Cornel Robu, Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 308-310; Dan Perșa, Vitrina cărții SF, TMS, 1993, 8-9; Dicționar SF, coordonator Mihai-Dan Pavelescu, București, 1999, 116-117; Cosma, Romanul, II, 234-235; Opriță, Anticipația, 288-294. M.I.
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
1998, Jurnalul unui jurnal, 1998, Jurnal de apocrif, 1999) se constituie într-un rechizitoriu lung și lipsit de orice menajamente, îndreptat împotriva a ceea ce, în viziunea sa, este spiritul exagerat de conservare și micimea sufletească a scriitorului român, resemnat cu anticipație și incapabil de revoltă civică: „Ce fel de oameni suntem noi, românii? Niște ființe lipsite de coloană vertebrală, incapabili să facem ceva prin noi înșine, mereu privind, trăgând cu coada ochiului la Stăpânul cel Mare, ca să aflăm dacă avem voie
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Madrid, 1963; Versuri, Paris, 1972; Poezii, Paris, 1976. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VI, 328-329, XII, 418; C. Gerota, „Cataclismul anului 2000”, CL, 1934, 5; Aron Grămadă, „Poezii” de Dorina Ienciu, „Drum” (Pittsburg), 1977, 2-4; Popa, Ist. lit., I, 1205; Opriță, Anticipația, 53-55. M.P.-C.
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
se delimitează pe un ton polemic de manifestările megalomane sau narcisiste care își pun amprenta în cele din urmă și asupra creației literare, dovedindu-se reprobabile nu doar etic, ci și estetic. Eseul Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei (1977) cercetează vocația avangardistă a capitalei Bavariei prin prisma operelor lui Kandinski, Brecht, Th. Mann, Rilke sau Kafka și descifrează în atmosfera de emulație intelectuală a începutului de secol XX simptomele violenței politice. Prezență activă în presa postdecembristă
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
București, 1963; Intrarea în castel, București, 1970; G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. (La ora 12, ziua), București, 1995; Fals tratat despre psihologia succesului, București, 1972; ed. București, 1995; Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei, București, 1977; ed. București, 1996; Scufița Roșie nu mai merge în pădure, București, 1994; Replici din burta lupului, București, 1997; Aruncând mănușa, București, 1999; Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, București, 2002. Traduceri: Bruno Apitz, Gol între lupi, București
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
carte de eseuri a lui Sergiu Pavel Dan, RMB, 1999, 2666; Gheorghe Grigurcu, O carte inconformistă, RL, 1999, 2; Dan Mănucă, Ipostazele unei structuri epice, CL, 2000, 5; Petraș, Panorama, 253; Doina Curticăpeanu, Vara din noiembrie, F, 2003, 3-4; Opriță, Anticipația, 532-533. C.H.
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
critici în căutarea unui autor, RL, 2003, 10 (semnează Irina Marin, Iuliana Alexa, Cătălin Constantin, Marius Chivu, Alexandra Olivotto, Roxana Racaru); Mircea Iorgulescu, La o răscruce, „22”, 2003, 710; Tudorel Urian, De la Camus la Nuova Guardia, RL, 2003, 27; Opriță, Anticipația, 455-457. D.C.M.
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Lit. rom., 669-674; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973; Z. Ornea, Un polemist neînduplecat, RL, 1989, 12; Al. Dobrescu, Un Don Quijote printre critici, CL, 1989, 4; Z. Ornea, „Fragmentele” lui Chendi, RL, 1995, 42; Dicț. scriit. rom., I, 545-548; Opriță, Anticipația, 463-464. C.D.
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
răspunsurilor condiționate. Conform acestui mod de a privi lucrurile, învățarea poate fi lesne asemuită unei schimbări, relativ stabilă, produsă de o experiența anterioară. Pentru a lua un alt exemplu, literatura de specialitate observă că oameni din diferite culturi salivează cu anticipație gândindu-se la o mâncare gustoasă - dar ce consideră ei a fi gustos? Anumite aspecte ale gustului - spre exemplu, capacitatea de a detecta diferențe în dulce și sărat - par să fie înnăscute. Oricum, cât dulce și cât sărat preferăm în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezolvare de problemetc " 4.2. Metode de rezolvare de probleme" 4.2.1. Reflecția personalătc "4.2.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția înseamnă o concentrare a intelectului și o iluminare ce se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate în analiză, în examinare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
romanul Taraful de noapte. În anii de după război, activitatea de scriitor a lui G. se estompează, autorul limitându-se la cariera de pianist în cadrul Filarmonicii din București (1948-1967). Revine nesemnificativ, în 1966, cu o antologie de proză fantastică și de anticipație, intitulată Acul de cravată, și cu Poeme, volum eclectic, ce cuprinde mai ales elegii, pasteluri și „peisaje”, ancorate prozaic, din ce în ce mai mult, în realitatea timpului, prin care autorul își contrazice frecvent convingerile exprimate în Ars poetica („Năvod aruncă-ți viața și
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
de istorie literară, RL, 1977, 11; N. Carandino, Virgil Gheorghiu, TR, 1978, 12; Marian Papahagi, „...într-un ghețar de vers”, RL, 1986, 44; Negoițescu, Ist. lit., I, 329-330; Dicț. esențial, 339-342; Micu, Ist. lit., 233; Dicț. analitic, III, 36-38; Opriță, Anticipația, 422-423. C.M.B.
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
sau Vocația experimentului, Cluj-Napoca, 1996; Ornea, Medalioane, 155-158; Gheorghe Grigurcu, Felix Aderca sau „un spectacol al registrelor extreme”, RL, 1999, 30, 31; Dicț. analitic, II, 60-63; F. Aderca, DCS, 116-117, 169-170; Dicț. esențial, 6-9; Popa, Ist. lit., II, 268; Opriță, Anticipația, 47-48, 59-66. G.D.
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
1848 de numere apărute. Legăturile pe care SF-ul le întreține cu prima revoluție industrială sunt destul de clare și au fost explicit revendicate încă din vremea lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și profundă asupra consecințelor sociale ale progresului. Acestea sunt temele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu venirea SF-ului american în Franța. 2. Imagini ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 În siajul textelor americane, se naște, într-adevăr, în 1951, colecția "Anticipația" a Editurii Fleuve Noir. Aici sunt publicați mai ales autori francezi. Ce raporturi întrețin romanele lor cu știința? Lectura primelor cincisprezece cărți din colecție ne permite să identificăm rolul imaginarului, al extrapolării, al neverosimilului și să încercăm să înțelegem cum
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
22 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 1, Ed. Tineretului, 1963 (LT). 23 Ed. Alcalay, f. a, tr. M. Costin (LT). 24 Tr. Ion Hobana, în Viitorul a început ieri, Ed. Tineretului, 1966, ediție revăzută în Maeștrii anticipației clasice, Ed. Minerva, 1975 (LT). 25 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 2, Ed. Tineretului, 1963; ediție nouă, tr. Mara Popa, Paul Lăcătuș, Ed. Larry Cart 2000, 1994 (LT). 26 Visul este utilizat atât ca mijloc de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
84 Să adăugăm că progresele miniaturizării și dezvoltării exponențiale ale potențialităților informatice au făcut caduce unele din întrebările pe care și le puneau scriitorii cyberpunk. 85 Ed. Nemira, 1993, tr. Eugen Cristea (LT). 86 Tr. Mihai Dan Pavelescu, în Almanah Anticipația, 1993 (LT). 87 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Stoian (LT). 88 John Wylenbroeck, "Science and fantasy", în Extrapolation, vol, XXIII, nr. 4, iarnă, 1982, p. 326: Atunci când o ipoteză științifică se îmbină cu speculația filozofică, ia naștere un gen literar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Stan (LT). 119 Vezi Slavoj Žižek, "Matrix ou les deux faces de la perversion", în La Subjectivité à venir, Climats, 2004, pp. 95-138. 120 Jean Céard, La Nature et les prodiges, Droz, Geneva, 1996. 121 Tr. Ion Doru Brana, în Almanah Anticipația, 1989, rev. Antares, nr. 3, 1999 (LT). 122 Tr. Paul Dinopol, în Antologia nuvelei fantastice, Ed. Univers, 1970 (LT). 123 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tr. Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Humanitas, 1996, p. 69 (n. trad.). 124 Ed. Nemira, 1998, tr. Gabriel Mazăre (LT). 125 Ed. Leda, 2006, tr. Sorin Voinea (LT). 126 Ed. Leda, 2005, tr. Sorin Voinea (LT). 127 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 492-496, în Teatru, ELU, 1968; traducerea a mai apărut cu titlul RUR, Dramă utopică și colectivă, Ed. Adevărul, 1927, tr. F. Aderca (LT). 128 Titlul inițial a fost Strange Playfellow (LT). 129 Subiectul este reluat în The Life and
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
139 Ed. Albatros, 1978, tr. Petre Solomon (LT). 140 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 141 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 142 Null-A Three, 1948, ediție revăzută 1985, Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 143 1957-2008 (LT). 144 În Colecția povestiri științifico-fantastice Anticipația, nr. 295 (LT). 145 Ed. Multistar, Piatra Neamț, 1991, Ed. Lucman, 2002, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 146 Ed. Teora, 1994, 1999, tr. Anca Răzuș (LT). 147 Ed. Gama Press 2000, 1998, Ed. Leda, 2009, tr. Mihai Dan Pavelescu; Ed. Image
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aveau o valoare similară. Dacă difuza o știință deja existentă sau dacă o descoperea, dacă publica un set de documente inedite referitoare la istoria patriei sau dacă transmitea o cunoaștere istorică dată: toate dovedeau o capacitate de înțelegere și de "anticipație" suficientă pentru a califica genialitatea. Cei care știu legile după care se conduce lumea, neamul și națiunea pot prezice viitorul, și asta e tot ce se cere de la un geniu: să fie în stare să anticipeze sensul în care se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a-și strânge veniturile țării prin dijmă, adică a zecea parte din toate produsele pământului, Domnia a rânduit boieri țiitori pe la județe - unde autoritatea era în mâna judelui, a magistratului judecător care făcea dreptatea - boieri care, strângând și plătind cu anticipație partea aferentă a dijmelor, luau în stăpânire, de la Domn, însăși administrarea județelor, devenite ulterior ținuturi... Cu timpul, cerința judecătorească a țării și cea fiscală, care a dus și la evoluția împărțirii administrative a țării, a dat viață dezvoltării târgurilor, cărora
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
taxă în afara taxelor militare. Față de cele de mai sus, Marele Stat Major propune următoarea soluție: 1. Titrații, absolvenții de liceu sau școli echivalente și rabinii, care doresc a fi scutiți de munca de interes obștesc, pot obține scutirea, plătind cu anticipație suma de lei 30.000 (treizecimii) anual. 2. În acest scop, își vor exprima această dorință și în cazul când se aprobă, vor depune în 24 ore, la Cercul de Recrutare respectiv, recipisa Casei de Depuneri din București sau a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sperăm, iar lumea din jurul nostru va fi, în mod clar, din ce în ce mai solidă și mai durabilă. Dacă privim în jur ne vom da seama, că la scara istoriei, suntem încă în epoca de copilărie și adolescență. Viitorul, fără a ne propune anticipații inutile și riscante, îl putem imagina a fi subsumat din ce în ce mai puternic acestor principii ale moralei și așteptărilor înalte tipic umane 27. Ne vom permite asta ca ființe conștiente, care construiesc și trăiesc într-o lume în care nu le mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]