2,373 matches
-
cetățenești pe criteriul sângelui - cu alte cuvinte, pe baza identității lor rasiale. La momentul când Moldovan scria despre subcurentul rasist din cadrul mișcării eugeniste germane, nu exista În România nici o voce puternică, demnă de luat În seamă, care să se opună antisemitismului din viața publică românească. Evaluarea precaută pe care Moldovan o face rasismului german era, probabil, motivată de propriul efort de a demonstra că ideile sale erau nutrite de un sentiment al responsabilității și respectului față de știință, și nu de dorința
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
superior, cât și ca modalitate de folosi mai eficient fondurile limitate pe care ministerul le avea la dispoziție. În ansamblu, Gusti susținea ideile de reformă a educației propuse de Moldovan și de colaboratorii săi. Problemele financiare au lărgit calea către antisemitism În implementarea selectivă a politicilor deja existente 50. Reticența generală a guvernului de a crește fondurile alocate Ministerului Instrucțiunii i-a determinat pe membrii mișcării eugeniste să caute soluții În sfera educației private. Cei mai mulți dintre ei au continuat să susțină
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
spirit si origină - a noțiunei de „evreu.” 79. Nu poate fi demonstrată existența unor legături directe Între cercetările și lucrările celor mai mulți adepți români ai eugeniei (În afară de Făcăoaru, Ioan Vasilescu-Buciumi și Herseni) și cadrul conceptual ce Întemeia această legislație, pentru care antisemitismul era, În mod clar, un element central pentru definirea românității. Sursa de inspirație a legislației se găsea mai degrabă În Legile de la Nürnberg 80. Cu toate acestea, putem afirma că discursul eugenist despre necesitatea de a controla sănătatea națiunii și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir a exprimat de curând opinia că radicalizarea și etnocentrismul de diferite varietăți de excludere (antisemitismul, În mod proeminent) au fost tropi esențiali În politica țărilor din Europa de Est, după 198935. Vladimir Tismăneanu consideră acest fenomen o formă de creare de mituri care combină victimizarea și narcisismul colectiv, alegând evreul ca simbol al „celuilalt”36. Romii, pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Solid Melts Into Air, Penguin, New York, 1988, p. 16. 30. Virgil Nemoianu, „Variable Sociopolitical Functions as Aesthetic Doctrine: Lovinescu vs. Western Aestheticism”, În Jowitt, Social Change; Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, Minerva, București, 1975. 31. Leon Volovici, Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991; Z.Ornea, Anii treizeci: Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. 32. Vezi capitolul 3 pentru o discuție detaliată. 33. Judith Walkowitz, City of Dreadful Delight
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1893. 31. Ornea, Anii treizeci; Cristian Sandache, Doctrina național-creștină În România, Paideia, București, 1997; Volovici, Nationalist Ideology. 32. Vezi I. Ludo, În jurul unei obsesii, București, 1936, citat În Volovici, Nationalist Ideology. 33. Volovici, Nationalist Ideology; William Oldson, A Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in the Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. 34. Vasile Pârvan, Idei și forme istorice, Patru lecții inaugurale, Editura Cartea Românească, București, 1920. 35. Hitchins, Rumania; Jowitt, Social Change; Z. Ornea, Tradiționalism și modernism În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Virgil, „Variable Sociopolitical Functions of Aesthetic Doctrine: Lovinescu vs. Western Aestheticism”, În Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in a European Nation (pp. 174-207), University of California Press, Berkeley, 1978. Oldson, William, A Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. Ornea, Z., Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ornea, Z., Țărănismul. Studiu sociologic, Editura Politică, București, 1969. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Jr., „Fascism and Modernization”, World Politics, vol. 24, nr. 4, iulie 1972. Vlaicu, Roman, „Iuliu Hațieganu”, În Figuri reprezentative ale medicinii și farmaciei clujene, vol. 1 (pp. 1-19), Institutul de medicină și farmacie, Cluj-Napoca ș1980ț. Volovici, Leon, Nationalist Ideology and Antisemitism: The Case of Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991. Vulcănescu, Mircea et al. (eds.), Dimitrie Gusti și Școala Sociologică dela București, București, 1937. Walkowitz, Judith, City of Dreadful Delight: Narratives of Sexual Danger in Late-Victorian London, University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a durat câteva secole este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză pentru dificultățile cu care societatea germană se confrunta
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Iosif, I. Ludo, Horia Furtună, Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice B. Lăzăreanu (Eminescu și Ronetti-Roman), Paul Zarifopol (Pentru proza lui Heine), T. Arghezi (Theodor Herzl), I. A. Bassarabescu (Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea), Camil Petrescu (Tradiționalismul), E. Lovinescu (Antisemitismul meu literar), C. Stere (Elenismul și iudaismul în civilizația umană). În 1933, A. se alătură celorlalte publicații antihitleriste, tipărind articole în care se insistă asupra pericolului pe care îl reprezenta venirea lui Hitler la putere în Germania. T. Arghezi scrie
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
Oamenilor de Știință organizată de Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, ce s-a desfășurat la Washington DC, În iunie 1996. Autorul acestei introduceri ne familiarizează cu realizările guvernului Năstase și ale lui Ion Iliescu În materie de combatere a antisemitismului, abordarea În mod deschis și „sincer” și condamnarea criminalului de război Ion Antonescu. Pierzînd din vedere fapte extrem de importante și condamnabile de altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
naționalistă, fabricate În slujba regimului Ceaușescu. Deci actuala condamnare a mareșalului și a crimelor comise În timpul dictaturii sale nu are un scop sincer, ci este utilizată ca propagandă politică pentru a cîștiga Încrederea puterilor occidentale, precum și pentru a acoperi recrudescența antisemitismului postcomunist. „Prefața” lui Michel Berenbaum familiarizează cititorul cu Împrejurările În care s-a desfășurat Holocaustul În România, arătînd totodată de ce istoriografia română a ocolit voit acest dureros subiect timp de aproape jumătate de secol. Cauzele (p. 11) pentru care aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
patru părți, adunînd nu mai puțin de 13 studii oferite de cercetători importanți precum Raphael Vago, Leon Volovici sau Vladimir Tismăneanu, pentru a cita doar cîteva exemple. Prima parte a cărții, „Pregătirea cadrului propice”, face o analiză riguroasă asupra fenomenului antisemitismului, așa cum este reflectat În documentele Consiliului de Miniștri În intervalul 1940-1944. Mărturiile documentare ale antisemitismului antonescian sînt expuse ordonat, relevînd politica de stat extremistă practicată de dictator. Deși rivali pe tărîmul politic (chiar dacă pozau Într-o alianță puternică pentru „salvarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Vago, Leon Volovici sau Vladimir Tismăneanu, pentru a cita doar cîteva exemple. Prima parte a cărții, „Pregătirea cadrului propice”, face o analiză riguroasă asupra fenomenului antisemitismului, așa cum este reflectat În documentele Consiliului de Miniștri În intervalul 1940-1944. Mărturiile documentare ale antisemitismului antonescian sînt expuse ordonat, relevînd politica de stat extremistă practicată de dictator. Deși rivali pe tărîmul politic (chiar dacă pozau Într-o alianță puternică pentru „salvarea neamului”), „Între cei doi conducători [Horia Sima și Ion Antonescu, n.n.] era un consens perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a Anei Pauker (În prima tabără se afla Iosif Chișinevski, fost la Moscova În timpul războiului, În cea de-a doua era Teohari Georgescu, aflat În țară În aceeași perioadă); 2) campania Împotriva A. Pauker nu a fost o dovadă de antisemitism (T. Georgescu, aflat alături de Pauker, era etnic român, În pofida folclorului care Încă mai este susținut de creațiile unor istorici deprofesionalizați; de partea cealaltă, În tabăra lui Dej, un rol important au jucat doi evrei, I. Chișinevski și Leonte Răutu); 3
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
publicate de H., cu aproape un sfert de secol în urmă, în reviste de extremă dreapta, comentate în fraze pline de venin, sub semnătura unuia dintre fruntașii partidului, André Wurmser. Concluzia comentariului era că H. reprezenta pozițiile prohitlerismului și ale antisemitismului, a slujit „celor care au construit crematoriile” din lagărele de exterminare și, în consecință, era el însuși un criminal de război. În aceste împrejurări, printr-o scrisoare adresată la începutul lui decembrie 1960 juriului Academiei Goncourt, scriitorul renunță la premiu
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
afla și Karl, fiul unui avocat evreu convertit la protestantism 98. Tradiția rabinică a familiei sale, mergând pe linia ambilor părinți până în secolul XVII, nu îi asigura prea multe perspective în Prusia post-napoleoniană. Dar acest neajuns explică doar în parte antisemitismul pe care Karl îl exprima cu orice prilej. În persoana lui se intersectau ura față de burghez și aversiunea față de evreitatea care îl hărăzea marginalizării și, mai ales, sărăciei. Străduindu-se să deteste evreul, Marx voia, poate, să se îndepărteze măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Luana Stoica, București, Editura Humanitas, 1999, p. 85-126. • François Furet, Trecutul unei iluzii..., p. 17-19. Din punctul nostru de vedere ni se pare extrem de important felul în care Marx trăia experiența originilor sale. Dacă xenofobia înseamnă teama de celălalt, antisemitismul traduce adversitatea pe care ne-o inspiră o parte din noi înșine 100. Într-o epocă a naționalismului romantic, Marx nu se considera nici evreu, nici german. Se simțea antisemit în raport cu sine, xenofob față de toți ceilalți. În evreu, Marx recunoștea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manipulări” au fost alimentate nu doar de realități politice și sociale inducând imobilism, suspiciune, paranoia și schizofrenie la nivelul unor Întregi segmente sociale (vezi „mitul” vânzării noastre la Yalta, dar și supravegherea securistă, linia autarhică adoptată de Ceaușescu, xenofobia și antisemitismul depistabile la unii dintre români), ci și de prestigioase abordări ale elitei (faimoasa găselniță cioraniană despre „neantul valah”). Care este situația astăzi, după 1989? Mai Întâi, la nivelul societății românești În ansamblu, tendința pare să fie una de urbanizare treptată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ș...ț cheile stând pe verigă În buzunarul unor domnișori cari au Învățat să iscălească exact”2. Lui N. Manea i se cere, Între altele, să excludă din roman cuvintele: cozi, viol, denunțător, carne, frig, tiranie, cafea, sinucidere, sâni, Dumnezeu, antisemitism, curvă, Întuneric, homosexual 3. Ion D. Sârbu i se plânge epistolar În același an lui Liviu Rusu, fostul său profesor, că „totul e suspect de «aluzie»: cartof, pâine, laborator, bunăstare etc.”4. Lucrând În redacția Vieții Românești, Florența Albu notează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etnică. Rămâne din aceste pagini, pe care vremea nu le-a cruțat, tabloul, reușit mai ales în detalii, al societății ieșene de la 1900: descumpănirea ultimilor mari boieri, care se simt amenințați de evoluția inevitabilă spre capitalism, confruntările dintre grupările politice, antisemitismul unor tineri intelectuali, atmosfera din redacțiile gazetelor, viața trudnică a celor săraci, exotismul înecat în suferință și lipsuri al cartierelor evreiești. Linia epică este însă deturnată de numeroase digresiuni teziste și de o neinspirată aglomerare de argumente împrumutate de la autori
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
caracterul „tehnocratic”, „administrativ” În cazul dictaturii antonesciene). Ei au În comun un discurs defensiv și „denegator”. După 1945 și mai ales după 1989, printre supraviețuitorii „mișcării” a aparut Însă și un discurs autocritic, exprimând regrete față de crimele comise și față de antisemitismul considerat drept „principala eroare”. În paralel Însă, a continuat denunțarea complicităților dintre „comuniști” (sovietici) și occidentali, cărora le-ar fi căzut victime Românii și România, la „Yalta și la Malta”, „comploturile” din 1944 și 1989 etc., precum și condiția lor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
locuri comune și la contaminarea unei părți a publicului, facilitând mobilizarea politică a noilor partide extremiste. George Voicu a analizat În mod pertinent În trei cărți complementare (publicate toate trei În 2000) «subcultura conspirației» și condițiile de perpetuare a unui «antisemitism fără evrei». Lungă experiență concentraționara, instabilitatea politică și precaritatea economică fac din România un teren de predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor țării și originile sale, așa cum o demonstrează
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
extremist, cel al unui fascism ordinar și cel al unui elitism care se pretinde apolitic sau uneori chiar liberal sau pro-occidental. Punctele lor de Întâlnire se situează În reprezentarea istoriei și În exploatarea resurselor istorice comune. Nu este surprinzător că antisemitismul ocupă o poziție centrală În teoriile complotului care au proliferat după 1989. Inerția modelelor culturale tradiționale i-a favorizat fără Îndoială reproducerea, iar conjunctură post-revoluționară a stimulat reflexele reacționare. În antisemitismul de astăzi există o bună parte din moștenirea naționalismului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În exploatarea resurselor istorice comune. Nu este surprinzător că antisemitismul ocupă o poziție centrală În teoriile complotului care au proliferat după 1989. Inerția modelelor culturale tradiționale i-a favorizat fără Îndoială reproducerea, iar conjunctură post-revoluționară a stimulat reflexele reacționare. În antisemitismul de astăzi există o bună parte din moștenirea naționalismului de dinainte de război. Dacă această moștenire a făcut deja obiectul mai multor cercetări, rezultatele lor n-au fost publicate, În majoritatea cazurilor, decât după 1989, În momentul În care piața cărții
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]