3,784 matches
-
în demersul lor profesional. Ele oferă un antrenament în conceperea scrisorilor de intenție, în completarea curriculum vitae și în susținerea de interviuri; metodele folosite includ antrenarea abilităților, jocuri de personalitate și feedback video. Participanții sunt ajutați în găsirea unor slujbe, antrenarea în vederea depășirii interviului la angajare, etc.. Scopul este găsirea unor slujbe care să fie compatibile cu interesele individului, abilitățile și experiența de lucru anterioară. 2. Grupuri de autoajutor. Sunt asociații ce regrupează pacienții schizofreni și familiile lor. Scopurile lor includ
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la cel al "înțelegerii istorice" (Ibidem). 281 "Înțelegerea istorică" constă "în a cerceta sensul pe care un autor a dorit să îl dea în textul său", a înțelege presupunerile, intențiile, argumentația sa (Ibidem, p. 21). Concret, ar trebui să însemne antrenarea elevului în analiza unui text istoriografic, inițierea lui în diferite tehnici de lectură și interpretare; ceea ce, iarăși, nu este ușor de realizat. În realitate, comentariul atunci când există vizează de obicei "sursele" (mai ales documentele) istorice, nu și produsul istoriografic, reluând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
va fi întărită și de desfășurarea negocierilor politico-militare purtate în iulie 1939 la Moscova, între delegația anglo-franceză, pe de o parte, și cea sovietică, pe de altă parte. Occidentalii sperau în semnarea unui acord tripartit Moscova-Londra-Paris, pentru a se reuși antrenarea „Uniunii Sovietice împotriva tendințelor de expansiune” ale unei Germanii devenită din ce în ce mai agresivă. Democrațiile occidentale considerau Rusia Sovietică la acea dată drept o necesitate în sistemul apărării colective, pe care Anglia preconiza să-l organizeze împotriva lui Hitler. Prin perversitate, diplomație
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dominante ale școlarului mic: nevoia de comunicare, de interacțiune, de relaționare interpersonală cu cei de o vârstă, de cunoaștere a propriei persoane. Ca direcții de acțiune am urmărit activarea și optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare interpersonală concomitent cu antrenarea empatiei, precum și activarea resurselor creative. Mi-am propus validarea unui program de optimizare comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale din ciclul primar, program realizat În spiritul metodelor experiențiale de grup, de tip gestalt expresiv-creativ. Grupul terapeutic de dezvoltare și
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am urmărit exersarea disponibilității de a primi și oferi ajutor, creșterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alții, creșterea autoafirmării și cooperării, conștientizarea propriilor trăiri, antrenarea empatiei În relațiile interpersonale. Efectele exercițiului au fost deosebite. S-a creat, În primul rând, o atmosferă de bună dispoziție, facilitată mai ales de situația amuzantă În care au fost puși copiii: o rupere rapidă a unității cercului, o „construcție
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
de afirmare a propriilor idei, opinii. A patra ședință a avut ca obiectiv activarea și optimizarea resurselor creative și integrative. Am utilizat pentru atingerea obiectivului următoarele exerciții: a) „exercițiu de mimodramă”, prin care am urmărit: stimularea expresivității verbale și nonverbale; antrenarea capacităților empatice; trăirea unor stări afective pozitive. Tehnica utilizată a fost terapia prin mișcare. Le-am propus copiilor să formeze un cerc și fiecare, pe rând, a trebuit să prezinte celorlalți starea lui de moment, utilizând mimica și pantomima. Efectele
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
ca obiectiv autoreglarea și dezvoltarea personală. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivului: a) „exercițiu de sculptură corporală” prin care am urmărit: exersarea capacităților de autoexplorare; conștientizarea conexiunilor dintre anumite stări fiziologice și anumite stări psihologice; stimularea expresivității și creativității; antrenarea capacităților emaptice. Efectele obținute după aplicarea exercițiului au fost: atenția copilului a fost Îndreptată asupra propriului interior; acest exercițiu a continuat seria exercițiilor ce vizau obișnuirea copilului de a se autopercepe, de a se analiza, de a fi conștient de
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
a fost Îndreptată asupra propriului interior; acest exercițiu a continuat seria exercițiilor ce vizau obișnuirea copilului de a se autopercepe, de a se analiza, de a fi conștient de sine. b) „dans” a fost un exercițiu prin care am urmărit antrenarea comunicării senzoriale, descărcarea tensiunilor și reenergizarea organismului, stimularea expresivității corporale. Tehnica utilizată a fost terapia prin dans și mișcare. Efectele acestui exercițiu au fost: copiii au conștientizat ce simt ei atunci când sunt conduși de alții sau când Își afirmă propria
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
de sine. A zecea ședință a avut ca obiectiv fixarea și amplificarea calității achizițiilor comportamentale anterior activate. Exercițiile pentru atingerea acestui obiectiv au fost următoarele: a) exercițiul „Cutia magică” prin care am urmărit autoexplorarea cu scopul producerii insighturilor restructurante și antrenarea capacităților de relaționare și comunicare. În acest exercițiu copiii au avut posibilitatea de a lua dintr-o cutie magică orice calitate pe care și-o doreau și de care credeau că aveau nevoie. Tot cutia magică era dispusă să primească
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
unor practici de transformare, intenționate, conștiente, raționale, eficiente, de succes, generatoare de satisfacții, ca răspuns la condițiile de mediu în care se manifestă, la situațiile date. Ele pot fi adecvat proiectate, pentru o astfel de ghidare a realizării sale, cu antrenarea strategică a elementelor componente. Atunci, în interesul valorizării schimbărilor de paradigme din metodologia educației, putem să deosebim aici ca sensuri: ► Acțiunea educațională să o analizăm sau să o proiectăm, ca fiind faptul concret desfășurat, iar practica ei să o abordăm
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
probleme ale practicii, constă în interpretarea, conceperea, proiectarea optimizării acțiunilor și ale practicii. Praxisul este acum mai mult decât și acțiunea și practica: este o abordare de reflecție, interpretare, cercetare, dezvoltare a condițiilor de eficiență, o apropiere de precizarea și antrenarea unei strategii, în care sunt antrenați actorii situației, contextului, pentru cele două prin raportare la specificul contextului. ► Praxisul reflectă intervenția raționalității și mai ales cercetarea-acțiune, pentru că sesizează problemele acțiunii și ale practicii, formulează ipoteze, cere documentare, oferă alternative, efectuează experimente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
complexității definirii competențelor constatăm că este legată chiar de o metaforă aceea a mobilizării. Ea sugerează mai mult decât un transfer al cunoștințelor, a tot ce știe, ce poate individul la un moment dat pentru a rezolva o situație, a antrenării complexe a tuturor achizițiilor-resurse multiple și diverse, care se transformă în instrumente în contextul respectivei probleme, situații. Ph. Perrenoud (1999b) atenționează că un aspect practic, de fond, se conturează astfel și marchează schimbarea de la categoriile clasice de finalități ale educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
întrebarea: se poate încă miza, din perspectiva integrării socio-profesionale eficiente, eficace, doar pe transferul și aplicațiile simple ale achizițiilor școlare (cunoștințe, priceperi, abilități), în rezolvarea situațiilor-problemă ale realității? Sau este nevoie de reconsiderarea utilizării acestora, de recombinarea lor amplificată, de antrenarea și a altor achiziții noi, pentru rezolvări de performanță? Sau este nevoie de o mobilizare nouă, restructurare a tuturor achizițiilor, adaptare la situații și context, cu trecerea de la "metafora transferului de cunoștințe" la "metafora mobilizării tuturor achizițiilor", a trecerii în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
avantaje. • Valorificarea curiozității epistemice, a așteptărilor cognitive. • Stimularea verbalizării modului de argumentare logică. • Prezentarea de sarcini ca situații problematice pentru explorare și rezolvare directă, variată. • Valorificarea experienței anterioare pentru noi achiziții. • Dezbaterea de idei, soluții, procedee, aplicații găsite. Stimulează, angajează • Antrenarea în cunoașterea directă, independentă, în grup. Emiterea întrebări, soluții, ipoteze, interpretări, argumente. Găsirea de limite, avantaje ale învățării prin explorare. • Afirmarea autonomiei, inițiativei, opiniilor proprii. • Sesizarea modului de rezolvare, a explicării, a corectării. • Manifestarea liberă a educaților, ca stare disciplinară
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în aprofundarea anterioară, behavioristă a pașilor învățării, pentru câștigarea efectivă a experienței de învățare, de la introducerea în sarcină până la evaluare și reglare, cu utilizarea feedbackului, dar desigur sub dirijare a fiecărei secvențe. Drept câștiguri explicative pentru noile metodologii putem reține: antrenarea rațiunii pentru menținerea contextului învățării și a conținutului (dar pe secvențe programate specific), ca suporturi pentru cunoașterea structurală, pentru generarea reprezentărilor necesare memoriei de lungă durată, pentru favorizarea dispozițiilor învățării la fiecare educat, prin asumarea de noi roluri ale educatorilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dar cu particularizarea contextului fiecăreia dintre acestea și cu stimularea cercetării concret reflexive a cât, cum, în ce condiții se aplică aici, ce schimburi de experiență și reconstrucții, reglări sunt necesare. Sintetizând referințele mai ample în temă, organizarea și coordonarea, antrenarea, stimularea unei asemenea instruiri centrate acum pe învățare, pe activitatea directă și îndrumată a educatului se pot evidenția ca fapte de ordin metodologic: ► Educații să beneficieze, în mediul creat, chiar inițial de materiale-suport distribuite, sintetizate și accesibilizate, de instrumente pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
îndrumare, consiliere, stimulare, moderare). Deși se afirmă și dificultăți, mai ales în faza schimbării de paradigmă (rezistență, inconstanță, șovăială, lipsă de experiență), totuși ele pot fi depășite progresiv prin interacțiuni variate între cei implicați, la nivel intern și extern, prin antrenare, stimulare, valorificare a reușitelor sau a erorilor. Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare, constatăm că această paradigmă este acceptată de către numeroși practicieni doar ca metodă de organizare (în sensul larg) altfel a instruirii. Sensul ei este văzut doar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe verificare-evaluare și d) context centrat pe aspectele sociale ale învățării în clasă, bazat pe asumarea de responsabilități în clasă, asumarea de riscuri în prezentarea aspectelor incorecte, angajarea în critica mediului, colaborarea cu educatorul, apelul la tehnologii pentru îmbogățirea experienței, antrenarea în proiecte comune, includerea chiar a părinților. ► Raportarea la curriculum, ca element fundamental al contextului pedagogic facilitator pentru centrarea pe educat, arată rolul prioritar al experiențelor de învățare prin folosirea conținutului dat, al posibilităților de includere de alternative metodologice care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de includere de alternative metodologice care să le susțină, precum: • aprofundarea diagnozei obiectivelor la nivelul diferențierii, • responsabilizarea în rezolvarea de sarcini, • organizarea secvențelor învățării pe unități optime și timp mediu, • facilitarea de multiple activități de cunoaștere directă, independentă, prin cercetare, • antrenarea fiecărui educat în a-și proiecta eficient, responsabil propria activitate, • prevederea și de activități în grup mic în afara sau în clasă sau activități în perechi, • proiectarea de jocuri competitive, • proiectarea de sarcini problematizate, • asumarea de roluri diferite, • utilizarea de variate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare dezbateri, lecturi publice, produse realizate și confruntate, expoziții ș.a.) și c) verificare, evaluare după progrese și rezultate particularizate, ca performanțe și apoi după standarde. ► Cercetările tematice insistă pe schimbarea rolurilor celor implicați, dar și calitățile educatorului se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nou, menținere a climatului constructivist, echilibrare și diferențiere a sarcinilor, formulare continuă de reflecții, flexibilitate în adaptarea metodologică, organizare a comunicării variate, sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor complexe și a rolurilor asumate, bazare pe motivație intrinsecă nu pe coerciție, antrenare a educaților în managementul clasei, diversificare a strategiilor pentru dezvoltarea intrerelațiilor în clasă și stimulare a lor în rezolvarea sarcinilor învățării, oferire de servicii de consiliere, asistență, coordonare. ► Evaluarea instituției educaționale după criterii de calitate a învățării asigurate reflectă: • gradul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiecare educat, • formarea și consolidarea competențelor de învățare activă în timpul școlii, • asigurarea celei mai funcționale cunoașteri după contextul dat, • crearea mediilor adecvate și a experiențelor de învățare reală pentru transferul cunoașterii, • includerea, folosirea, evaluarea noilor tehnologii TIC pentru diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea pe educat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la varietatea contextelor reale, cu aducerea în prim plan a competențelor ca obiective, cu reinterpretările psihologice sau sociologice ale proceselor învățării s-a afirmat și conceptul de strategie de învățare. Ca microparadigmă metodologică, strategia de cunoaștere aici reflectă nivelul și antrenarea capacităților cognitive în construcția învățării, utilizarea raționamentelor în înțelegere, interpretare, argumentare și analiză critică, utilizarea unor modele propriu verificate în rezolvarea situațiilor, problemelor, sarcinilor reale. Ea reprezintă o manieră globală de abordare, de proiectare și organizare, de urmărire a rezolvării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conținuturile și condițiile învățării, • proiectarea demersului în alternative metodologice și alegerea, decizia argumentată a celei mai eficiente soluții de definire, combinare, ordonare, corelare, adaptare a situațiilor, acțiunilor, dar și de prevenire a dificultăților, • propunerea unui anumit mod de introducere și antrenare, coordonare diferențiată a educaților în situație, de responsabilizare a rolurilor lor directe în construcția cunoașterii și apoi de sprijinire a lor prin îndeplinirea rolurilor în leadershipul așteptat, de către educator, • formularea în baza reflecțiilor însau postacțiune, chiar de ipoteze de acțiune-cercetare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
au demonstrat că înțelegerea, fiind tocmai construcție mentală proprie și apoi în grup, este facilitată de experiența anterioară, de explorarea directă, de interpretarea proprie, de formularea de ipoteze și soluții, de reflecție asupra proceselor și procedurilor. Dar este facilitată de antrenarea, în elaborare și verificare, ca puncte de sprijin și a acestor categorii de instrumente procedurale, utilizate nu numai în învățarea curentă, ci mai ales în formarea și afirmarea competențelor. Prin funcționalitatea lor, aceste instrumente nu joacă decât rolul acelei "schelării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]